Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » RIL promovat pentru a se stabili cine are calitatea de parte vatamata sau parte civila in ipoteza infractiunilor prevazute de Codul Silvic

RIL promovat pentru a se stabili cine are calitatea de parte vatamata sau parte civila in ipoteza infractiunilor prevazute de Codul Silvic

  Publicat: 28 Jan 2010       2756 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Pentru a se stabili cine are calitatea de parte vatamata sau parte civila in ipoteza infractiunilor prevazute de Legea nr.46 din 19 martie 2008 (Codul silvic) vizand fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice.

Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind gospodarirea, apararea si dezvoltarea fondului forestier:
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind gospodarirea, apararea si dezvoltarea fondului forestier:
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind gospodarirea, apararea si dezvoltarea fondului forestier:
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, tinuta sa indeplineasca fata de subiectul activ o prestatie determinata,
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind gospodarirea, apararea si dezvoltarea fondului forestier:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari privind gospodarirea, apararea si dezvoltarea fondului forestier:
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.


Examenul jurisprudentei actuale in materie penala evidentiaza doua orientari cu privire la acest aspect si, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare, astfel :



1. Intr-o prima abordare, in cazul infractiunilor silvice avand ca obiect fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, instantele au retinut ca poate avea calitatea de parte vatamata sau parte civila numai proprietarul fondului forestier - persoana fizica sau juridica - intrucat prejudiciul a fost creat in patrimoniul sau, cu exceptia situatiei in care acesta este chiar subiectul activ al faptei (Anexele 1 a 36).

2. In cea de-a doua orientare s-a considerat ca, intr-o astfel de ipoteza, calitatea procesuala de parte vatamata sau parte civila revine atat proprietarului fondului forestier (cu exceptia amintita), cat si Ocolului silvic sau Directiei silvice care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii.

In argumentarea solutiei au fost invocate prevederile art.33 alin.2 lit.e si art.105 alin.1, 3 din Legea nr.46/2008, conform carora prejudiciul adus padurii, reprezentand 50 % din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata, este destinat fondului de conservare si regenerare a padurilor si se recupereaza de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, in calitate de reprezentant al statului (Anexele 37 a 46 ).



Apreciez ca aceasta din urma solutie este cea legala.



Actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire, prin constrangere judiciara, a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.

Pentru exercitarea actiunii civile in procesul penal trebuie indeplinite cumulativ mai multe conditii, si anume : infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral, intre infractiune si prejudiciu sa existe o legatura de cauzalitate, prejudiciul sa fie cert, sa nu fi fost reparat si sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.

Subiectul activ al actiunii civile este persoana in dauna careia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercita actiunea civila in procesul penal si dobandeste astfel calitatea de parte civila. Prin urmare, persoana vatamata prin infractiune nu dobandeste automat calitatea de parte vatamata, la aceasta ajungandu-se numai in urma unei manifestari de vointa in acest sens.

Solutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este libera sa decida daca declanseaza actiunea civila . Ea poate sa aleaga atat momentul exercitarii actiunii civile, cu respectarea termenului limita prevazut de lege (pana la citirea actului de sesizare), cat si cadrul procesual de realizare a pretentiilor sale, fie alaturand actiunea civila celei penale, fie sesizand instanta civila.

Nici procurorul si nici instanta de judecata nu pot limita disponibilitatea actiunii civile si nu se pot subroga in drepturile persoanei vatamate. Aceste organe judiciare, in realizarea rolului lor activ, pot doar sa cheme persoana vatamata si sa-i puna in vedere ca se poate constitui parte civila in procesul penal.

*

* *

Pentru stabilirea calitatii de parte vatamata in cazul infractiunilor silvice se impune in primul rand o analiza a obiectului si a subiectilor sai, pornind de la definitia generala a acestui tip de infractiuni .

Astfel, infractiunea silvica este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de lege prin care sunt primejduite ori stanjenite relatiile sociale privitoare la fondul forestier national.

Obiectul juridic generic al infractiunilor silvice este alcatuit din relatiile sociale privitoare la pasnica folosinta si la integritatea cantitativa si calitativa a fondului forestier national, indiferent de natura dreptului de proprietate asupra elementelor acestui fond . In aceeasi masura, insa, in obiectul juridic sunt incluse si relatiile sociale referitoare la mediu, echilibrul ecologic si alte valori sociale.

Prin urmare, infractiunile silvice au un obiect juridic multiplu, constand atat in relatiile sociale ce protejeaza fondul forestier ca factor principal de mediu, cat si cele ce apara proprietatea (obiect juridic adiacent).

Subiectul activ al acestor infractiuni (autorul) este necircumstantiat, textul incriminator neprevazand nicio conditie speciala sub acest aspect. Astfel, pot fi subiecti activi atat proprietarul padurii private cat si personalul silvic cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventiilor.

Subiectul pasiv principal al tuturor acestor infractiuni, indiferent de forma de proprietate a padurii, este intotdeauna statul ca reprezentant al societatii interesata in ocrotirea fondului forestier si in mentinerea echilibrului ecologic, altfel spus ca titular al valorii sociale ocrotite punitiv. In subsidiar, alaturi de stat si de institutiile sale publice cu competente in materie, subiectul pasiv secundar este persoana al carui drept de proprietate este afectat prin fapta ilicita, in functie de apartenenta padurii afectate sau de subiectul activ al faptei .



Pe de alta parte, pentru a determina cine are calitatea de parte vatamata in situatia infractiunilor avand ca obiect fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, este necesara o examinare a prevederilor din Codul silvic referitoare la prejudiciu.

Astfel, potrivit pct.28 din Anexa 1 la Legea nr.46/2008, prejudiciul adus padurii este efectul unei actiuni umane, prin care este afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care aceasta ar trebui sa le asigure.

Totodata, art.105 alin.3 din Codul silvic statueaza ca, in situatiile in care prejudiciul adus padurii, indiferent de natura juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta in proprietate, evaluat potrivit legii, nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, acesta se recupereaza de autoritatea publica centrala pentru finante publice, ca reprezentant al statului roman. In alin. 5 al aceluiasi articol se prevede ca sumele reprezentand contravaloarea prejudiciului care se recupereaza se distribuie in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Referitor la paguba cauzata prin savarsirea infractiunilor, Codul silvic opereaza cu doua valori de referinta : valoarea prejudiciului produs (art.108, 109), respectiv valoarea materialului lemnos sustras (art.110). Aceasta distinctie creeaza posibilitatea existentei a doua parti vatamate in cazul infractiunilor silvice : o parte vatamata care a suferit prejudiciul prin chiar fapta incriminata (statul roman) si o alta parte vatamata care a suferit o paguba egala cu valoarea materialului lemnos sustras (proprietarul padurii).

Concluzia ca statul roman, ca subiect pasiv principal, are calitatea de parte vatamata este intarita si de prevederile art.3 si art.88 din Codul silvic, potrivit carora fondul forestier national constituie bun de interes national iar dezvoltarea fondului forestier constituie o obligatie si o prioritate nationala.

Reprezentarea statului este data in sarcina ocoalelor silvice prin prevederile art.105 alin.3. Totodata, prin art.10 din Codul silvic se instituie obligatia administrarii si asigurarii serviciilor silvice la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice de stat sau private care sunt de interes public si au personalitate juridica.

Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice se realizeaza prin ocoale silvice private, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor, sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice (art.13 alin.1 din Codul silvic).

Din analiza prevederilor legale mentionate, in special a celor cuprinse in art.105 alin.3 din Codul silvic, rezulta ca, in cazul infractiunilor silvice savarsite in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, calitatea de parte vatamata privitor la valoarea prejudiciului cauzat prin infractiune revine ocolului silvic cu care s-a incheiat contractul de administrare si/sau servicii silvice sau autoritatii publice centrale pentru finante publice, in calitate de reprezentanti ai statului.

Aceasta concluzie este intarita si de prevederile art.33 alin.2 din Legea nr.46/2008, conform carora una dintre resursele din care se constituie fondul de conservare si regenerare a padurilor aflat la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice este reprezentata de 50 % din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata. O alta interpretare ar fi contrara ratiunii instituirii normelor consacrate cu valoare de principiu in materia regimului silvic si administrarii fondului forestier national.

Pe de alta parte, in ipoteza mentionata, calitatea de parte vatamata revine si proprietarului fondului forestier in ceea ce priveste prejudiciul reprezentand valoarea materialului lemnos efectiv provenit din savarsirea infractiunii, respectiv diferenta dintre valoarea reala a prejudiciului si partea restituita de ocolul silvic dupa vanzarea materialului lemnos confiscat, conform art.116 din Codul silvic. O exceptie de la aceasta regula o constituie doar ipoteza in care proprietarul fondului forestier este chiar subiectul activ al infractiunii, situatie in care nu se poate retine existenta vreunei pagube in patrimoniul sau.

Prin urmare, in cazul infractiunilor silvice savarsite in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, organele judiciare a in realizarea rolului lor activ precum si in aplicarea prevederilor art.76 din Codul de procedura penala a trebuie sa cheme, spre a fi ascultate, persoanele vatamate si sa le puna in vedere ca pot participa in procesul penal in calitate de parti vatamate sau au posibilitatea sa se constituie parti civile.

*

* *

Avand in vedere cele expuse, va solicit sa constatati ca aceasta problema de drept a primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti si, printr-o decizie obligatorie, sa stabiliti modul unitar de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale.



Procuror general,

Laura Codruta KAvesi



Citeşte mai multe despre:    RIL    Recurs in interesul legii    Procurorul general    Codul Silvic al Romaniei



Comentează: RIL promovat pentru a se stabili cine are calitatea de parte vatamata sau parte civila in ipoteza infractiunilor prevazute de Codul Silvic
Alte titluri

Actele normative aprobate sau de care guvernul a luat act in sedinta Guvernului Romaniei din 17 iulie 2019
17 Jul 2019 | 37

Biletele de calatorie gratuita pentru persoanele cu handicap vor putea fi ridicate si distribuite acestora si de ONG-uri
17 Jul 2019 | 35

MFP scoate din Legea prevenirii incalcarea termenului de utilizare a noilor case de marcat
17 Jul 2019 | 44

DNA: Sinteza condamnarilor din luna iunie 2019
16 Jul 2019 | 49

Parlamentul a reglementat activitatea zilierilor in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv.
15 Jul 2019 | 64

Codul Rutier a fost modificat - schimbari cu privire la suspendarea permisului
15 Jul 2019 | 111



Articole Juridice

Reglementarea administratiei publice, centrale si locale, in Noul Cod Administrativ (II)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Jurisprudenţă

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ nr. 12/2019 - RIL admis privind procedura insolventei
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie