RIL promovat pentru a se stabili cine are calitatea de parte vatamata sau parte civila in ipoteza infractiunilor prevazute de Codul Silvic

Examenul jurisprudentei actuale in materie penala evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :



1. Intr-o prima abordare, in cazul infractiunilor silvice avand ca obiect fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, instantele au retinut ca poate avea calitatea de parte vatamata sau parte civila numai proprietarul fondului forestier - persoana fizica sau juridica - intrucat prejudiciul a fost creat in patrimoniul sau, cu exceptia situatiei in care acesta este chiar subiectul activ al faptei (Anexele 1 a€“ 36).

2. In cea de-a doua orientare s-a considerat ca, intr-o astfel de ipoteza, calitatea procesuala de parte vatamata sau parte civila revine atat proprietarului fondului forestier (cu exceptia amintita), cat si Ocolului silvic sau Directiei silvice care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii.

In argumentarea solutiei au fost invocate prevederile art.33 alin.2 lit.e si art.105 alin.1, 3 din Legea nr.46/2008, conform carora prejudiciul adus padurii, reprezentand 50 % din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata, este destinat fondului de conservare si regenerare a padurilor si se recupereaza de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, in calitate de reprezentant al statului (Anexele 37 a€“ 46 ).



Apreciez ca aceasta din urma solutie este cea legala.



Actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire, prin constrangere judiciara, a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.

Pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii, si anume : infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral, intre infractiune si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate, prejudiciul sa fie cert, sa nu fi fost reparat si sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.

Subiectul activ al actiunii civile este persoana in dauna careia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercita actiunea civila in procesul penal si dobandeste astfel calitatea de parte civila. Prin urmare, persoana vatamata prin infractiune nu dobandeste automat calitatea de parte vatamata, la aceasta ajungandu-se numai in urma unei manifestari de vointa in acest sens.

Solutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este libera sa decida daca declanseaza actiunea civila . Ea poate sa aleaga atat momentul exercitarii actiunii civile, cu respectarea termenului limita prevazut de lege (pana la citirea actului de sesizare), cat si cadrul procesual de realizare a pretentiilor sale, fie alaturand actiunea civila celei penale, fie sesizand instanta civila.

Nici procurorul si nici instanta de judecata nu pot limita disponibilitatea actiunii civile si nu se pot subroga in drepturile persoanei vatamate. Aceste organe judiciare, in realizarea rolului lor activ, pot doar sa cheme persoana vatamata si sa-i puna in vedere ca se poate constitui parte civila in procesul penal.

*

* *

Pentru stabilirea calitatii de parte vatamata in cazul infractiunilor silvice se impune in primul rand o analiza a obiectului si a subiectilor sai, pornind de la definitia generala a acestui tip de infractiuni .

Astfel, infractiunea silvica este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de lege prin care sunt primejduite ori stanjenite relatiile sociale privitoare la fondul forestier national.

Obiectul juridic generic al infractiunilor silvice este alcatuit din relatiile sociale privitoare la pasnica folosinta si la integritatea cantitativa si calitativa a fondului forestier national, indiferent de natura dreptului de proprietate asupra elementelor acestui fond . In aceeasi masura, insa, in obiectul juridic sunt incluse si relatiile sociale referitoare la mediu, echilibrul ecologic si alte valori sociale.

Prin urmare, infractiunile silvice au un obiect juridic multiplu, constand atat in relatiile sociale ce protejeaza fondul forestier ca factor principal de mediu, cat si cele ce apara proprietatea (obiect juridic adiacent).

Subiectul activ al acestor infractiuni (autorul) este necircumstantiat, textul incriminator neprevazand nicio conditie speciala sub acest aspect. Astfel, pot fi subiecti activi atat proprietarul padurii private cat si personalul silvic cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor.

Subiectul pasiv principal al tuturor acestor infractiuni, indiferent de forma de proprietate a padurii, este intotdeauna statul ca reprezentant al societatii interesata in ocrotirea fondului forestier si in mentinerea echilibrului ecologic, altfel spus ca titular al valorii sociale ocrotite punitiv. In subsidiar, alaturi de stat si de institutiile sale publice cu competente in materie, subiectul pasiv secundar este persoana al carui drept de proprietate este afectat prin fapta ilicita, in functie de apartenenta padurii afectate sau de subiectul activ al faptei .



