din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2725 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala

  Publicat: 21 Jun 2019       2446 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 503 din 21.06.2019.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Radu IV cel Mare a fost domnitor al Tarii Romanesti din anul 1495 pana in anul 1508.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Parte in procesul penal chemata sa raspunda conform legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este un act de clementa a puterii de stat, ce apartine Presedintelui si respectiv Parlamentului Romaniei, prin care se acorda unui condamnat iertarea totala sau partiala a pedepsei sau comutarea acesteia in una mai usoara.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Viciu al unei hotarari,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Societatea S.P.Z din Polonia in Dosarul nr. XXXXX/271/2010 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXD/2017.
2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 14 martie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Razvan Horatiu Radu . Autoarea exceptiei a fost reprezentata de domnul avocat Mircea Ursuta. Dezbaterile au fost consemnate in incheierea din acea data, cand, avand in vedere cererea de intrerupere a deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza obiectul cauzei, Curtea, in temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amanat pronuntarea la 9 aprilie 2019.


C U R T E A,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
3. Prin Decizia penala nr. 199 din 12 decembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 3.785/1/2016, admitand apelul impotriva Incheierii nr. 354 din 26 septembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/271/2010 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie Completul de 5 judecatori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala. Exceptia a fost ridicata de Societatea S.P.Z din Polonia cu ocazia verificarii admisibilitatii in principiu a unei cereri de recurs in casatie formulate de catre partea responsabila civilmente.
4. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca prevederile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala incalca dispozitiile constitutionale privind egalitatea in fata legii, accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil, restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, egalitatea justitiei si folosirea cailor de atac, intrucat recursul in casatie poate fi declarat numai pentru motivele limitativ prevazute de textul de lege criticat niciunul dintre acestea nefiind insa aplicabil laturii civile a procesului penal -, iar nu si pentru motivele de casare stabilite de dispozitiile art. 488 din Codul de procedura civila, care constituie dreptul comun in materie procedurala. Or, Codul de procedura penala prevede atat dreptul la recurs in casatie al partii civile si al partii responsabile civilmente, cat si solutiile instantei cu privire la recursul in casatie care vizeaza gresita solutionare a laturii civile. Arata astfel ca, potrivit prevederilor art. 436 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala, partea civila si partea responsabila civilmente au dreptul sa declare recurs in casatie atat in ceea ce priveste latura civila, cat si referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila. De asemenea, dispozitiile art. 448 alin. (2) din Codul de procedura penala fac referire la situatia in care recursul in casatie vizeaza gresita solutionare a laturii civile. Considera ca exista o necorelare legislativa intre dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, pe de o parte, si cele ale art. 436 alin. (1) lit. c) si ale art. 448 alin. (2) din acelasi cod, pe de alta parte . Astfel, partea civila si partea responsabila civilmente se afla intr-o imposibilitate obiectiva de a contesta considerentele hotararii pronuntate in apel, intrucat motivele de recurs in casatie prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala - se limiteaza doar la latura penala a cauzei, avand in vedere ca nu contin prevederi specifice actiunii civile. Asadar, partii civile si