Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Punctul de vedere PICCJ privind proiectul de modificare a Statutului senatorilor si deputatilor

Punctul de vedere PICCJ privind proiectul de modificare a Statutului senatorilor si deputatilor

  Publicat: 21 Jan 2013       1144 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In urma consultarii proiectului de modificare a Statutului senatorilor si deputatilor ce a fost trimis in acest scop institutiei noastre, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a transmis Camerei Deputatilor o serie de observatii, in sensul celor ce urmeaza:

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Care are loc fara interventia justitiei sau a judecatorului; nelegat de un proces in curs.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este activitatea procesuala exercitata de organele de urmarire penala sau de instanta de judecata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri care se afla ascunse, si care, daca ar fi descoperite ar contribui la aflarea adevarului intr-o cauza penala.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

I. ``Avand in vedere propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, va trimitem punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la prevederile care influenteaza desfasurarea procesului penal.

1. Propunem ca punctul 15 al propunerii legislative (referitor la introducerea alineatului 21 al art. 23 din Legea nr. 96/2006) sa fie reformulat in sensul:

``(21) Deputatii si senatorii pot fi chemati in fata parchetului si a instantei de judecata in calitate de martor . In cazul in care li se solicita sa depuna marturie asupra unor fapte sau informatii de care au luat cunostinta in exercitarea mandatului si care au caracter clasificat, marturia se va depune in conditiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu informarea Biroului permanent al Camerei din care fac parte .``

Consideram ca textul actual al propunerii legislative nu prevede cu suficienta claritate daca cele doua conditii referitoare la informatiile cunoscute de parlamentar sunt cumulative sau alternative, astfel incat prevederea poate ridica dificultati de interpretare.

De asemenea, consideram ca obtinerea unei autorizari a Biroului permanent pentru audierea de catre un magistrat a unui martor nu se justifica, avand in vedere principiul separatiei puterilor, in conditiile in care sunt respectate prevederile referitoare la accesul la informatii clasificate. Trebuie avut in vedere ca dispozitiile legale permit magistratilor accesul la orice informatii clasificate pentru care detin autorizarea necesara, fara acordul institutiei care detin aceste informatii. In practica organelor judiciare exista investigatii privind infractiuni contra sigurantei nationale care implica in mod frecvent accesul la informatii clasificate, iar conditionarea administrarii unui mijloc de proba de o autorizare a unui organ extrajudiciar ar intra in contradictie cu principiile care guverneaza procesul penal.

2. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea art. 24 din Legea nr. 96/2006) sa fie reformulat pentru a detalia continutul notiunii de motive concrete, legale si temeinice, precum si pentru a indica expres inscrisurile care trebuie sa insoteasca cererea ministrului justitiei, intrucat formularea actuala poate determina dificultati de interpretare. Consideram ca este necesara o mentiune expresa potrivit careia cererea nu este insotita de dosarul cauzei, pentru a evita aparenta ca Parlamentul se substituie instantei de judecata .

Textul poate fi formulat in sensul:

``(1) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie a deputatului ori a senatorului se adreseaza de catre ministrul justitiei presedintelui Camerei din care face parte, pentru a fi supusa aprobarii plenului camerei respective, in temeiul art. 72 din Constitutia Romaniei, republicata. Cererea trebuie sa contina indicarea cazului prevazut in Codul de procedura penala care justifica luarea masurii preventive sau dispunerea perchezitiei, argumentele avute in vedere si prezentarea situatiei de fapt . Cererea nu este insotita de dosarul cauzei.``

Totodata, consideram ca textul alineatului 2 trebuie sa contina indicarea expresa a Comisiei competente pentru analizarea cererii, pentru a evita dificultati de interpretare care ar putea duce la concluzia ca este necesara infiintarea unei comisii speciale.

3. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 241 din Legea nr. 96/2006) sa fie reformulat, prin eliminarea mentiunii ``si va fi comunicata si Consiliul Superior al Magistraturii pentru a se lua masurile care se impun``.

In formularea actuala, textul sugereaza ca in aceasta situatie Consiliul Superior al Magistraturii ar urma sa declanseze o procedura disciplinara impotriva magistratului, la sesizarea Camerei, ceea ce ar intra in contradictie cu principiul separatiei puterilor.

Legalitatea masurilor dispuse de un procuror poate fi verificata numai de catre instanta de judecata, astfel incat in aceasta etapa procesuala nu pot fi stabilite responsabilitati in seama unui organ judiciar. In masura in care o persoana considera ca a fost savarsita o abatere disciplinara prin care i-au fost afectate drepturile poate sesiza nemijlocit Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

4. Propunem ca punctul 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 din Legea nr. 96/2006) sa fie reformulat in sensul:

``(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sesizeaza Camera Deputatilor sau Senatul, dupa caz, pentru a cere urmarirea penala pentru savarsirea unei fapte penale care are legatura cu exercitarea mandatului unui ministru care are si calitatea de deputat sau de senator, in temeiul art. 109 din Constitutia Romaniei, republicata. Sesizarea trebuie sa contina motivele concrete, legale si temeinice, care justifica inceperea urmarii penale si nu este insotita de dosarul cauzei.``

Folosirea terminologiei existente in constitutie si in deciziile Curtii Constitutionale creste acuratetea textului si il face compatibil cu prevederile noului Cod de procedura penala, potrivit carora inceperea urmaririi penale se dispune doar in rem, fara a mai exista posibilitatea de incepere a urmaririi penale impotriva unei persoane .

Totodata, referirea la temeiul constitutional face ca cele doua proceduri sa fie simetrice, iar prevederea expresa ca sesizarea nu este insotita de dosarul cauzei este necesara pentru motivele indicate anterior.

Trebuie avut in vedere si faptul ca, potrivit deciziilor Curtii Constitutionale, Camerele pot fi sesizate si in alte modalitati pentru a cere urmarirea penala a ministrilor care au si calitatea de deputat sau de senator, astfel incat ar trebui analizata oportunitatea introducerii unei proceduri care sa reglementeze aceste ipoteze.

Alineatul 2 al aceluiasi articol ar trebui sa contina indicarea expresa a Comisiei competente pentru analizarea cererii si sa prevada termenul in care aceasta poate intocmi raportul, similar procedurii in cazul in care se cere arestarea preventiva, retinerea sau perchezitia unui parlamentar.

Pentru aceleasi argumente, consideram ca alineatul 3 al articolului ar trebui eliminat. Cele doua proceduri trebuie sa fie simetrice si nu exista argumente care sa justifice o un demers suplimentar in cazul cererii de urmarire penala, care are o influenta limitata asupra situatiei juridice a unei persoane, in comparatie cu luarea unei masuri preventive. Mentinerea referirii la audierea persoanei vizate de sesizare poate afecta celeritatea procedurii, cu consecinte asupra bunei infaptuiri a justitiei.

II. In completarea punctului de vedere transmis initial, va inaintam un set suplimentar de observatii cu privire la propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor.

1. Propunem ca punctul 17 al propunerii legislative (referitor la modificarea alineatului 3 al art. 24 din Legea nr. 96/2006) sa fie reformulat in sensul:

``(3) Hotararea privind aprobarea sau respingerea cererii ministrului justitiei se supune spre dezbatere si adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, in termen de 5 zile de la depunerea raportului, cu respectarea prevederilor art.67 si ale art.76 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.``

Consideram ca textul actual al propunerii legislative, care se refera numai la hotararea de aprobare, poate fi interpretat in sensul ca hotararile nu sunt supuse aprobarii plenului in situatia in care comisia care a analizat cererea ministrului justitiei a intocmit raport cu propunere de respingere, imprejurare care ar intra in contradictie cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constitutie .

In acest sens, trebuie avut in vedere ca, potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei deputatilor, Biroul permanent trimite comisiilor, spre examinare si in vederea elaborarii rapoartelor, proiectele de hotarari ale Camerei, iar potrivit art. 67 alin. 2 din acelasi act normativ, comisia intocmeste un raport cuprinzand propuneri motivate privind admiterea sau respingerea actului examinat. Potrivit art. 104 din Regulament, in cea de-a doua ipoteza votul Camerei se da cu privire la propunerea de respingere a hotararii.

Din interpretarea acestor prevederi rezulta ca potrivit regulamentului pot fi intocmite proiecte de hotarare de respingere a cererii ministrului justitiei, iar pentru aceste situatii propunerea legislativa nu reglementeaza o procedura de supunere la vot in plen, desi prevederile constitutionale stabilesc competenta exclusiva a Camerei de a incuviinta perchezitia, retinerea sau arestarea deputatilor si senatorilor.

Chiar daca in practica parlamentara actuala se intocmesc proiecte de hotarari privind aprobarea cererii ministrului si in situatia unui raport cu propunere de respingere, consideram ca legea ar trebui sa prevada proceduri pentru toate situatiile posibile potrivit regulamentului, avand in vedere ca uzantele se pot modifica in timp .

2. Propunem, pentru aceleasi argumente, reformularea similara a punctului 18 al propunerii legislative (referitor la introducerea art. 242 alin. 5 si 6 din Legea nr. 96/2006) in sensul:

``(5) Hotararea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmarire penala se supune spre dezbatere si adoptare plenului respectivei Camere in termen de 5 zile de la depunerea raportului. Aceasta se adopta cu respectarea prevederilor art.67 si ale art.76 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata. Votul este secret si se exprima prin bile.

(6) Hotararea privind aprobarea sau respingerea cererii de urmarire penala a unui ministru care are si calitatea de deputat sau senator se transmite Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Presedintelui Romaniei, de catre Presedintele Camerei respective.``



Citeşte mai multe despre:    PICCJ    Legea 96/2006

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

CCR. Conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – PICCJ – DNA si Guvernul Romaniei
27 Feb 2017 | 1602

Decrete de numire in functia de procuror sef in cadrul PICCJ
05 Jan 2017 | 553

CCR: Legea privind dezincriminarea conflictului de interese pentru alesii care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in august 2013 este neconstitutionala
12 Oct 2016 | 651

Cea de-a doua reuniune a Retelei Judiciare Romane in materie penala din anul 2016. Cum a fost?
06 Oct 2016 | 933

PICCJ a dispus trimiterea in judecata a primarului din Pietrosani sub aspectul savarsirii infractiunii de conflict de interese
12 Nov 2015 | 1138

PICCJ: s-au dispus retineri in dosarul „Colectiv”
10 Nov 2015 | 3815



Articole Juridice

Spete privind infractiuni de prejudiciu pentru bugetul de stat, finalizate prin acte de sesizare a instantelor de judecata
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Anulare raport de evaluare. Conflict de interese
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sentinta comerciala nr. 29 din 26.01.2012

Lipsa de aparare. Avocat din Baroul Constitutional "Bota Pompiliu"
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova - Sentinta penala Nr. 224 din 03.06.2011

Plangere impotriva Ordonantei data de PICCJ. Prelungirea masurii obligarii de a nu parasi municipiul Bucuresti
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Cluj - Decizie nr.38 din data 28.01.2012

Termenul de recurs impotriva ordonantei presedintiale prin care s-a stabilit plasamentul copilului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 7/2012