din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1922 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal

Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal

  Publicat: 20 Sep 2019       2508 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 766 din 20.09.2019.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Constituirea unei societati noi prin reunirea a doua sau mai multe societati a caror existenta inceteaza avand drept consecinta infiintarea unei societati comerciale noi
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Constituirea unei societati noi prin reunirea a doua sau mai multe societati a caror existenta inceteaza avand drept consecinta infiintarea unei societati comerciale noi
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Constituirea unei societati noi prin reunirea a doua sau mai multe societati a caror existenta inceteaza avand drept consecinta infiintarea unei societati comerciale noi
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Constituirea unei societati noi prin reunirea a doua sau mai multe societati a caror existenta inceteaza avand drept consecinta infiintarea unei societati comerciale noi
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cauza care inlatura consecintele condamnarii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constituirea unei societati noi prin reunirea a doua sau mai multe societati a caror existenta inceteaza avand drept consecinta infiintarea unei societati comerciale noi
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Denumire generica,
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 40 alin. (3) din Codul penal, exceptie ridicata de O.A. in Dosarul nr. XXXX/63/2016 al Curtii de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori. Exceptia de neconstitutionalitate formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2017.
2. La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost in mod legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. Arata ca, dincolo de imprejurarea ca aspectele criticate de autoarea exceptiei constituie aprecieri subiective ale acesteia si vizeaza chestiuni de aplicare a legii, libertatea individuala nu este afectata, ea suporta doar o restrangere proportionala, conform art. 53 din Constitutie . Dispozitiile art. 21 din Constitutie, de asemenea, invocate in sustinerea criticilor, referitoare la garantii procesuale, nu sunt aplicabile in cauza, intrucat prevederile art. 40 alin. (3) din Codul penal reprezinta norme de drept substantial. Referitor la aspectele privind claritatea si previzibilitatea normelor criticate invoca dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Decizia nr. 7 din 2 martie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.