Pe de alta parte, pentru a determina cine are calitatea de parte vatamata in situatia infractiunilor avand ca obiect fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, este necesara o examinare a prevederilor din Codul silvic referitoare la prejudiciu.

Astfel, potrivit pct.28 din Anexa 1 la Legea nr.46/2008, prejudiciul adus padurii este efectul unei actiuni umane, prin care este afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care aceasta ar trebui sa le asigure.

Totodata, art.105 alin.3 din Codul silvic statueaza ca, in situatiile in care prejudiciul adus padurii, indiferent de natura juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta in proprietate, evaluat potrivit legii, nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, acesta se recupereaza de autoritatea publica centrala pentru finante publice, ca reprezentant al statului roman. In alin. 5 al aceluiasi articol se prevede ca sumele reprezentand contravaloarea prejudiciului care se recupereaza se distribuie in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Referitor la paguba cauzata prin savarsirea infractiunilor, Codul silvic opereaza cu doua valori de referinta : valoarea prejudiciului produs (art.108, 109), respectiv valoarea materialului lemnos sustras (art.110). Aceasta distinctie creeaza posibilitatea existentei a doua parti vatamate in cazul infractiunilor silvice : o parte vatamata care a suferit prejudiciul prin chiar fapta incriminata (statul roman) si o alta parte vatamata care a suferit o paguba egala cu valoarea materialului lemnos sustras (proprietarul padurii).

Concluzia ca statul roman, ca subiect pasiv principal, are calitatea de parte vatamata este intarita si de prevederile art.3 si art.88 din Codul silvic, potrivit carora fondul forestier national constituie bun de interes national iar dezvoltarea fondului forestier constituie o obligatie si o prioritate nationala.

Reprezentarea statului este data in sarcina ocoalelor silvice prin prevederile art.105 alin.3. Totodata, prin art.10 din Codul silvic se instituie obligatia administrarii si asigurarii serviciilor silvice la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice de stat sau private care sunt de interes public si au personalitate juridica.

Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice se realizeaza prin ocoale silvice private, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor, sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice (art.13 alin.1 din Codul silvic).

Din analiza prevederilor legale mentionate, in special a celor cuprinse in art.105 alin.3 din Codul silvic, rezulta ca, in cazul infractiunilor silvice savarsite in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, calitatea de parte vatamata privitor la valoarea prejudiciului cauzat prin infractiune revine ocolului silvic cu care s-a incheiat contractul de administrare si/sau servicii silvice sau autoritatii publice centrale pentru finante publice, in calitate de reprezentanti ai statului.

Aceasta concluzie este intarita si de prevederile art.33 alin.2 din Legea nr.46/2008, conform carora una dintre resursele din care se constituie fondul de conservare si regenerare a padurilor aflat la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice este reprezentata de 50 % din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata. O alta interpretare ar fi contrara ratiunii instituirii normelor consacrate cu valoare de principiu in materia regimului silvic si administrarii fondului forestier national.

Pe de alta parte, in ipoteza mentionata, calitatea de parte vatamata revine si proprietarului fondului forestier in ceea ce priveste prejudiciul reprezentand valoarea materialului lemnos efectiv provenit din savarsirea infractiunii, respectiv diferenta dintre valoarea reala a prejudiciului si partea restituita de ocolul silvic dupa vanzarea materialului lemnos confiscat, conform art.116 din Codul silvic. O exceptie de la aceasta regula o constituie doar ipoteza in care proprietarul fondului forestier este chiar subiectul activ al infractiunii, situatie in care nu se poate retine existenta vreunei pagube in patrimoniul sau.

Prin urmare, in cazul infractiunilor silvice savarsite in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, organele judiciare a€“ in realizarea rolului lor activ precum si in aplicarea prevederilor art.76 din Codul de procedura penala a€“ trebuie sa cheme, spre a fi ascultate, persoanele vatamate si sa le puna in vedere ca pot participa in procesul penal in calitate de parti vatamate sau au posibilitatea sa se constituie parti civile.

*

* *

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.



Procuror general,

Laura Codruta KA¶vesi