Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Punct de vedere al M. Public fata de proiectul privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Punct de vedere al M. Public fata de proiectul privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

  Publicat: 07 Sep 2010       3282 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Punct de vedere cu privire la proiectul de LEGE-CADRU privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Text care se introduce intr-un proiect de lege,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Expert contabil independent care intocmeste rapoarte anuale in folosul actionarilor, continand
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Reprezinta respectarea de catre autoritatile administratiei publice a obligatiei de a informa cu privire la modul de stabilire a activitatilor componente si a obiectivelor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

I. Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

La analiza textului am avut in vedere varianta de Proiect publicata pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale la data de 24.08.2010.

Consideratii generale

Proiectul este aproape identic cu Legea nr. 330/2009, cu exceptia unor articole la care s-a renuntat in totalitate si a altora care au fost modificate sau completate.

Proiectul prevede abrogarea Legii nr.330/2009.

Avand in vedere ca Proiectul preia cea mai mare parte a Legii nr.330/2009 cu putine modificari si completari.

Consideratii punctuale

A. Referitor la aspecte de neconstitutionalitate

A.1. Prin art.10 alin.3 din Proiect se statueaza ca, anual, valoarea coeficientului de ierarhizare 1 se stabileste prin lege, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si Ministerului Finantelor Publice, in concordanta cu limitele din strategia fiscal-bugetara.

Fara vreo alta mentiune expresa se legifereaza instabilitatea nivelului de salarizare al personalului, inclusiv posibilitatea de scadere a salariilor.

Textul vine in contradictie cu considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr.874/2010 referitoare la constitutionalitatea Legii nr.118/2010 privind unele masuri de restabilire a echilibrului bugetar.

Din respectiva decizie rezulta ca orice masura de ordin legislativ care ar perpetua sau ar agrava reducerea salariala cu 25% dupa 1.01.2011 ar fi neconstitutionala.

O asemenea dispozitie (art.10 alin.3 din Proiect) nu ar fi predictibila si ar introduce aleatoriul si arbitrariul in reglementarea juridica.

Potrivit jurisprudentei C.E.D.O., principiul legalitatii presupune ca norma juridica sa fie accesibila, precisa si previzibila in aplicarea ei (Lelas contra Croatiei).

De aceea, propunem eliminarea art.10 alin.3 din Proiect sau corectarea lui cu un amendament in sensul prevederilor art.7 alin.2 din Legea nr.330/2009 care sa constituie o garantie reala a legalitatii.

A.2. In dispozitiile referitoare la textele care se abroga (art.36 pct.11 Partea a II-a, Capitolul IV), apar dispozitiile art.81 din Legea nr.303/2004 privind statului judecatorilor si procurorilor, prin care judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute.

Astfel de drepturi sunt in continuare mentinute pentru categorii de functii din familia ocupationala de functii bugetare a€˛Aparare, ordine publica si siguranta nationalaa€¯, Anexa VII Capitolul II art.20, notiunea folosita: a€˛ajutora€¯ nefiind de natura sa schimbe natura dreptului, in raport de momentul nasterii lui.

Rezulta ca aplicarea art.16 din Constitutie privind egalitatea in fata legii nu este regasita in conceptia proiectului actului normativ.

B. Referitor la plasarea functiilor bugetare a€˛Justitiea€¯ in raport cu celelalte familii ocupationale

In ceea ce priveste salarizarea magistratilor, Proiectul nesocoteste rolul, locul si importanta justitiei intr-o societate democratica, complexitatea si raspunderea atributiilor functiei, situatia incompatibilitatilor si interdictiilor prevazute pentru functia de magistrat.

Reamintim in acest context exigentele unor documente internationale relative la remuneratia magistratilor pe masura demnitatii profesiei lor si a raspunderilor pe care si le asuma: Principiile fundamentale privind independenta magistratilor adoptate la al VIIa€“lea Congres al Natiunilor Unite de la Milano 26.08 a€“ 6.09.1985; Recomandarea (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor adoptata la 13.11.1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, respectiv Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala.

a€˛Principiul III a€“ Conditii de munca adecvate

1. Conditiile de munca trebuie sa fie adecvate in asa fel incat judecatorii sa-si poata indeplini in mod eficient atributiile, in particular prin:

a. (a€¦)

b. asigurarea faptului ca statutul si remunerarea judecatorilor sunt in concordanta cu demnitatea si responsabilitatile functiei;a€¯.[1]


a€˛Garantiile oferite Procurorilor publici pentru indeplinirea functiilor lor

4. Statele ar trebui sa adopte masuri eficiente pentru a garanta ca procurorii publici sunt capabili sa isi indeplineasca indatoririle si responsabilitatile profesionale in virtutea conditiilor adecvate legale si organizationale ca si a conditiilor adecvate in ceea ce priveste mijloacele, in special mijloacele bugetare la dispozitia lor. Astfel de conditii ar trebui stabilite in cooperare stransa cu reprezentantii procurorilor publici.

5. Statele ar trebui sa ia masuri astfel incat:

a. (a€¦);

b. Cariera procurorilor publici, promovarea si mobilitatea lor sunt guvernate de criterii obiective si cunoscute, cum ar fi competenta si experienta;

c. (a€¦);

d. Procurorii publici au conditii rezonabile de serviciu cum ar fi remuneratia, durata a serviciului si pensie corespondente cu rolul lor crucial, ca si o varsta de pensionare adecvata si aceste conditii fiind guvernate de lege;a€¯.[2]



Proiectul afirma in art.6 alin.1 pct.c realizarea ierarhiei salariilor de baza, a soldelor si a indemnizatilor lunare de incadrare pe baza unor criterii, toate dintre acestea regasindu-se in specificul activitatii judiciare.

Profesia de judecator si procuror nu se incadreaza nici functiilor publice, alese sau numite conform Legii nr.188/1999, nici functiilor contractuale din sectorul bugetar.

a€˛Portofoliula€¯ drepturilor salariale ale functiilor din sistemul justitiei trebuie sa fie de natura a motiva persoane cu o pregatire teoretica de exceptie sa acceada in functie, luand in considerare atat incompatibilitatile, complexitatea muncii, formarea profesionala continua, suprasolicitarea si expunerea publica inerente.

Riscurile si responsabilitatile profesiei de magistrat privesc intreaga durata a carierei acestuia.

Asigurarea activitatii judiciare la standarde de performanta ridicate este un factor de echilibru al mecanismelor societatii, cu implicatii pe termen lung.

Diferentierile existente in Legea nr.330/2009 fata de alte functii bugetare: prefect, secretar general la prefectura, consilier la Consiliul concurentei, auditor la Curtea de Conturi, secretar general al Camerei Deputatilor si Senatului, secretar general in ministere nu se regasesc proportional in Proiect, fiind important de subliniat ca magistratura este o functie de cariera, in care incompatibilitatile si experienta se mentin drept conditii de exercitare a functiei pe tot traseul profesional ( a se vedea anexa 1 Situatie comparativa).

Un alt document international care realizeaza o ierarhizare intre functiile judiciare si functiile publice, alese, este Decizia Parlamentului European din 28 septembrie 2005 de adoptare a Statutului deputatilor in Parlamentul european, care fixeaza in considerente paragraful (9) raportul indemnizatiei cuvenite deputatilor fata de cea a judecatorului la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, respectiv de 38,5%, stabilit de un grup de experti.

Rezulta ca, pentru garantarea independentei justitiei, pentru realizarea rolului cheie in protejarea domniei legii[3], este importanta ierarhizarea functiilor din justitie superioara altor inalte functii publice.

In acelasi sens, in Decizia nr.20/2.02.2000 a Curtii Constitutionale s-a subliniat ca o importanta deosebita o au masurile pentru asigurarea unui statut, a unei remuneratii si a pensiei adecvate pentru magistrati.

Aceleasi considerente sunt reafirmate in Decizia Curtii Constitutionale nr.873/25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.

a€˛Astfel, Curtea retine ca atat independenta justitiei - componenta institutionala (conceptul "independentei judecatorilor" nereferindu-se exclusiv la judecatori, ci acoperind sistemul judiciar in intregime), cat si independenta judecatorului - componenta individuala, implica existenta unor /a numeroase aspecte, cum ar fi: lipsa imixtiunii celorlalte puteri in activitatea de judecata, faptul ca niciun alt organ decat instantele nu pot decide asupra competentelor lor specifice prevazute prin lege, existenta unei proceduri prevazute de lege referitoare la caile de atac ale hotararilor judecatoresti, existenta unor fonduri banesti suficiente pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata, procedura de numire si promovare in functie a magistratilor si, eventual, perioada pentru care sunt numiti, conditii de munca adecvate, existenta unui numar suficient de magistrati ai instantei respective pentru a evita un volum de munca excesiv si pentru a permite finalizarea proceselor intr-un termen rezonabil, remunerare proportionala cu natura activitatii, repartizarea impartiala a dosarelor, posibilitatea de a forma asociatii ce au ca principal obiect protejarea independentei si a intereselor magistratilor etc.

Este indubitabil faptul ca principiul independentei justitiei nu poate fi restrans numai la cuantumul remuneratiei (cuprinzand atat salariul, cat si pensia) magistratilor, acest principiu implicand o serie de garantii, cum ar fi: statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat . Pe de alta parte, independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale, cum este pensia de serviciu a magistratilor.a€¯

Aceste considerente se reflecta asupra statutului magistratilor in timpul exercitarii functiei, legiuitorul urmand a tine seama de corelarea normelor constitutionale privind independenta justitiei cu normele stabilite la nivel infraconstitutional.

Constatand necesitatea garantarii independentei functionale si importanta deciziilor pe care anumite institutii le au in derularea activitatilor economice a societatii, Proiectul dispune pentru alte institutii ca dispozitiile legii nu le sunt aplicabile ( exemplu -Art.2 alin.(2) din proiect).

Asadar, importanta decizionala poate justifica stabilirea prin act normativ separat a salarizarii unei categorii restranse de personal bugetar, in privinta functiilor bugetare a€˛Justitiea€¯ fiind atipica realizarea echivalarilor in raport de clasele de salarizare si coeficientii prevazuti in art.10 alin.(2) din Proiect.

Observam ca principiul transparentei si consultarilor definit in Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala nu a fost aplicat la definitivarea proiectului. Nu trebuie confundata interdictia magistratilor de a constitui sindicate cu impunerea unilaterala a regulilor de salarizare, intr-un mod care contravine statutului istoric consacrat al profesiei, principiilor pe care insusi initiatorul legii le stabileste, fara a le reflecta corespunzator in Anexa VI.


C. Referitor la tehnica legislativa, corelarea cu alte acte normative in vigoare, aspecte tehnice

C.1. Proiectul renunta la principiul drepturilor castigate.

Astfel, a fost eliminat art.7 alin.2 din Legea nr.330/2009 prin care se garanta ca prin aplicarea noilor dispozitii referitoare la salarizare nici o persoana sa nu inregistreze o diminuare a salariului brut.

De aceea, se impune reluarea prevederilor art.7 alin.2 din Legea nr.330/2009 in Proiect.

C.2. Daca prin art.12 alin.2 din Legea nr.330/2009 se stabilea valoarea coeficientului de ierarhizare 1 pentru anul 2010, in cuantum de 705 lei, in Proiect s-a renuntat la o prevedere corespunzatoare.

C.3. La art.12 s-au enumerat alte criterii decat cele de la art.6 lit. c).

C.4. La art.12 alin.(2), existenta gradelor/treptelor face diferenta intre studii superioare si studii medii; in acest caz, in mod gresit s-a inclus la acest alineat sintagma a€˛in raport cu experienta acesteia in muncaa€¯, experienta care nu are nicio relevanta la incadrarea in grade/trepte.

C.5. La art.13, propunem sa se elimine sintagma a€˛cea mai mare responsabilitatea€¯ si a€˛cea mai mica responsabilitatea€¯, deoarece criteriile pe baza carora s-au stabilit salariile sunt enumerate anterior (art.6 lit. c) si printre ele nu se mentioneaza si a€˛responsabilitatea in stata€¯. In plus, sintagma nu este una strict juridica, iar unele functii sunt cele mai importante la nivel local, iar nu a€˛in stata€¯.

C.6. La art.23, nu se defineste termenul a€˛in cazuri exceptionalea€¯.

