Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Punctul de vedere al DNA ref. la propunerile de modificare a Codului penal si de procedura penala, precum si a Legii gratierii unor pedepse

Punctul de vedere al DNA ref. la propunerile de modificare a Codului penal si de procedura penala, precum si a Legii gratierii unor pedepse

  Publicat: 18 Jan 2017       1135 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Cu referire la proiectele de modificare si completare a Codului penal si a Codului de procedura penala, precum si pentru gratierea unor pedepse, prin intermediul a doua ordonante de urgenta ale Guvernului, Directia Nationala Anticoruptie considera ca modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata.

Principiul echilibrului institutional inseamna ca fiecare institutie trebuie sa actioneze in conformitate cu puterile oferite ei prin tratate.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Depasire a legalitatii,
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Depasire a legalitatii,
Orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative;
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Cauza care inlatura consecintele condamnarii,
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Sustragerea de la plata impozitelor si taxelor din partea unor agenti economici, inclusiv a celor care actioneaza in economia subterana. Are loc prin nedeclararea sau falsa declarare a veniturilor impozabile.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Cauza care inlatura consecintele condamnarii,
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.

Legislatia penala trebuie sa realizeze un echilibru intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate in executarea pedepselor aplicate , insa modificarile propuse ar altera acest echilibru .

MODIFICARI COD PENAL SI COD PROCEDURA PENALA

1. In ceea ce priveste infractiunea deabuz in serviciu:
- Se dezincrimineaza faptele deabuz in serviciu care provoaca o paguba mai mica de 200.000 lei. Limita de 200.000 leinu are nicio legatura cu decizia Curtii Constitutionale a Romanieiin ceea ce priveste aceasta infractiune, cu toate ca, in nota de fundamentare se invoca acest aspect.Aceasta limita este stabilita in mod arbitrar, fara a fi justificata in vreun fel, existand posibilitatea sa fie favorizate anumite persoane determinate.
De asemenea, prin fractionarea unor achizitii publice in mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei impiedica tragerea la raspundere penala pentru un eventual abuz in serviciu . Totodata, faptele savarsite in materia achizitiilor directe, al caror prag este de 30.000 euro, ar ramane in afara raspunderii penale.
- Limitele de pedeapsa se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fara a se preciza care este justificarea acestor modificari.
Pedeapsa scade nejustificat de mult, scazand in consecinta si termenul de prescriptie la 5 ani.
- Sintagma ``indeplineste un act contrar legii`` nu clarifica in niciun fel problemele aparute dupa decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr.405/2016, si va ridica aceleasi probleme de interpretare ca si pana acum.
-Se dezincrimineaza faptele care cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane, daca nu se produce o paguba materiala, fiind plasate astfel in afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.
Spre exemplu, se dezincrimineaza in parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizeaza nepunerea in functiune a barocamerei de la unitatea de arsi a unui spital si in care s-a produs vatamarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratarii victimelor dezastrului de la ``Colectiv``.
- Sintagma ``in exercitarea atributiilor de serviciu`` e inlocuita cu ``in exercitarea serviciului``. Aceasta modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta ca vizeaza doar fapte savarsite in timpul programului de lucru.
- Plangerea prealabila a persoanei vatamate, ca modalitate de declansare a procesului penal, este total nepotrivita; in felul acesta, multe situatii care ar trebui investigate ar putea ramane in afara controlului justitiei. Daca autorul faptei este insusi conducatorul institutiei, ar trebui sa formuleze plangere impotriva propriei persoane . In plus, se deschide posibilitatea retragerii plangerii prealabile, cu consecintele de rigoare.
Plangerea prealabila poate fi introdusa doar in termen de trei luni de cand partea vatamata a cunoscut existenta faptei - spre exemplu, controalele Curtii de Conturi care vizeaza activitatea unei institutii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plangeri prealabile.
Aceste prevederi intra in sfera legii penale mai favorabile si se aplica inclusiv cauzelor in curs, astfel incat toate dosarele aflate pe rolul instantelor avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu vor fi conditionate de formularea plangerii prealabile de catre persoana vatamata . Daca o asemenea institutie va refuza formularea plangerii, se va dispune incetarea procesului penal.

2. In ceea ce priveste infractiunea deconflict de interese:
- Proiectul nu lamureste sintagma ``raporturi comerciale``, cum a decis Curtea Constitutionala, ci elimina cu totul societatile comerciale din textul de lege. Consecinta este aceea ca, un functionar va putea acorda nestingherit foloase societatilor comerciale fata de care acesta are sau a avut un interes .
Mai mult, Curtea Constitutionala remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozitiilor legale si nicidecum faptul ca nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte .

3. In ceea ce priveste modificarile cu privire lainstitutia ``denuntatorului``:
- modificarile propuse vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminarede factoa acestor fapte;
- In nota de fundamentare si in expunerea de motive nu e indicat nici un argument care sa justifice o asemenea modificare.
- In legislatia romana,cauza de nepedepsire a denuntatorului pentru infractiunile de coruptiee o institutie traditionala,in vigoare in mod neintrerupt din 1936. Intrebarea fireasca este: ce s-a schimbat intre timp? De ce vrea Statul roman sa renunte la un instrument care s-a dovedit eficient?
In foarte putine cauze, denuntatorii anunta organele de urmarire penala imediat dupa consumarea infractiunii, deoarece la acel moment sunt multumiti de folosul primit in schimb.
Din practica, s-a constatat ca, denunturile se inregistreaza cand apar neintelegeri intre participantii la infractiune sau cand acestia doresc sa profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explica ratiunea pentru care se doreste protejarea celor care au luat mita si garantarea faptului ca, dupa trecerea a 6 luni nu mai pot fi trasi la raspundere .

PROIECT GRATIEREA UNOR PEDEPSE

1. Remarcam faptul ca, intre infractiunile gratiate se regasescabuzul in serviciu (sub toate formele sale)siinfractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.
2. In cazulevaziunii fiscale, sunt excluse de la gratiere doar cele mai simple forme de evaziune . Cele cu adevarat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt gratiate in totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de coruptie, pentru ca multe persoane cercetate pentru infractiuni de evaziune fiscala recunosc ca banii erau, de fapt, pentru o mita. Daca aceste persoane stiu ca nu vor mai fi trase la raspundere pentru evaziune fiscala, nu au nici un motiv sa denunte mita.
3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani in intretinere vor fi gratiate pentru jumatate de pedeapsa, indiferent de gravitatea faptei savarsite (lista infractiunilor excluse de la gratiere priveste doar gratierea totala, nu si gratierea a jumatate din pedeapsa).



Citeşte mai multe despre:    Gratiere    Gratiere 2017    Amnistie 2017    DNA



Comentează: Punctul de vedere al DNA ref. la propunerile de modificare a Codului penal si de procedura penala, precum si a Legii gratierii unor pedepse
Alte titluri

CCR: eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau gratierea colectiva/ individuala pentru „fapte de coruptie” incalca limitele revizuirii Constitutiei.
18 Jul 2019 | 125

CCR: propunerea ca ordonantele de urgenta sa nu poata reglementa in domeniul infractiunilor, pedepselor si organizarii judiciare nu incalca limitele revizuirii Constitutiei.
18 Jul 2019 | 86

Parlamentul a dat aviz favorabil referendumului consultativ solicitat de Presedintele Romaniei cu privire la probleme de interes national
19 Apr 2019 | 139

Monitorul Oficial al Romaniei nr. 287 din 18.04.2014
22 Apr 2014 | 1120

Propunerle CSM de modificare a legislatiei penale in vigoare si a Noului Cod penal
11 Dec 2013 | 2011



Articole Juridice

RECHIZITORIUL conform Noului cod de procedura penala
Sursa: EuroAvocatura.ro

Recursul in casatie. Art. 433 - 451 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Amnistia si gratierea. Art. 596 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contestatia impotriva executarii hotararii penale. Art. 598 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 222/2019 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate "Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei"
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie