Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Decizia CCR ref. la revocarea procurorului-sef DNA Laura Codruta Kovesi

Decizia CCR ref. la revocarea procurorului-sef DNA Laura Codruta Kovesi

  Publicat: 30 May 2018       945 citiri       Sursa: Euroavocatura  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In data de 30 mai 2018, Plenul Curtii Constitutionale a luat in dezbatere cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului, determinata de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs cererii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kovesi.

1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Romāniei este publicaţia oficială a statului romān, īn care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Curtea a constatat ca primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala, conform art. 146 lit. e) din Constitutie .


Cu privire la calitatea ministrului justitiei de parte in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, Curtea a constatat ca ministrul justitiei este nominalizat, in mod expres, prin art. 132 alin. (1) din Constitutie, text constitutional care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justitiei exercita, in aceasta privinta, o competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudentei sale, reprezentata de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat ca ministrul justitiei poate fi parte in cadrul unui conflict juridic de natura constitutionala.


Curtea a stabilit ca problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei ``sub autoritatea ministrului justitiei" din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constitutie, aspect care se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur.


Astfel, situatia litigioasa dedusa judecatii Curtii Constitutionale are natura constitutionala, solutionarea acesteia fiind de competenta sa exclusiva, si nu a instantelor judecatoresti. De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, s-a retinut ca nu tine de competenta instantelor judecatoresti interpretarea si aplicarea la cauze concrete a Constitutiei, pentru ca, astfel, ele s-ar substitui Curtii Constitutionale [a se vedea Decizia nr. 377/2017]. In aceste conditii, Curtea a statuat ca, in procedura de revocare a procurorului din functiile de conducere prevazute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei sunt raporturi de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept .


Curtea a stabilit ca art. 94 lit. c) din Constitutie este un text cu caracter general, de principiu, in sensul ca Presedintele Romaniei numeste in functii publice, in conditiile legii [a se vedea Decizia nr. 285/2014], aplicandu-se, deopotriva si in ipoteza revocarii/eliberarii din functie. In schimb, art. 132 alin. (1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr. 45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor.


Curtea a statuat ca in cazul revocarii procurorului din functiile de conducere prevazute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul justitiei actioneaza in cadrul unor limitari stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, in mod obiectiv, justifica revocarea din functia de conducere a procurorului. Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii. Astfel, Presedintele Romaniei nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata, in conditiile legii, de ministrul justitiei.


Or, in cauza de fata, s-a retinut ca Presedintele Romaniei a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie pe motive de oportunitate, si nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor.


Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art. 132 alin. (1) din Constitutie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natura constitutionala.


De asemenea, Curtea, avand in vedere jurisprudenta sa, a stabilit si conduita constitutionala care trebuie urmata, respectiv emiterea, de catre Presedintele Romaniei, a decretului de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta KA¶vesi.


Avand in vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat urmatoarele:


1. Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta KA¶vesi.


2. Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta KA¶vesi.


Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Presedintelui Romaniei, prim-ministrului Guvernului Romaniei si Ministrului Justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Comunicatul Curtii Constitutionale poate fi accesat aici.




Citeşte mai multe despre:    CCR revocarea Laurei Codruta Kovesi    conflictul juridic dintre presedinte si ministrul justitiei    CCR revocare procuror sef DNA    revocare Laura Codruta Kovesi    conflict ministrul justitiei cu presedintele Romaniei    imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale    conflictului juridic de natura constitutionala



Comentează: Decizia CCR ref. la revocarea procurorului-sef DNA Laura Codruta Kovesi
Alte titluri