C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Decizia penala nr. 202 din 29 mai 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/63/2016, Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal. Exceptia a fost ridicata de O.A., contestatara impotriva Sentintei penale nr. 169 din 14 martie 2017 a Tribunalului Dolj, prin care a fost admisa cererea de contopire a pedepselor formulata de petenta- contestatara.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea sustine ca prevederile art. 40 alin. (3) din Codul penal sunt neconstitutionale in masura in care sunt interpretate in sensul ca, in cadrul unei operatiuni de contopire a pedepselor efectuate la cererea persoanei condamnate, conform prevederilor art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, ce vizeaza mai multe pedepse aplicate pentru fapte savarsite sub imperiului Codului penal de la 1968, precum si o singura pedeapsa aplicata pentru o fapta savarsita sub imperiul noului Cod penal, trebuie inclusa si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita sub imperiul noului Cod penal, ce a fost executata integral, chiar si in situatia in care cuantumul acesteia ce urmeaza a fi scazut din durata pedepsei rezultante conform dispozitiilor art. 40 alin. (3) este net inferior sporului de pedeapsa ce urmeaza a fi aplicat in mod obligatoriu conform prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul penal. Or, operatiunea de contopire a pedepselor trebuie sa aiba loc intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana vizata, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata . In caz contrar, se ajunge la posibilitatea limitarii intr-un mod aleatoriu/subiectiv a drepturilor fundamentale esentiale intr-un stat de drept: libertatea individuala si egalitatea in fata legii. De aceea, cerintele privind calitatea, precizia si previzibilitatea legii, in acest context normativ, influenteaza in mod direct si nemijlocit dreptul persoanei la un proces echitabil, privit ca o garantie, in acest caz, a libertatii individuale. Este indeobste admis, fiind reglementat prin dispozitiile art. 23 din Constitutie, ca libertatea individuala nu este absoluta, insa limitarea sa trebuie sa se faca respectand dispozitiile art. 1 alin. (5) si ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura dreptului fundamental limitat.
6. Curtea de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori apreciaza ca solutia legislativa prevazuta de dispozitiile art. 40 alin. (3) din Codul penal nu incalca niciunul dintre articolele din Constitutie invocate de contestatara. Astfel, nu se poate sustine incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie in conditiile in care autoarea nu precizeaza de ce respectivul text legal este de natura a duce la concluzia nerespectarii legilor si a Constitutiei. De asemenea, nu se poate sustine crearea unei situatii defavorabile contestatarei in raport cu alte persoane aflate in aceeasi situatie juridica, prin deducerea din pedeapsa rezultanta a perioadei de timp efectiv executate. Practic, prin acest text de lege se urmareste ca, in ipoteza in care se contopesc mai multe pedepse aplicate prin hotarari diferite, iar o parte din aceste pedepse au fost deja executate, condamnatul sa nu mai execute din nou aceeasi pedeapsa sau parte din aceasta. Nu poate fi retinuta incidenta dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, in conditiile in care dispozitia legala criticata nu prevede o procedura penala care eventual sa poata pune in discutie solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil. Nici din cuprinsul art. 21 alin. (3) din Constitutie si nici din cel al art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu se poate desprinde concluzia ca aplicarea cerintei procesului echitabil ar trebui sa excedeze necesitatii asigurarii garantiilor procesuale, spre a se intra in materii din campul dreptului substantial.
7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
8. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca art. 40 alin. (3) din Codul penal instituie regula conform careia, dupa calcularea pedepsei potrivit art. 39 si art. 40, daca se constata ca persoana condamnata a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente. Dispozitiile analizate nu sunt de natura a incalca vreun drept constitutional, din contra, acestea constituie tocmai aplicarea principiului dreptului persoanei la un proces echitabil, avand ca scop neexecutarea de catre o persoana a aceleiasi pedepse de 2 ori. Nici raportat la previzibilitatea normei juridice art. 40 alin. (3) nu este criticabil, acesta fiind redactat in mod clar si previzibil, accesibil tuturor destinatarilor legii penale. Mai mult, Guvernul apreciaza ca autoarea exceptiei critica de fapt modul de aplicare a legii penale de catre organele judiciare in cauza sa, iar nu neconstitutionalitatea art. 40 alin. (3) in sine, sesizarea excedand astfel sferei de competenta a Curtii Constitutionale.
9. Avocatul Poporului arata ca ipoteza textului legal stabileste coordonatele individualizarii legale, fixand cadrul general pe care judecatorul trebuie sa il respecte atunci cand procedeaza la individualizarea judiciara a pedepsei. Astfel, dispozitiile legale criticate, prin care sunt stabilite principiile pe care judecatorul trebuie sa le aiba in vedere atunci cand aplica pedeapsa, sunt suficient de clare, predictibile si neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil sa isi adapteze conduita in functie de continutul acesteia, in concordanta cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie care consacra principiul respectarii obligatorii a legilor.
10. In esenta, criticile formulate sunt rezultatul propriei interpretari atribuite de petenta textului legal, finalitatea urmarita de legiuitor fiind clara, si anume, in situatia contopirii pedepselor, condamnatul sa nu mai execute din nou partea din pedeapsa care a fost deja executata. Or, aplicarea si interpretarea legii sunt atributii ale instantelor de judecata, excedand competentei Curtii Constitutionale care vegheaza la conformitatea legislatiei cu principiile trasate prin Constitutie . Fata de aceste aspecte, Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate de autoarea exceptiei, iar exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, este inadmisibila.
11. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.


