Cererea de recuzare a presedintelui completului care judeca revendicarea Lido a fost admisa

Cererea de recuzare a presedintelui completului Curtii Supreme ce judeca revendicarea complexului Lido a fost admisa dupa ce avocatii mostenitorilor au cerut a doua oara inlocuirea magistratilor.

Mostenitorii complexului Lido din Bucuresti au cerut pe 26 noiembrie recuzarea presedintelui completului Curtii Supreme, Ion Ionescu, care judeca procesul de revendicare al imobilului dupa ce au acuzat incalcari ale Codului de procedura Civila si ale Regulamentului instantei.
Avocatii mostenitorilor au formulat cererea de recuzare verbal sustinand ca presedintele completului s-ar mai fi pronuntat o data, in luna martie, cand a admis o cerere de suspendare provizorie formulata de societatea Lido. �La 29 martie v-ati pronuntat in camera de consiliu si la acea vreme ati admis cererea . Astazi ar urma ca dumnneavoastra sa va pronuntati pe o cerere (contestatia in anulare � n.r) care este identica cu cea de suspendare provizorie pe care ati solutionat-o�, a spus avocatul Eugen Ostrovschi.
Unul dintre mostenitori, Ioana Angelescu, considera un abuz faptul ca presedintele completului de judecata al ICCJ s-a aratat gata sa solutioneze cerera de suspendare a executarii si a contestatiei, dupa ce, in prealabil, solutionase cerera de suspendare provizorie in favoarea contestatorilor.
Mostenitorii complexului Lido au recuzat, la 15 octombrie, completul care judeca contestatia in anulare formulata de proprietarii hotelului. �In dosar trebuia sa existe o repartizare aleatorie efectuata prin computer ori repartizarea s-a facut prin intermediul altcuiva. Am costatat ca pe verso-ul contestatiei exista un post-it pe care era scris �Luni C1�, acela fiind scrisul domnului presedinte. Contestatia in anulare e scrisa de dumneavoastra�, a sustinut atunci avocatul Eugen Ostrovschi, referindu-se la judecatorul Ion Ionescu .
Avocatii mostenitorilor au anuntat odata cu ocazia recuzarii ca au sesizat si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) in legatura cu problemele sesizate. �CSM-ul a fost deja sesizat in legatura cu motivele noastre de recuzare. Dorim ca CSM sa isi spuna cu claritate punctul de vedere si in cazul in care se dovedeste ca s-au comis greseli sa aplice sanctiunile care trebuie�, a declarat avocatul Eugen Ostrovschi.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis, in data de 8 martie, recursul formulat de mostenitorii doctorului Constantin Angelescu si a dispus ca acestia sa reintre in posesia Hotelului Lido, a Casei Lido si a Bazinului Lido. Prin aceeasi sentinta, instanta a obligat paratii (statul roman, Compania Hoteliera Intercontinental Romania SA, Hotel Lido Bucuresti SRL si AVAS) "sa lase in deplina proprietate si netulburata posesie imobilele Hotelul Lido, Casa Lido, Bazinul Lido". De asemenea, instanta a mai dispus trimiterea dosarului la Tribunalul Bucuresti pentru solutionarea cererii de chemare in garantie .
Decizia irevocabila a instantei supreme a fost atacata printr-o cale extraordinara de atac, contestatia in anulare.
Pe de alta parte, intr-un alt proces, certificatul de mostenitor al Ioanei Angelescu - revendicator in procesul de retrocedare al Lido Bucuresti a fost atacat de familia Ghika care a contestat documenul.
Hotelul, bazinul si casa Lido s-au aflat, pana in 1990, in administrarea Intreprinderii de Turism Hoteluri si Restaurante Bucuresti. Dupa aceasta data, Complexul Lido a ajuns la Agentia Nationala pentru Privatizare (ANP), care, in1993, a impartit actiunile intre FPP si FPS. Registrul Comertului a inregistrat schimbarea actionariatului in decembrie 1993. Cu toate acestea, ANP a decis transferarea imobilelor in patrimoniul societatii Lido SA, iar peste cateva luni, acestea au ajuns, cu titlul de aport in natura, la societatea Star Lido SA a fratilor Paunescu .
Mostenitorii lui Constantin Angelescu au instiintat, inca din 1993, firma Star Lido SA ca au revendicat imobilele din cadrul complexului Lido si terenurile aferente in justitie. De asemenea, in septembrie 1996, au chemat in judecata statul roman, reprezentat prin Ministerul Finantelor si Consiliul Local al Municipiului Bucuresti, iar in 19 noiembrie 1996, prin sentinta civila nr. 11266, Judecatoria Sectorului 1 a constatat "inexistenta dreptului de proprietate a statului" asupra imobilelor Lido.
Aceasta sentinta a fost atacata, iar in 22 septembrie 1999 Tribunalul Bucuresti a luat act de faptul ca apelantii, Ministerul Finantelor si Consiliul Local, au renuntat la apel. Astfel, sentinta din noiembrie 1996 a Judecatoriei Sectorului 1 a ramas definitiva si irevocabila.
FPS Bucuresti a scos la licitatie, in 26 octombrie 1999, pachetul de actiuni pe care le detinea la Hotelul Lido, respectiv 42,87 la suta, in valoare de 12,381 miliarde lei. Potrivit ofertei de licitatie, la acea data structura actionariatului la SC Lido SA era urmatoarea: FPS - 42,869 la suta; SIF - 2,868 la suta si PPM (actiuni subscrise in programul de privatizare in masa) - 54,23 la suta .
Licitatia a fost castigata de societatea Complex hotelier Modern SRL, la un pret total de peste 48 miliarde de lei.
Au urmat alte actiuni de revendicare in instanta formulate de mostenitorii lui Constantin Angelescu in 2001, dupa adoptarea Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1945-1989. Initial, Tribunalul Bucuresti a respins actiunea de revendicare depusa de acestia in 2001, iar Curtea de Apel Bucuresti le-a respins si ea contestatia cu care au atacat aceasta sentinta. Decizia Curtii de Apel a fost contestata la instanta suprema, care a dat castig de cauza printr-o sentinta definitiva urmasilor proprietarului imobilelor Lido, Constantin Angelescu .
Doctorul Constantin Angelescu a fost unul dintre cei mai longevivi politicieni, prezenta sa fiind constanta in majoritatea guvernelor interbelice. Ca om de stiinta si medic, a fost unul dintre corifeii medicinei romanesti. Tot el a fost unul dintre pionierii balneologiei romanesti, sustinator si deopotriva finantator al proiectului utilizarii apelor termale de la Sarata-Monteoru. A fost primul ambasador al Romaniei in SUA, unde a desfasurat o activitate determinanta in atragerea sprijinului Statelor Unite pentru realizarea Marii Uniri.
Potrivit avocatilor care i-au reprezentat pe mostenitorii lui Constantin Angelescu in procesele de revendicare, imobilele Lido au fost dobandite de acesta prin: actul de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, Sectia Notariat, sub nr. 8663 din 14 octombrie 1904, incheiat intre Societatea Dacia-Romania si dr. Constantin Angelescu; actul de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, Sectia Notariat, sub nr. 10.118 din 2 noiembrie 1909, incheiat intre Primaria Comunei Bucuresti si dr. Constantin Angelescu; actul de vanzare-cumparare autentificat de Tribunalul Ilfov, Sectia Notariat, sub nr. 19.275 din 31 noiembrie 1913, incheiat intre N. N. Butculescu si dr. Constantin Angelescu .
Prin contractul incheiat la data de 23 iulie 1929 si inregistrat sub nr. 5.091 din 4 aprilie 1930, Societatea in nume colectiv "Lido" a primit in folosinta terenul pe o perioada de 15 ani si s-a obligat sa ridice in locul vechilor constructii o cladire formataa din subsol, parter si patru etaje, pe o suprafata de 900 mp. La implinirea termenului de inchiriere, constructia a trecut in patrimoniul proprietarilor terenului.
Procesul-verbal de carte funciara nr. 7261 din 2 iulie 1940 atesta dreptul de proprietate asupra Hotelului Lido, a Bazinului Lido precum si a terenului aferent acestora, in suprafata de 3674 mp. De asemenea, procesul-verbal de carte funciara nr. 7282 din 2 iulie 1940 atesta dreptul de proprietate asupra Casei Lido precum si a terenului aferent acesteia, in suprafata de 1773 mp.