partii responsabile civilmente le este ingradit accesul la justitie, fiind creata o situatie discriminatorie in privinta acestor parti, in conditiile in care doar procurorul si inculpatul au, practic, posibilitatea declararii recursului in casatie. Totodata, mentioneaza Decizia nr. 28 din 2 iunie 2008 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si - in aplicarea dispozitiilor art. 3859 din Codul de procedura penala din 1968, dupa abrogarea pct. 171 prin prevederile art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006 (pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi) - a stabilit ca judecarea recursurilor declarate cu privire la latura civila impotriva deciziilor pronuntate in apel se va face in conformitate cu dispozitiile art. 3859 alin. 2 din Codul de procedura penala, cazurile de casare urmand a fi analizate in concret, in functie de modul de rezolvare a laturii civile. Prin decizia mai sus mentionata, instanta suprema a retinut ca - in raport cu reglementarea cuprinsa in art. 721 din Codul de procedura civila, potrivit careia dispozitiile acestui cod se aplica si in materiile prevazute de alte legi, daca acestea nu cuprind dispozitii potrivnice -, in masura in care motivele de nelegalitate specifice procesului civil, mentionate in art. 304 din acel cod, nu sunt potrivnice sau nu se suprapun celor prevazute in art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala, ar putea fi luate in considerare, in mod conjugat cu cele indicate in acest din urma text de lege, ca temeiuri ale criteriilor susceptibile a fi invocate impotriva modului de solutionare a laturii civile. Ulterior, prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 185 din Legea nr. 356/2006, retinand ca abrogarea pct. 171 al art. 3859 alin. 1 din Codul de procedura penala din 1968, prin eliminarea posibilitatii criticarii pe calea recursului a unei hotarari judecatoresti pe motiv ca este contrara legii sau ca s-a facut o gresita aplicare a legii, inchide partii interesate calea valorificarii efective a dreptului incalcat. Autoarea exceptiei sustine ca dreptul partii civile si al celei responsabile civilmente de a declara recurs in casatie, respectiv dreptul instantei de recurs de a solutiona aceasta cale de atac cu privire la latura civila a cauzei nu trebuie limitate la cazurile de casare stabilite prin prevederile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, ci, in conditiile absentei din cuprinsul acestui articol a unor motive care sa vizeze si aceasta latura a procesului penal, trebuie sa poata fi invocate ca motive de casare cu privire la latura civila si motivele de recurs prevazute de dispozitiile art. 488 din Codul de procedura civila.
5. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori apreciaza ca sustinerile autoarei exceptiei - care are calitatea de parte responsabila civilmente in cauza -, in sensul lipsei unui motiv concret de recurs in casatie, sunt fondate. Astfel, desi, potrivit dispozitiilor art. 436 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala, partea responsabila civilmente poate formula recurs in casatie, acest drept este numai unul teoretic, in conditiile in care legiuitorul nu a reglementat niciun caz de recurs in casatie care sa poata fi valorificat in interesul partii responsabile civilmente. Totodata, subliniaza si necorelarea legislativa a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, ce prevad motivele de recurs in casatie, cu cele ale art. 448 alin. (2) din acelasi cod, deoarece "gresita solutionare a laturii civile" - la care se refera acest ultim text nu se subsumeaza niciunuia dintre cazurile de recurs in casatie.
6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
7. Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Invoca, in acest sens, considerentele Deciziei nr. 424 din 9 iunie 2015 - prin care Curtea a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedura penala -, considerente care sunt valabile, mutatis mutandis, si in ceea ce priveste dispozitiile art. 438 alin. (1) din acelasi cod. Considera ca prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente in cauza.
8. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


C U R T E A,


examinand actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile autoarei exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:


9. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
10. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, pct. 1 fiind modificat, iar pct. 2-6, 9, 10, 13 si 14 abrogate prin prevederile pct. 266 si, respectiv, ale pct. 267 din art. 102 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispozitiile de lege criticate au urmatorul cuprins:
"(1) Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
1. in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;
2-6. abrogate
7. inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
8. in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal; 9-10. abrogate
11. nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;
12. s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege;


13-14. abrogate."
11. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autoarea exceptiei invoca incalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in fata legii, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 referitor la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art. 124 alin. (2) referitor la egalitatea justitiei si ale art. 129 privind folosirea cailor de atac.
12. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autoarea exceptiei critica necorelarea legislativa dintre dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, pe de o parte, si cele ale art. 436 alin. (1) lit. c) si ale art. 448 alin. (2) din acelasi cod, pe de alta parte, in conditiile in care sustine ca niciunul dintre motivele de recurs in casatie prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala nu este aplicabil laturii civile a procesului penal, astfel ca recursul in casatie ar trebui sa poata fi declarat si pentru motivele de casare stabilite de dispozitiile art. 488 din Codul de procedura civila, care constituie dreptul comun in materie procedurala.
13. Curtea observa ca - spre deosebire de situatia analizata prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinara de atac -, potrivit noului Cod de procedura penala, recursul a devenit o cale extraordinara de atac, denumita recurs in casatie, ce are ca scop controlul legalitatii hotararilor judecatoresti definitive, solutionarea recursului in casatie fiind data in competenta exclusiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Codul de procedura penala a revenit, astfel, la sistemul clasic al dublului grad de jurisdictie, constand in fond si apel, ceea ce inseamna ca in recurs nu se rejudeca fondul cauzei, ci se apreciaza daca hotararea data corespunde sau nu legii. Potrivit dispozitiilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedura penala, titularii dreptului de a promova calea extraordinara de atac a recursului in casatie sunt: procurorul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila; inculpatul, in ceea ce priveste latura penala si latura civila, impotriva hotararilor prin care s-a dispus condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei ori incetarea procesului penal; precum si partea civila si partea responsabila civilmente, in ceea ce priveste latura civila, iar referitor la latura penala, in masura in care solutia din aceasta latura a influentat solutia in latura civila.
14. Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, motivele de recurs in casatie sunt limitate. De asemenea, conform prevederilor art. 438 alin. (2) din Codul de procedura penala, situatiile prevazute la alin. (1) pot constitui temei al casarii hotararii doar daca nu au fost invocate pe calea apelului sau in cursul judecarii apelului ori daca, desi au fost invocate, au fost respinse sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotarari judecatoresti pot fi invocate doar prin intermediul apelului sau al contestatiei.
15. Motivele de recurs in casatie prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala vizeaza: nerespectarea dispozitiilor privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente; condamnarea inculpatului pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala; incetarea in mod gresit a procesului penal; lipsa constatarii sau constatarea gresita a gratierii pedepsei aplicate inculpatului si aplicarea de pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege.
16. Raportand prevederile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala la scopul recursului in casatie, Curtea a statuat in jurisprudenta sa ca restrangerea de catre legiuitor a sferei cazurilor in care se poate face recurs in casatie la cele prevazute de textul de lege criticat este justificata de finalitatea institutiei analizate - aceea de verificare a conformitatii hotararilor atacate cu regulile de drept aplicabile - si de natura acesteia, de cale extraordinara de atac. Curtea a retinut ca, asa cum reiese si din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin reducerea numarului motivelor de recurs in casatie - prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala legiuitorul a urmarit, pe de o parte, degrevarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar, pe de alta parte, asigurarea specificului caii extraordinare de atac a recursului in casatie, astfel ca mai multe dintre motivele de recurs din reglementarea anterioara au fost introduse de legea noua drept cazuri de contestatie in anulare, potrivit naturii acestei cai de atac (Decizia nr. 424 din 9 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015, paragraful 15, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23, Decizia nr. 743 din 13 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 263 din 13 aprilie 2017, paragrafele 27 si 28, Decizia nr. 490 din 30 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 832 din 20 octombrie 2016, paragrafele 23 si 24, si Decizia nr. 517 din 6 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 879 din data de 8 noiembrie 2017, paragraful 22).
17. Curtea observa ca unele din motivele de casare reglementate de textul de lege criticat in prezenta cauza pot fi invocate atat cu privire la solutionarea laturii penale, cat si cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, astfel ca nu poate fi retinuta critica autoarei exceptiei, potrivit careia dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala creeaza discriminare - sub aspectul posibilitatii invocarii cazurilor de casare cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei - intre partea civila si partea responsabila civilmente, pe de o parte, si procuror si inculpat, pe de alta parte .
18. Referitor la principiul egalitatii in fata legii, Curtea a retinut in jurisprudenta sa ca acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. El nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, si Decizia nr. 89 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 200 din 27 martie 2003). Totodata, Curtea a statuat ca prevederile art. 16 din Constitutie vizeaza egalitatea in drepturi intre cetateni in ceea ce priveste recunoasterea in favoarea acestora a unor drepturi si libertati fundamentale, nu si identitatea de tratament juridic cu privire la aplicarea unor masuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015, paragraful 19, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragraful 21, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragraful 23, Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 23, si Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.000 din 18 decembrie 2017, paragraful 28).
19. Totodata, Curtea Constitutionala - facand referire la jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (hotararile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 si, respectiv, 6 iulie 2004, pronuntate in Cauzele "Aspecte privind regimul lingvistic in scolile belgiene" impotriva Belgiei, paragraful 10, Marckx impotriva Belgiei, paragraful 33, Rasmussen impotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38 si 40, Abdulaziz, Cabales si Balkandali impotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz impotriva Austriei, paragraful 42, Larkos impotriva Ciprului, paragraful 29, si, respectiv, Bocancea si altii impotriva Moldovei, paragraful 24) - a retinut ca o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci cand nu este justificata in mod obiectiv si rezonabil, aceasta insemnand ca nu urmareste un scop legitim sau nu pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si obiectivul avut in vedere (Decizia nr. 270 din 23 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 25, si Decizia nr. 368 din 30 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, paragraful 25).