C.7. La art.25, propunem inlocuirea cuvantului a€˛angajareaa€¯ cu a€˛incadrareaa€¯.

C.8. La art.25 alin. (2) si urmatoarele, propunem eliminarea intrucat sunt dispozitii de statut, iar nu de salarizare.

C.9. Potrivit art.34 din Proiect, odata cu intrarea in vigoare, se va face reincadrarea intregului personal potrivit noii legi.

Coroborand cu art.1 din Proiectul Legii privind aplicarea in anul 2011 a Legii-cadru din care rezulta ca valoarea de referinta pentru coeficientul de ierarhizare 1 din Proiect este de 640 lei, putem concluziona o scadere semnificativa a salariilor intregului personal din justitie incepand cu 1.01.2011.

C.10. Intre titlul Sectiunii a 4-a a€˛Alte drepturia€¯ si continutul acestei sectiuni nu exista nici o legatura, in sensul ca sectiunea nu trateaza alte drepturi salariale, ci proceduri de ocupare a unor posturi.

C.11. Prin art.36 pct.19 si 20 din Proiect sunt abrogate dispozitiile art.23 alin.1 din O.G. nr.8/2007 si art.241 din O.U.G. nr.27/2006 referitoare la prima de vacanta pentru personalul auxiliar de specialitate si pentru magistrati.

Nu impartasim un asemenea punct de vedere si sustinem mentinerea actualelor dispozitii.

C.12. In Proiect nu se mai regaseste textul ce reglementeaza premiul anual egal cu media salariilor de baza din anul respectiv (art.25 alin.1 din Legea nr.330/2009).

Nu impartasim un asemenea punct de vedere si sustinem mentinerea actualei dispozitii. Castigurile salariale anuale nu trebuie afectate, premiul anual putand fi repartizat proportional in indemnizatia de incadrare lunara.

C.13. La art. I punctul 2, dispozitia este cel putin neclara:

- in primul rand, in domeniul privat nu se exercita functii, ci se ocupa posturi (prin incheierea unor contracte individuale de munca) sau desfasoara activitati (independente etc);

- se mentioneaza ca pot exercita functii a€˛in alte domenii de activitatea€¯, fara a se preciza in raport cu ce.

- este foarte greu de imaginat ca pot desfasura activitati in alte domenii decat cel pentru care este calificat (de ex: un expert tehnic poate fi angajat la stat, dar poate face si expertize tehnice ca activitate individuala, evident ca in acelasi domeniu pentru care este calificat).

- daca textul are menirea de a institui o incompatibilitate, atunci este superfluu si lipsit de finalitate; in foarte putine cazuri, se poate intampla ca activitatea desfasurata in privat sa fie in alt domeniu de activitate si sa nu aiba legatura cu atributiile din fisa postului (ex: functionar public a€“ economist si jurnalist).

C.14. Potrivit art.4 din Anexa VI a Legii nr.330/2009 s-a recunoscut personalului ce lucreaza in justitie (mentionat la art.1) un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 25% si un spor de confidentialitate de 5%, precum si un adaos de 25% si respectiv 10% care a fost inclus in indemnizatia de incadrare sub forma unei sume fixe.

In Anexa VI a Proiectului nu se mai regasesc decat primele doua sporuri fara a se mai face vreo precizare cu privire la suma fixa.

Ignorarea acestui aspect are consecinte asupra stabilirii noului salariu care, potrivit Proiectului, se calculeaza de la 1.01.2011 prin inmultirea coeficientului de ierarhizare (corespunzator clasei) cu valoarea de referinta stabilita de Guvern prin Proiectul legii de aplicare in anul 2011 a Legii-cadru.

In aceeasi ordine de idei trebuie precizat ca dispozitiile din Anexa VI a Proiectului care recunosc sporurile de 25%, 5% si respectiv 15% (spor pentru conditii grele, vatamatoare sau periculoase) sunt practic anulate de prevederile art.21 din capitolul a€˛Dispozitii generalea€¯ al Proiectului in care se statueaza ca suma sporurilor si compensatiilor acordate cumulat pe total buget ordonator de credite si pe salariat nu poate depasi 30%.

Se poate observa ca, la trecerea la Legea nr.330/2009, anumite componente ale salariului care nu se mai regaseau de sine statator au fost precis definite, de exemplu sporul de vechime in munca si sporul pentru vechimea in functie (majorarea indemnizatiei de incadrare brute lunare), ele reflectand salarizarea in functie de cunostinte si experienta.


II. Proiectul legii de aplicare in anul 2011 a Legii-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.

La analiza textului am avut in vedere varianta de Proiect publicata pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale la data de 24.08.2010.

In esenta, prin Proiectul legii de aplicare a Legii-cadru se stabilesc: valoarea coeficientului de ierarhizare corespunzator clasei 1, in suma de 640 lei (art.1 alin.1), modul de calcul al salariilor, precum si salariile ce vor fi avute in vedere la data reincadrarii personalului.

Personalul va fi reincadrat la 1.01.2011 si i se va stabili un salariu care va fi: salariul de la 31.12.2010 (deja diminuat cu 25%) daca este mai mic decat salariul stabilit potrivit Legii cadru (art.3 lit.a), salariul stabilit potrivit Legii-cadru daca este mai mic decat salariul de la 31.12.2010 (art.3 lit.b) sau salariul de la 31.12.2010 majorat cu 1% daca valoarea stabilita pentru luna decembrie 2010 este mai mare decat salariul stabilit potrivit Legii-cadru (art.3 lit.c).

Se poate constata ca ipoteza de la art.3 lit.c este in contradictie cu celelalte ipoteze de la art.3 lit.a si b.

Atat dispozitiile din Proiectul legii de aplicare a Legii-cadru care reglementeaza o valoare a coeficientului de ierarhizare 1 la suma de 640 lei, mai mica decat cea de 705 lei prevazuta in Legea nr.330/2009, cat si cele prin care se stabilesc salarii mai mici decat cele dinaintea diminuarii cu 25%, sunt in contradictie cu considerentele Deciziei nr.874/2010 a Curtii Constitutionale (a se vedea pct.I).

______________________________

[1] Recomandarea (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor adoptata la 13.11.1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei

[2] Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala

[3] Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala



Citeşte mai multe despre:    Ministerul Public    Procurori    Legea Salarizarii Unitare    Ministerul Justitiei    Legea 330/2009

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Judecatori si Procurori eliberati din functie la data de 28 februarie 2020
29 Feb 2020 | 619

Procurori eliberati din functie la data de 28 februarie 2020
29 Feb 2020 | 579

Procurori eliberati din functie la data de 19 februarie 2020
20 Feb 2020 | 768

CSM a aprobat organizarea, in data de 15.12.2019 a concursului de promovare in functii de executie, pe loc, a judecatorilor.
17 Oct 2019 | 1015

ICCJ: interdictia magistratilor si personalului asimilat de a beneficia de pensie de serviciu si indemnizatie nu se aplica in cazul condamnarilor pentru infractiuni savarsite anterior intrarii in vigoare a Legii 118/2004
16 Oct 2019 | 1152

CSM a publicat detaliile privind organizarea concursului de admitere la INM in perioada septembrie 2019 – februarie 2020
17 Sep 2019 | 1105



Articole Juridice

Ministerul Public nu are competenta de a autoriza accesul si transferul unei autoritati publice la baze date pentru a desfasura o urmarire penala
Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Dobandirea calitatii de notar public de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Studiu de caz
Sursa: Dobre Ion

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Exigentele impuse pentru emiterea unui mandat european de arestare si intinderea protectiei jurisdictionale de care beneficiaza persoanele pe numele carora a fost emis un astfel de mandat
Sursa: EuroAvocatura.ro

Jurisprudenţă

Cuantificarea prejudiciilor materiale si morale in cazul accidentelor de munca
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 3 Bucuresti - Sentinta Penala nr. 358 din 25.04.2019

Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru
Pronuntaţă de: Tribunalul Valcea - Sentinta Civila nr. 867 din 24.09.2020.

Recunoasterea unei cai de atac in alte situatii decat cele prevazute de legea procesuala, constituie atat o incalcare a principiului legalitatii
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia I civila Decizia nr. 806/2020 Sedinta publica din data de 26 martie 2020

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