Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
INITIATIVE LEGISLATIVE ALE CETATENILOR POTRIVIT LEGII
Nr. 189/1999
EXPUNERE DE MOTIVE
Actuala forma a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale prevede atingerea varstei standard de pensionare de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati in anul 2013. Consideram ca aceste varste standard de pensionare trebuie pastrate cel putin pana in anul 2050. Ne exprimam dezacordul fata de pericolul egalizarii varstei de pensionare dintre femei si barbati, intrucat egalitatea nu incepe cu finalul, adica cu egalizarea varstei de pensionare. Mai intai trebuie sa avem drepturi egale din toate celelalte puncte de vedere si abia apoi, in timp, sa ajungem sa avem o varsta egala pentru pensionare.
In favoarea initiativei noastre cetatenesti va prezentam urmatoarele argumente:
- mentalitatea neschimbata din Romania (femeia in continuare este singura care se ocupa de gospodarie, educatia copiilor si ingrijirea batranilor). Conform statisticilor, doar in 5% din familiile din Romania exista un parteneriat sot-sotie in ceea ce priveste gestionarea activitatilor din gospodarie;
- discrepanta dintre conditiile de munca de acasa din Romania si cele din statele occidentale si, mai mult, diferenta majora dintre mediul rural si cel urban (lipsa apei curente si a canalizarii din satele si comunele noastre);
- absenta alternativelor pentru cresterea copiilor (crese, gradinite, bone scumpe si nepregatite). De asemenea, prelungirea varstei de pensionare ar duce la diminuarea numarului bunicilor implicati in sustinerea familiilor;
- absenta alternativelor pentru ingrijirea batranilor; numarul femeilor care sufera de boli cronice din Romania este de trei ori mai mare decat cel al barbatilor. Prelungirea varstei de pensionare ar avea drept consecinta imediata cresterea numarului pensionarilor pe caz de boala;
- absenta locurilor de munca si riscul cresterii somajului.
Consecinta egalizarii varstelor de pensionare intre femei si barbati s-ar transpune in riscul ca de la 60 de ani femeile sa ramana si fara loc de munca si fara pensie, efectul imediat fiind acordarea de ajutoare sociale suplimentare de catre stat, si in niciun caz reformarea sistemului public de pensii.
Fara a ne opune dorintei femeilor ce doresc si pot sa-si continue activitatea si dupa 60 de ani, consideram ca egalizarea varstei de pensionare in toate domeniile de activitate in Romania este imposibila. Nici macar in Austria nu s-a luat aceasta masura, ba dimpotriva, aceasta tara a prelungit termenul egalizarii varstei de pensionare din 2025 in 2030, iar speranta de viata a romancelor este cu cel putin 10 ani mai mica decat a femeilor din majoritatea statelor Uniunii Europene.
Membrii Comitetului de initiativa legislativa:
1. Ardelean Lia
2. Grapini Maria
3. Minca Liliana
4. Croitoru Adi
5. Dragomir Anyta-Bianca
6. Matica Camelia-Emilia
7. Cristea Magdalena
8. Manea Maria-Loredana
9. Baltaretu-Dinica Elena
10. Bordeanu Constanta
11. Radovici Anisoara
12. Luchian Petruta-Iulia
13. Tabacaru Dana-Simona
14. Cordea Ileana-Mariana
15. Puchianu Maria-Monica
16. Craciun Cornelia
17. Alecusan Maria
18. Graur Camelia
19. Tutanescu Cristina-Nicoleta
20. Vasile Mariana
21. Cotenescu Angelica