20. Or, din cele cinci cazuri de casare prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, in limitele carora instanta de recurs in casatie poate examina cauza, primul - necompetenta instantei - se refera la incalcarea normelor de procedura, iar celelalte vizeaza incalcarea legii penale si, contrar sustinerilor autoarei exceptiei, unele din acestea pot avea implicatii si in solutionarea actiunii civile, asa cum a statuat deja Curtea in jurisprudenta sa (Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 841 din 24 octombrie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 699 din 29 noiembrie 2016, citata anterior, paragraful 17, si Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.000 din 18 decembrie 2017, paragraful 22).
21. Sub acest aspect, Curtea retine ca motivele de casare care au incidenta cu privire la solutionarea laturii civile a procesului penal sunt cele prevazute de dispozitiile art. 438 alin. (1) pct. 7, 8 si 11 din Codul de procedura penala, cazul de la pct. 12 al articolului mentionat vizand exclusiv latura penala a cauzei.
22. Pentru argumentele mai sus aratate, Curtea constata ca dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala nu incalca principiile fundamentale privind egalitatea in fata legii, accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil, egalitatea justitiei si folosirea cailor de atac, principii consacrate de prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 124 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie .
23. De altfel, sustinerile autoarei exceptiei privind lipsa de corelare dintre dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, pe de o parte, si cele ale art. 436 alin. (1) lit. c) si ale art. 448 alin. (2) din acelasi cod, pe de alta parte, sunt formulate cu ignorarea faptului ca, oricat de clar ar fi redactata norma legala criticata, subzista un element inevitabil de interpretare judiciara. In plus, asa cum a retinut Curtea in jurisprudenta sa, examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestuia cu prevederile constitutionale pretins violate, iar nu compararea cu alte dispozitii de lege si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la prevederi ori principii ale Constitutiei (Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 23, Decizia nr. 262 din 23 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 427 din 16 iunie 2015, paragrafele 15 si 16, si Decizia nr. 55 din 13 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 488 din 13 iunie 2018, paragrafele 35 si 36).
24. In ceea ce priveste pretinsa incalcare prin textul de lege criticat a prevederilor art. 53 din Legea fundamentala, nici aceasta nu poate fi retinuta, intrucat prevederile constitutionale invocate sunt aplicabile numai in ipoteza in care exista o restrangere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, restrangere care nu s-a constatat insa in cauza de fata.
25. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea S.P.Z din Polonia in Dosarul nr. XXXXX/271/2010 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 9 aprilie 2019.

Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    C.C.R. nr. 215/2019    Codul de Procedura Penala    Hotarari de casare    Egalitatea in fata legii    Liberul acces la justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: In ipoteza renuntarii la urmarirea penala fata de un minor care a implinit varsta de 16 ani poate fi dispusa fata de acesta obligatia prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 271/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 251/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului � masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei � intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan



  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964