Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Ce vizeaza modificarile aduse legilor justitiei de O.U.G. 92/2018?

Ce vizeaza modificarile aduse legilor justitiei de O.U.G. 92/2018?

  Publicat: 25 Oct 2018       258 citiri       Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ordonanta de urgenta nr. 92/2018 sau mult asteptatul ’’pachet privind reforma justitiei’’ aduce modificari prevederilor stipulate in mai multe legi.
Astfel, modificarile la Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor se prezinta astfel:

Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.

- s-a stabilit un alt interval de timp - ca vechime - pentru judecatorii si procurorii care doresc sa promoveze sau sa participe la concursurile pentru ocuparea de functii intr-un parchet/instanta imediat superioare celor in care activeaza. Daca pana acum vechimea necesara era de 18 ani, in prezent s-a redus la 10 ani.


- s-au introdus conditii noi de indeplinit pentru procurorii care doresc sa promoveze in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv: procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop;


- s-a stabilit procedura care prevede ca Ministrul Justitiei alege si apoi propune Presedintelui Romaniei numirea unui procuror pentru functiile de conducere, respectiv pentru functiile de: Procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunct si adjunctul acestuia, procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie si adjunctii acestuia, procuror sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism precum si adjunctii acestuia, procuror sef de sectie ale acestor parchete.


Legeanr. 304/2004privind organizarea judiciara a suferit urmatoarele modificari prin intrarea in vigoare a OUG 92/2018.


- pentru a fi numiti in cadrul DIICOT sau DNA procurorii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop.


Multele critici aduse expres acestei modificari se refera la conditia vechimii - daca anterior a fost de 8 ani acum devine 10 ani.


Legeanr. 317/2004privind Consiliul Superior al Magistraturii a suferit si ea urmatoarele modificari:


- s-a introdus un nou alineat are acorda competente sporite Ministrului justitiei. Acesta poate sesiza Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori. Cercetarea disciplinara se efectueaza de Inspectia Judiciara.


- au fost reglementate mai multe aspecte privind procedura de sesizare a incalcarilor disciplinare de catre judecatori si procurori si magistrati-asistenti.


Una din criticile substantiale pe care ordonanta de urgenta le-a primit a vizat art. VII care stabileste ca ``procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonantei de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si al Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute de Legeanr. 303/2004privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legeanr. 304/2004privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare``.


S-a pus intrebarea daca prevederile ordonantei se aplica retroactiv, in conformitate cu art. VII, si, in consecinta, daca exista riscul ca procurorilor DNA sau DIICOT care instrumenteaza anumite dosare, dar nu indeplinesc noile conditii, sa li se retraga respectivele dosare.


Sectia pentru procurori a CSM a stabilit ca procurorii din Parchetul General, DNA si DIICOT care au fost numiti in aceste functii pe baza fostei legi isi pastreaza functiile. Prevederile Ordonantei pe Legile Justitiei nu se aplica retroactiv.


Cu toate acestea, cei afectati de prevederile O.U.G. vor fi procurorii DNA si DIICOT delegati pe functii care nu indeplinesc conditiile de vechime de 10 ani, in sensul ca delegarile acestora vor inceta.
Comisia Europeana urmeaza sa analizeze schimbarile ce decurg din ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul justitiei, emisa luni,de guvernul roman.


Avocat Gherasim Andrei-Gheorghe



Citeşte mai multe despre:    oug pe legile justitiei    modificarile legilor justitiei    ordonanta de modificare a legilor justitiei 2018



Comentează: Ce vizeaza modificarile aduse legilor justitiei de O.U.G. 92/2018?
Alte titluri

Cele 10 prioritati pentru justitia din Romania
03 Jul 2012 | 1599

Discursul doamnei procuror Gratiana Isac sustinut in cadrul sedintei CSM de joi, 8 ianuarie
12 Jan 2009 | 1834