C U R T E A,
examinand actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
12. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
13. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 40 alin. (3) din Codul penal, care au urmatorul cuprins: "Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente."
14. In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalitatii si art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
15. Examinand critica de neconstitutionalitate, Curtea retine ca aceasta vizeaza includerea unei pedepse, executate integral, aplicata pentru o fapta savarsita sub imperiul noului Cod penal, in cadrul unei operatiuni de contopire cu mai multe pedepse aplicate pentru fapte savarsite sub imperiului Codului penal de la 1968, chiar si in situatia in care cuantumul acesteia ce urmeaza a fi scazut din durata pedepsei rezultante este net inferior sporului de pedeapsa ce urmeaza a fi aplicat in mod obligatoriu, conform prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul penal.
16. Avand in vedere ca aceasta critica are ca premisa succesiunea in timp a doua legi penale (Codul penal din 1968 si actualul Cod penal), sub imperiul carora s-a constatat pluritatea de infractiuni care atrage incidenta institutiei concursului de infractiuni, Curtea observa ca, potrivit dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, "tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila". Dispozitiile legale enuntate, prin continutul lor si locul unde au fost pozitionate de legiuitor, in titlul I "Dispozitii privind aplicarea in timp a legii penale", cap. III "Dispozitii privind aplicarea si executarea sanctiunilor penale", au caracter de norme tranzitorii, reprezentand o reglementare cu un caracter special in raport cu prevederile art. 39 si art. 40 din noul Cod penal.
17. Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 sunt aplicabile numai in situatia in care cel putin una dintre infractiunile concurente a fost comisa dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, cand tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni va fi obligatoriu, cel prevazut de noul Cod penal - art. 39-40, mai sever, deoarece sub imperiul acestuia s-a desavarsit, finalizat pluralitatea infractionala.
18. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 822 din 3 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2016, Curtea a aratat, in esenta, ca, in ipoteza reglementata de acest text de lege, in aplicarea pedepsei rezultante nu se poate retine existenta unei succesiuni de legi penale, momentul in raport cu care se apreciaza aplicarea legii penale in timp fiind cel al realizarii integrale, al definitivarii concursului real de infractiuni . In aceste conditii este obligatorie aplicarea legii noi tratamentului sanctionator al concursului de infractiuni, nefiind obligatorie aplicarea legii noi atunci cand toate faptele sunt comise sub legea veche, dar judecarea lor are loc sub legea noua, in aceasta din urma ipoteza urmand a se face aplicarea celor statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014. Potrivit acestei decizii, dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile. Curtea a statuat, in esenta, ca interpretarea care permite instantei, in determinarea legii penale mai favorabile, sa combine dispozitiile din Codul penal din 1969 cu cele din actualul Cod penal contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) privind separatia si echilibrul puterilor in stat, precum si ale art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare, viciul de neconstitutionalitate putand fi inlaturat doar prin interpretarea prevederilor art. 5 din Codul penal in sensul ca legea penala mai favorabila se aplica in ansamblul ei.
19. In continuare, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 7 din 2 martie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 5 aprilie 2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a stabilit ca, "in aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal, in cazul pluralitatii de infractiuni constand in savarsirea unor infractiuni anterior datei de 1 februarie 2014, respectiv a unor infractiuni comise dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru infractiunile savarsite anterior datei de 1 februarie 2014, se va aplica legea penala mai favorabila - identificata ca fiind legea veche sau legea noua -, iar pentru infractiunile savarsite sub imperiul legii penale noi, precum si pentru tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni se va aplica legea noua, conform art. 3 din Codul penal si art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal". In considerentele acestei decizii s-a aratat ca "dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal ofera solutii de aplicare a legii penale pentru toate formele pluralitatii de infractiuni (concurs, recidiva, pluralitate intermediara) daca cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua. In aceste cazuri, potrivit dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal [...], pentru infractiunile savarsite sub legea veche se vor stabili pedepse potrivit legii penale mai favorabile, iar pentru infractiunea ori infractiunile din structura pluralitatii savarsite sub legea noua se aplica legea noua, tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni fiind dat tot de legea noua".
20. In considerentele aceleiasi decizii, instanta suprema a statuat, in termeni expliciti, ca "acelasi rationament este valabil si in ipoteza ramanerii definitive a mai multor hotarari de condamnare, intrate in puterea lucrului judecat, pronuntate pentru fapte concurente savarsite anterior datei de 1 februarie 2014 si ulterior acestei date, astfel ca tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni este dat tot de dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal".
21. Dezlegarea data astfel chestiunii tratamentului sanctionator al pluralitatii de infractiuni in structura careia intra atat fapte comise anterior, cat si fapte comise ulterior datei de 1 februarie 2014 are aplicabilitate generala, fiind incidenta in toate situatiile de pluralitate, indiferent de momentul in care se constata existenta acesteia (in timpul judecarii unora dintre infractiunile componente, a tuturor acestora sau, dupa caz, dupa ramanerea definitiva a hotararilor succesive) ori de modalitatea de individualizare a executarii pedepsei initial dispuse (suspendare sau executare efectiva).
22. Prin urmare, Decizia nr. 7 din 2 martie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala ofera nu doar criteriile pe baza carora instanta judecatoreasca poate stabili legea penala aplicabila tratamentului sanctionator al unei pluralitati de infractiuni de natura celei retinute in cauza dedusa controlului de constitutionalitate, ci insasi solutia acestei probleme de drept .
23. Dispozitiile art. 40 alin. (3) din Codul penal vizeaza o situatie speciala, si anume atunci cand un condamnat pentru o infractiune anterioara a executat integral sau partial pedeapsa este judecat apoi pentru o alta infractiune concurenta . In aceasta situatie legea prevede ca "daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotararea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente". Cu alte cuvinte, in cazul in care condamnatul, mai inainte de a avea loc contopirea, a executat total sau partial pedeapsa stabilita prin hotararea definitiva anterioara, va avea loc computarea pedepsei executate din cea rezultata, urmand sa se execute numai restul de pedeapsa ramas neexecutat.
24. In doctrina s-a subliniat ca "in cazul cand, in momentul contopirii, vreo pedeapsa s-a stins altfel decat prin executare (de exemplu, prin gratiere sau prescriptie), acea pedeapsa nu se ia in considerare si deci nu se computa din durata pedepsei aplicate pentru concurs; daca insa din pedeapsa stinsa s-a efectuat in parte executarea, inainte de a fi intervenit cauza de stingere, partea executata se va deduce din pedeapsa comuna". Prin urmare, pot fi contopite doar acele pedepse care au fost ori urmeaza a fi executate, nu si cele pentru care a intervenit dezincriminarea, o cauza de inlaturare a raspunderii penale (amnistia) ori de inlaturare a executarii pedepsei (gratierea sau prescriptia executarii pedepsei).
25. Analizand critica de neconstitutionalitate formulata, Curtea observa ca autoarea exceptiei considera neconstitutionale prevederile art. 40 alin. (3) din Codul penal in masura in care contopirea care vizeaza pedepse cu inchisoarea aplicate pentru fapte savarsite sub imperiului Codului penal de la 1968, precum si o pedeapsa cu inchisoarea aplicata pentru o fapta savarsita sub imperiul noului Cod penal trebuie sa includa si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita sub imperiul noului Cod penal, ce a fost executata integral, chiar si in situatia in care cuantumul acesteia, ce urmeaza a fi scazut din durata pedepsei rezultante conform dispozitiilor art. 40 alin. (3), este net inferior sporului de pedeapsa ce urmeaza a fi aplicat in mod obligatoriu conform prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul penal.
26. Reglementarea institutiei contopirii ofera rezolvarea situatiilor din practica atunci cand infractiunile concurente au fost judecate separat in fata unor instante diferite sau chiar in fata aceleiasi instante, dar asupra carora s-au pronuntat hotarari distincte de condamnare. Astfel, in cazul concursului de infractiuni este posibil ca doua sau mai multe infractiuni concurente sa nu fie judecate deodata si de catre aceeasi instanta, dupa cum nu este exclus ca instanta sa nu cunoasca in momentul judecatii faptul ca inculpatul a mai savarsit si o alta infractiune sau chiar mai multe infractiuni concurente ori chiar sa cunoasca aceasta situatie, dar sa fie nevoita sa le judece separat, datorita complexitatii deosebite a cauzei sau unor alte imprejurari care ar atrage intarzierea nejustificata a judecatii. De asemenea, in cazuri frecvente judecarea infractorului pentru infractiuni concurente se face de instante diferite. Este adevarat ca in asemenea situatii infractorul este condamnat definitiv, prin hotarari diferite, la mai multe pedepse pentru infractiuni concurente, putandu-se afla in situatia sa execute separat aceste pedepse, ceea ce ar contraveni regulilor instituite de lege cu privire la aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni [a se vedea in acest sens Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. LXX (70) din 15 octombrie 2007 privind examinarea recursului in interesul legii referitor la posibilitatea contopirii de catre instantele de control judiciar a pedepsei aplicate pentru infractiunea care a facut obiectul judecatii cu pedepse aplicate infractiunilor concurente pentru care infractorul a fost condamnat definitiv, in cazul in care contopirea nu a fost efectuata mai intai de catre instanta de fond].
27. Pentru a se putea aplica regulile de pedepsire a concursului de infractiuni in situatii ca cele mai sus mentionate, legiuitorul a prevazut institutia contopirii pedepselor. Aceasta institutie este consacrata de noul Cod penal prin dispozitiile art. 40 si vizeaza modul si conditiile de realizare a contopirii pedepselor in diferite situatii. Pentru a se putea da efect dispozitiilor legale privind aplicarea pedepsei in caz de concurs de infractiuni, faptuitorul trebuie sa fie judecat pentru toate faptele aflate in concurs si sa primeasca o pedeapsa rezultanta pentru infractiunile savarsite. Prin urmare, in cazul in care s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, in temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, instanta care judeca cererea de contopire repune pedepsele in individualitatea lor, astfel cum au fost stabilite de instante, o va identifica pe cea mai grea dintre ele, dupa care va proceda la aplicarea sporului fix de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite. La stabilirea sporului se vor lua in calcul, asadar, toate pedepsele aplicate mai putin cea mai grea dintre ele, care constituie pedeapsa principala, indiferent de cuantumul lor si de stadiul de executare . In cazul in care persoana condamnata, mai inainte de a avea loc contopirea, a executat total sau partial pedeapsa sau pedepsele aplicate prin una sau unele dintre hotararile anterioare, va avea loc computarea pedepsei/pedepselor executate din cea rezultanta, urmand sa se execute numai restul de pedeapsa ramas neexecutat. Prevederea legala inlatura, astfel, posibilitatea ca o persoana condamnata pentru mai multe infractiuni, savarsite in concurs, sa execute o pedeapsa rezultanta mai mare decat cumulul dintre pedeapsa principala si sporul fix de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.


28. Referitor la prevederile art. 39 alin. (1) lit. b) teza a doua din Codul penal, care reglementeaza modul de stabilire a pedepsei rezultante in cazul concursului de infractiuni pentru care s-au stabilit doar pedepse cu inchisoarea, prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, Curtea a retinut ca reglementarea tratamentului penal al concursului de infractiuni intra in atributiile organului legiuitor, conform politicii penale a statului, potrivit rolului sau constitutional de unica autoritate legiuitoare a tarii, prevazut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentala, care, realizand o individualizare legala a sanctiunilor in materie, apreciaza, in concret, in functie de o serie de criterii, printre care si frecventa fenomenului infractional. Asa fiind, Curtea a retinut ca, prin adoptarea noului regim juridic de sanctionare a celor doua forme de concurs de infractiuni, real si formal - cat priveste persoana fizica, infractor major -, reglementand mai sever tratamentul sanctionator al celui care repeta comportamentul infractional, Parlamentul s-a plasat in interiorul marjei sale de apreciere. Curtea a constatat ca normele permit o individualizare judiciara a pedepsei rezultante in caz de concurs de infractiuni "in conditiile si in temeiul legii", potrivit art. 23 alin. (12) din Legea fundamentala, o garantie impotriva unei eventuale ingerinte arbitrare a judecatorului in libertatea individuala reprezentand-o limita generala a pedepsei inchisorii impusa de lege. O limitare cu privire la cuantumul pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata se face prin dispozitiile art. 60 din Codul penal, aceasta neputand fi mai mare de 30 de ani de inchisoare. Cu alte cuvinte, daca sporul obligatoriu ar depasi limita generala a pedepsei inchisorii impuse de lege, pedeapsa se reduce corespunzator.
29. Asa fiind, Curtea apreciaza ca dispozitiile legale criticate prevad reguli clare, precise si previzibile de stabilire a pedepsei in cazul concursului de infractiuni, atunci cand pentru faptele savarsite s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, reguli a caror aplicare duce la stabilirea unei pedepse rezultante care nu poate depasi maximul general al pedepselor penale cu inchisoarea, din care se scade durata detentiei care s-a executat in baza unei hotarari de condamnare anterioare care a vizat una/unele dintre infractiunile retinute in concurs.
30. Pentru toate aceste motive, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de O.A. in Dosarul nr. XXXX/63/2016 al Curtii de Apel Craiova - Sectia penala si pentru cauze cu minori si constata ca prevederile art. 40 alin. (3) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatori
e.


Pronuntata in sedinta din data de 7 mai 2019.




Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 293/2019    Codul Penal    Art. 40    Contopirea pedepselor la cerere    Calculul pedepselor    Previzibilitate    Dreptul la un proces echitabil
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020

Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020

Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020

Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019

Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019

Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020

Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019

Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020

Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019

Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului.
Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020



Articole Juridice

Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit
Sursa: EuroAvocatura.ro

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali � aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu