Faptele retinute in sarcina inculpatului constau in urmatoarele: La data de 06.04.2011, in jurul orelor 15.00, in cadrul unei hale de productie apartinand . S.R.L., unde isi desfasurau activitatea si lucratori ai societatii . S.R.L. (societate subcontractoare), pe fondul neluarii masurilor legale de securitate si sanatate in munca de catre inculpatul B.V., sef de echipa si coordonator direct al activitatii muncitorilor angajati la . S.R.L., a avut un accident de munca soldat cu vatamarea corporala a victimei S.P. a. R., angajat al . S.R.L. in functia de sudor. Astfel, cu ocazia descarcarii unor profile metalice, incarcate de catre victima S.P. a. R.impreuna cu inculpatii P.C. si V.S. intr-un carut de transport pe sine, una din piese a cazut pe piciorul stang al numitului S.P. a. R., provocandu-i leziuni pentru vindecarea carora au fost necesare 150- 200 zile de ingrijiri medicale.
Organele de urmarire penala au retinut situatia de fapt in urma administrarii urmatoarelor mijloace de proba: mijloacele de proba indicate in cuprinsul procesului - verbal efectuare acte premergatoare (declaratia numitei L.L.din data de 18.05.2011, declaratia lui S.P. a. R.din 04.05.2012, declaratie faptuitor S.V.M.din 02.11.2012, declaratie martor P.I.din 24.05.2012, declaratie martor G.C.din 13.06.2012, declaratie martor P.C.din 22.06.2012, declaratie martor B.V.din 06.11.2012, declaratie martor T.C.din 29.10.2012, declaratie martor P.C.din 31.10.2012, declaratie martor C.C.din 26.10.2012, declaratie martor V.D.din 01.10.2012, declaratie martor B.V.din 17.04.2013, declaratie martor V.S. din 10.04.2013, raport de expertiza medico -legala nr. A1/x/2012 din 27.02.2013, adresa ITM Bucuresti - Securitatea si Sanatatea in Munca din 28.07.2011, copie contract individual de munca S.P. a. R., cazier judiciar S.V.M.), declaratii persoana vatamata S.P. a. R., declaratii suspecti/inculpati, declaratii martori, inscrisuri, raport de expertiza medico - legala, proces-verbal de cercetare la fata locului si planse foto anexa, procese-verbale de investigatii incheiate de organele de cercetare penala.
Cauza s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 31.10.2017, sub nr. de dosar x/301/2017, fiind repartizat in procedura de camera preliminara completului C4 penal.
Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu de la 08.12.2017, pronuntata in Dosarul nr. x/301/2017/a1, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, legalitatea probelor administrate la urmarirea penala si legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala, dispunand inceperea judecatii. Incheierea de incepere a judecatii a ramas definitiva prin necontestare, motiv pentru care judecatorul de camera preliminara (care exercita si functia de judecata in cauza) a fixat prin rezolutia din data de 29.12.2017, conform art. 109 alin. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara a Instantelor Judecatoresti, primul termen de judecata pe fond la data de 01.02.2018, dispunand citarea partilor si alte masuri pentru pregatirea judecatii, in conditiile legii.
Urmare a masurilor dispuse de instanta, s-au depus la dosar urmatoarele inscrisuri: fisa de cazier judiciar actualizata a inculpatului, procesul-verbal vizand neexecutarea mandatului de aducere emis pe numele martorului M.G., in care se precizeaza faptul ca martorul este plecat in Finlanda la munca si se va intoarce in perioada 25.11. x18, relatiile solicitate de la CNAS, fisa ONRC cu privire la sediul cu care figureaza societatea .(fosta . S.R.L.).
La termenul de judecata din data de 01.02.2018, fata de cererea partii civile S.P. a. R.de amanare a judecarii cauzei in vederea pregatirii apararii cu privire la actiunea civila exercitata in cauza, instanta a incuviinta t cererea acestuia si a amanat judec a r ea cauzei la data de 12.04.2019, conform intelegerii partilor.
La termenul de judecata din data de 12.04.2018, aparatorul ales al partii civile a depus la dosarul cauzei un inscris prin care a aratat ca persoana vatamata se constituie parte civila, solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 100.000 euro in echivalent lei la data platii, din care 50.000 euro daune materiale si 50.000 euro daune morale. De asemenea, instanta, cu privire la cererea inculpatului de introducere in cauza ca parte responsabila civilmente a societatii (in prezent D SRL), avand in vedere dispozitiile art. 21 alin. 1 C. p. p. care prevad ca ``Introducerea in procesul penal al partii responsabile civilmente poate avea loc la cererea partii indreptatite potrivit legii civile `` si apreciind ca partea indreptatita ar fi doar persoana vatamata din cauza, a respins cererea inculpatului formulata prin avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) ales. Cu privire la cererea persoanei vatamate de introducere in cauza ca parte responsabila civilmente a societatii (in prezent D SRL), formulata la acel termen de judecata, in raport cu dispozitiile art. 21 alin. 1 C. p. p si cu Decizia Curtii Constitutionale cu nr. 257/2017 (publicata in M. Of. 472/22.06.2017) care a declarat neconstitutionala sintagma ``in termenul prevazut la art. 20 alin. 1`` din cuprinsul art. 21 alin. 1 C. p. p.., a apreciat ca faza procesuala a dosarului la ace l moment nu ii mai permite a partii civile sa formuleze o astfel de cerere, motiv pentru care a respins cererea partii civile. Astfel, instanta a apreciat ca cererea de introducere in cauza a partii responsabile civilmente trebuia facuta pana la incheierea procedurii de camera preliminara, astfel incat partea responsabila civilmente sa participe efectiv la procedura de camera preliminara, imprejurare in care avea posibilitatea sa formuleze cereri si exceptii cu privire la obiectul camerei preliminarii.
La acelasi termen de judecata instanta, conform art. 374 alin. 1 C. p. p., a d at citire actului de sesizare a instantei cu privire la faptele pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, dupa care, conform art. 374 alin. 2 C. p. p., i-a explic at acestuia invinuirile care i se aduc, l-a instiint at cu privire la dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lui, precum si cu privire la dreptul de a pune intrebari martorilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar. De asemenea, i-a adus la cunostinta si dreptul de a-si angaja un aparator, drept pe care si l-a exercitat.
Totodata, instanta i-a adus la cunostinta inculpatului dispozitiile art. 374 alin. 4 rap. la art. 396 alin. 10 C. p. p., precizandu-i ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti (procedura recunoasterii vinovatiei) daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa si pentru care s-a dat citire actului de sesizare, sens in care, in caz de condamnare sau de amanare a aplicarii pedepsei, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii se reduc cu o treime, iar in cazul amenzii penale, cu o patrime.
Inculpatul a precizat ca este adevarat ceea ce s-a scris in rechizitoriu, dar ca nu a fost vina lui. La solicitarea instantei, inculpatul a aratat ca nu doreste sa mearga pe procedura recunoasterii vinovatiei. Fata de precizarile inculpatului, instanta a constatat ca prezenta cauza se va judeca conform procedurii obisnuite. In continuare, la solicitarea instantei cu privire la solicitare de probe noi, a paratorul ales al inculpatului, av. D.D. a solicitat proba testimoniala cu martorii M.G. si D.M.C., pentru a dovedi ca situatia de fapt retinuta in rechizitoriu nu este conforma cu realitatea, avand in vedere atributiile le de serviciu ale inculpatului, precum si proba cu inscrisuri in circumstantiere, solicitand instantei emiterea unei adrese catre Registrul Comertului pentru a se verifica momentul in care societate si-a schimbat sediul social. Aparatorul partii civile a precizat ca nu solicita probe noi pe situatia de fapt, insa sol icita pe latura civila a cauzei, iar Ministerul Public, prin reprezentant, a aratat ca nu solicita probe noi.
De asemenea, la interpelarea instantei cu privire la contest area probel or administrate in cursul urmaririi penale sub aspectul temeiniciei, a paratorul ales al inculpatului, av. D.D., a solicit at reaudierea martorilor din lucrari, prevazuti in cuprinsul rechizitoriului, precum si a 3 martori care sunt foarte importanti pentru stabilirea situatiei de fapt si care au fost audiati doar de catre organele de cercetare penala, iar procurorul nu fa ce vorbire despre ei, respectiv P.I., G.C. si T.C. A paratorul partii civile si Ministerul Public, prin reprezentant, au precizat ca nu contesta sub aspectul temeiniciei probele administrate la urmarire penala si nici nu se opun reaudierii martorilor din lucrari.
Instanta, avand in vedere faptul ca au fost contestate sub aspectul temeiniciei declaratiile martorilor din faza de urmarire penala, inculpatul solicitand reaudierea martorilor in mod nemijlocit in fata instantei, in vederea clarificarii situatiei de fapt si pentru justa solutionare a cauzei, a incuviinta t cererea inculpatului. Cu privire la probele noi solicitate atat de catre inculpat, cat si de catre partea civila, instanta a prorog at discutarea acestora dupa audierea martorilor din rechizitoriu. Instanta, conform art. 378 C. p. p., a proced at la luarea unei declaratii inculpatului cu privire la situatia de fapt retinuta in sarcina sa in rechizitoriu, declaratia inculpatului fiind consemnata si atasata dosarului dupa ce in prealabil a fost citata si semnata de catre inculpat, de aparatorul sau si de aparatorul partii civile. In timpul audierii inculpatului, instanta a respin s ca nerelevante cauzei urmatoarele intrebari adresate inculpatului de catre aparatorul ales al partii civile, respectiv: ``Daca la alte momente l-a desemnat pe V.S. sa manevreze podul rulant? `` si ``Daca se considera nevinovat, de ce a luat legatura cu persoana vatamata pentru a ajunge la o intelegere cu aceasta? ``.
La termenul de judecata din data de 26.04.2018, potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., instanta a proced at la audierea, sub prestare de juramant, a martorilor din lucrari, respectiv E.U.C., C.C., I. a. , a. N., declaratiile acestora fiind atasate la dosar dupa ce au fost citite si semnate de martori, de catre aparatorii alesi al inculpatului, precum si de catre aparatorul ales al partii civile.
La termenul de judecata din data de 24.05.2018, potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., instanta a proced at la audierea separata, sub prestare de juramant, a martorilor din lucrari, respectiv Sosea V.M., B.V. si M.M., declaratiile acestora fiind atasate la dosar dupa ce au fost citite si semnate de martori, de aparatorii alesi ai inculpatului, precum si de aparatorul ales al partii civile.
La termenul de judecata din data de 21.06.2018, i nstanta a respin s solicitarea numitului I. a. , audiat in calitate de martor la un termen de judecata ant erior, de reaudiere a acestuia, pentru motivele mentionate in incheierea de sedinta de la acel termen. De asemenea, potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., instanta a procedat la audierea separata, sub prestare de juramant, a martorilor din lucrari, respectiv G.C., P.I., V.D.D., P.C., declaratiile acestora fiind atasate la dosar dupa ce au fost citite si semnate de martori si de aparatorii alesi ai partilor. Totodata, in vederea continuarii cercetarii judecatoresti cu audierea martorilor din lucrari, a dispus amana rea judec a r ii cauzei la data de 14.08.2018 si citarea martori lor T.C. si S.O.G.cu citatie simpla la adresele de domiciliu (ce vor fi verificate si in aplicatia DEPABD) si telefonic (daca au indicat numere de telefon in decl aratiile de la urmarirea penala.
La termenul de judecata din data de 14.08.2018, f ata de prezenta martorilor P.C., S.O.G., T.C. si V.S., potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., instanta a proced at la audierea separata, sub prestare de juramant, a martorilor din lucrari, respectiv P.C., S.O.G., T.C. si V.S., declaratiile acestora fiind atasate la dosar dupa ce au fost citite si semnate de martori si de aparatorii alesi ai partilor. In timpul audierii martorei S.O., instanta, vazand declaratia martorei, a respin s intrebarea aparatorului ales al partii civile:`` Sa precizeze martora daca in anul 2009 societatea pentru care isi desfasura activitatea avea punct de lucru in G.sau daca efectua o lucrare in G_?``.
La interpelarea instantei cu privire la probele noi, inculpatul, prin aparator ales, a s olici tat proba testimoniala cu doi martori, pe numitii M.G. si D.M.C. si emiterea unei adrese catre Oficiul N. al Registrului Comertului pentru verificarea sediului social a, deoarece in anexa contractului de prestari servicii se face referire la un alt sediu al acestei societati, in sensul de a se verifica daca in anul 2009 aceasta societate avea o filiala/sucursala in G., iar a paratorul ales al partii civile, pe latura civila, a solicit at audierea a doi martori si proba cu inscrisuri in dovedirea pretentiilor civile.
Instanta, deliberand asupra probelor noi solicitate de aparare, in vederea respectarii dreptului la aparare, a incuviint at pentru inculpat proba testimoniala cu doi martori, respectiv numitii M.G. si D.M.C. De asemenea, a incuviint at si proba cu inscrisuri, inclusiv verificarile la ONRC cu privire la, in acest sens urmand sa fie atasat la dosar un extras urmare a verificarii in baza de date online a Oficiului N. al Registrului Comertului pusa la dispozitia instantei. De asemenea, i nstanta a incuviint at pe latura civila proba testimoniala cu doi martori si proba cu inscrisuri si a pu s in vedere aparatorul ales al partii civile sa depuna la dosar numele si adresele de domiciliu ale acestora in vederea citarii acestora pentru urmatorul termen de judecata . In vederea continuarii cercetarii judecatoresti cu administrarea probelor no u incuviintate partilor, instanta a dispus amana rea cauzei la data de 10.09.2018 si citarea in vederea audierii pe latura penala a martorilor M.G. si D.M.C.propusi si incuviintati inculpatului; depunerea la dosar a unui extras din aplicatia ONRC pusa la dispozitia instantei cu privire la in . S.R.L.; citarea martorilor incuviintati partii civile pe latura civila dupa depunerea la dosar de catre aparatorul ales la partii civile a listei cu numele si adresele martorilor; depunerea la dosar a inscrisurilor incuviintate partii civile in dovedirea pretentiilor civile.
La termenul de judecata din data de 10.09.2018, f ata de prezenta martorilor N. a. M., P.M., D.M.C., potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., instanta a proced at la audierea separata, sub prestare de juramant, a martorului incuviintat inculpatului, D.M.C., precum si a martorilor incuviintati partii civile pe latura civila, respectiv N. a. M. si P.M., declaratiile acestora fiind atasate la dosar dupa ce au fost citite si semnate de martori si de aparatorii alesi ai partilor. In timpul audierii martorei N. a. M., instanta, vazand declaratia martorei, a respin s ca nerelevanta intrebarea aparatorului ales al inculpatului, av. N. a_- A_: ``Sa precizeze martora daca, dupa divort, mama persoanei vatamate s-a recasatorit?``. De asemenea, f ata de lipsa martorului M.G., vazand si faptul ca procesul-verbal de inmanare a citatiei a fost semnat de o ruda a martorului, in vederea continuarii cercetarii judecatoresti cu administrarea probei testimoniale, instanta a amana t judecarea cauzei la data de 04.10.2018.
La termenul de judecata din data de 04.10.2018, apreciind ca fiind utila cauzei, in vederea solutionarii laturii civile a cauzei, instanta a incuviint at pentru incu lpat proba cu inscrisuri constand in emiterea unei adrese catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in care sa se precizeze daca persoana vatamata S.P. a. R., incepand cu data de 06.04.2011, a detinut calitatea de asigurat in sistemul national de asigurari de sanatate, cine a achitat contributia lunara catre CASS si daca, ulterior acestei date, au fost decontate cheltuielile ocazionate de serviciile medicale acordate de Spitalul Clinic de Urgenta ``Sf. I`` Bucuresti si Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie Bucuresti. In vederea depunerii la dosar a relatiilor solicitate Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, vazand si faptul ca apararea insista in audierea martorului M.G., instanta a dispus amanarea judecarii cauzei la data de 18.10.2018 pentru emiterea adresei catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si pentru citarea martorului Miric a G.cu mandat de aducere. Cu privire la solicitarea aparatorului ales al inculpatului de efectuare a unei expertize medico-legale a persoanei vatamate de catre INML M.Minovici cu urmatoarele obiective: 1). care este mecanismul producerii leziunilor suferite de persoana vatamata la data de 06.04.2011; 2). care este stadiul evolutiv al leziunilor la acest moment si sa se indice in mod clar daca acestea au determinat aparitia unei infirmitati fizice, respectiv scurtarea membrului inferior lezat cu aproximativ 1 cm, dupa cum afirma persoana vatamata; 3). daca leziunile fizice constatate au determinat aparitia anumitor afectiuni de natura psihica ale persoanei vatamate, instanta a proroga t pronuntarea acestei probe dupa audierea martorului M.G.
La termenul de judecata din data de 18.10.2018 instanta a pu s in discutie schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor retinute in sarcina inculpatului prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 B. s ti nr. 6719/P/2011 din 30.10.2017, din infractiunile de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, prev. de art. 349 alin. 1 C. p., si vatamare corporala din culpa, prev. de art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p., in infractiunile prev. de art. 184 alin. 2 si 4 din Codul Penal de la 1968 si prev. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006, ambele cu aplicarea art. 33 alin. 1 din Codul Penal de la 1968 si art. 5 C. p., punand in vedere reprezentantei Ministerului Public si aparatorilor prezenti faptul ca pot solicita un termen de judecata in vederea pregatirii concluziilor cu privire la schimbarea de incadrare juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului, schimbare de incadrare juridica pusa in discutie din oficiu la acel termen de judecata . De asemenea, avand in vedere solicitarea aparatorului ales al inculpatului de acordare a unui termen in vederea pregatirii concluziilor, vazand dispozitiile legale care prevad ca in procedura obisnuita se poate solicita un termen in vederea pregatirii concluziilor, instanta a dispus amanarea cauzei la data de 29.11.2018 si, f ata de lipsa relatiilor solicitate de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, a dispus reveni rea cu adresa catre aceasta ins titutie ca in precedent. Totodata, a vand in vedere mentiunile procesului-verbal vizand neexecutarea mandatului de aducere emis pe numele martorului M.G., in care se precizeaza faptul ca martorul este plecat in Finlanda la munca si se va intoarce in perioada 25.11. x18, vazand si pozitia procesuala a inculpatului, in vederea respectarii dreptului la aparare si considerand ca audierea martorului M.G.in mod nemijlocit in fata instantei de judecata este necesara si utila cauzei, instanta a dispus cita rea martorul cu mandat de aducere ca in precedent, precum si telefonic la numarul de telefon indicat in procesul -verbal depus la dosar de catre organele insarcinate cu executarea mandatului de aducere emis pe numele martorului M.G.
La termenul de judecata din data de 29.11.2018, v azand motivele invocate in sustinerea cererii de amanare formulata de aparatorul ales al partii civile (in special sustinerile referitoare la starea de sanatate, dar si conditiile meteo), tinand cont si de faptul ca era prima cerere de amanare a judecarii cauzei formulata de aparatorul ales al partii civile, instanta a incuviinta t cererea acestuia si a dispus amanarea cauzei la data de 17.12.2018. De asemenea, a pu s in vedere aparatorului ales la partii civile sa faca dovada lipsei justificate la termen, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi judiciare, si martorului prezent, M.G., sa se prezinte la urmatorul termen in vederea audierii, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi judiciare pentru lipsa nejustificata la termen.
La termenul de judecata din data de 17.12.2018, i nstanta a solicit at concluzii partilor cu privire la schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina incu lpatului prin rechizitoriu, vizand intervenirea prescriptiei raspunderii penale a inculpatului in raport cu schimbarea de incadrarea juridica pusa in discutie din oficiu, dar si cu privire la imprejurarea daca inculpatul solicita continuarea procesului penal. Inculpatul, personal, a aratat ca dores te continuarea procesului penal, iar i nstanta, vazand manifestarea inculpatului in sensul continuarii procesului penal in ipoteza intervenirii prescriptiei raspunderii penale, fata de prezenta martorului M.G., potrivit art. 381 C. p. p. coroborat cu art. 119 - 124 C. p. p., a proced at la audierea sub prestare de juramant a martorului incuviintat inculpatului pe latura penala a cauzei, declaratia acestuia fiind atasata la dosar dupa ce a fost citita si semnata de martori si de aparatorii alesi ai partilor. De asemenea, i nstanta, in raport cu obiectul cauzei, inculpatul fiind trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca prev. de art. 349 alin. 1 C. p. si vatamare corporala din culpa prev. de art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p., vazand obiectivele expertizei medico-legale mentionate in cererea probatorie a inculpatului, depusa la dosar, prin aparatori alesi, dar si principiul disponibilitatii actiunii civile, partea civila propunand probe in dovedirea pretentiilor civile, probe incuviintate de instanta si in raport de care se va solutiona actiunea civila, a respin s proba cu expertiza medico - legala, considerand ca au fost administrate suficiente probe in acest sens. Totodata, in vederea solutionarii actiunii civile, apreciind ca relatiile vizand existenta unei asigurari pentru accidente de munca sunt necesare pentru justa solutionare a cauzei, a inc uviintat cererea aparatorului ales al inculpatului de emitere a unei adrese catre .(fosta . S.R.L.) formulata in acest sens.
La termenul de judecata din data de 14.03.2019, i nstanta, apreciind ca solicitarea aparatorul ales al inculpatului de emitere a unei adrese catre Administratia Sector 4 a Finantelor Publice si catre Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti pentru a se comunica balantele de verificare aferente anului 2011, bilantul contabil pentru anul 2011 si respectiv extrasele din registrul jurnal pentru perioada 01.01. x11 apartinand societatii .(fosta Jumbo Pro Steel) nu este intemeiata, inscrisurile respective nefiind relevante in raport cu obiectul probatiunii, a respin s cererea inculpatului, formulata prin aparator ales. Astfel, opinia instantei a avut in vedere faptul ca dovedirea imprejurarii ca societatea platea o prima de asigurare in baza unei polite de asigurare pentru accidente de munca nu era relevanta in raport cu obiectul probatiunii din prezenta cauza. De asemenea, v azand motivele invocate in sustinerea cererii de amanare formulata de aparatorul ales al inculpatului, av. N. A. A. , instanta a incuviinta t cererea acestuia si a dispus amana rea cauzei la data de 28.03.2019, in vederea pregatirii concluziilor pe fondul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 06.04.2011, in juru l orelor 15.00, in cadrul unei hale de productie apartinand . S.R.L., situata pe . 55, sector 3, unde isi desfasurau activitatea si lucratori ai societatii . S.R.L. (societate subcontractoare), pe fondul neluarii masurilor legale de securitate in munca de catre inculpatul B.V., sef de echipa si coordonator direct al activitatii muncitorilor angajati la . S.R.L., a avut loc un accident de munca soldat cu vatamarea corporala a victimei S.P. a. R., angajat al . S.R.L. in functia de sudor. Astfel, cu ocazia descarcarii unor profile metalice, incarcate de catre victima S.P. a. R.impreuna cu inculpatii PARVU C. si V.S. intr-un carut de transport pe sine, una dintre piese a cazut pe piciorul stang al inculpatului S.P. a. R., provocandu-i leziuni pentru a caror vindecare au fost necesare 150 - 200 zile de ingrijiri medicale.
Persoana vatamata S.P. a. R. S-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 100 000 euro in echivalent lei la data platii efective, din care 50 000 euro cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale si 50 000 euro cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale.
Situatia de fapt anterioara rezulta din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba dupa cum urmeaza:
Din probatoriul administrat instanta retine ca accidentul soldat cu vatamarea corporala a persoanei vatamate S.P. a. R. a avut loc in timpul programului de lucru, fiind corecta calificarea acestuia ca accident de munca .
Astfel, din procesul - verbal aflat la f. 32 vol. I d. u. p., instanta retine urmatoarele aspecte relevante: la data de 06.04.2011, lucratori de politie din cadrul Sectiei 26 Politie, in jurul orei 16.15, au fost dirijati prin Dispeceratul 112 sa se deplaseze la Spitalul Sf. I.unde a fost adus un barbat care a declarat ca a fost victima unui accident de munca; politistii care s-au deplasat la unitatea spitaliceasca l-au identificat pe numitul S.P. a. R.care prezenta o fractura deschisa la membrul inferior stang; acesta le-a spus politistilor ca, in cursul zilei respective, lucrand la un gard la domiciliul sau, din neatentie, a cazut si si-a fracturat membrul inferior. Conform inscrisului medica l aflat la f. 31 vol. I d. u. p., instanta retine ca persoanei vatamate i s-a stabilit la data de 06.04.2011, cand a fost adusa la Spitalul Sf. I., diagnosticul de fractura deschisa tip III A 1/3 gamba stanga, recomandandu-se internarea . Desi persoana vatamata a declarat verbal politistilor la data de 06.04.2011 ca accidentarea sa a avut loc la domiciliu, ulterior, numita L.L., mama sa, a sesizat la data de 18.05.2011 Sectia 26 Politie cu privire la faptul ca fiul sau a fost victima unui accident de munca ce a avut loc la data de 06.04.2011 in timp ce se afla la serviciu, accidentul nefiind declarat de societatea la care lucra (f.26 vol. I d. u. p.), aspect confirmat apoi si de persoana vatamata, aceasta sesizand la 24.10.2011 Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti cu privire la faptul ca, la data de 06.04.2011, in timp ce-si desfasura activitatea la serviciu, fiind angajat la . S.R.L., a fost victima unui accident de munca, constand in aceea ca o piesa metalica grea aflata pe un carut de transport a cazut peste piciorul sau provocandu-i o dubla fractura deschisa (f.27 vol. I d. u. p.).
Au fost efectuate verificari pentru a se stabili daca evenimentul soldat cu vatamarea persoanei vatamate a avut loc la locul de munca si in timpul serviciului, precum si daca acesta a fost declarat de catre angajatorul . S.R.L., din adresa nr. 6978/x/18.07.2011 a ITM Bucuresti instanta retinand urmatoarele: even imentul nu a fost inregistrat in evidentele institutiei, motiv pentru care nu s-a efectuat o cercetare a acestuia, nefiind intocmit procesul -verbal de cercetare a evenimentului; pe baza petitiei formulate de S.P. a. R., inaintata simultan cu adresa Sectiei 26 Politie, a fost efectuat un control la . S.R.L. in scopul verificarii aspectelor semnalate, cu ocazia controlului stabilindu-se faptul ca societatea avea cunostinta de accidentarea angajatului sau insa nu a declarat accidentul intrucat acesta s-ar fi produs in afara programului si locului de munca; societatea a fost sanctionata contraventional pentru nerespectarea art. 27 alin. 1 lit. a) din Legea 319/2006, astfel cum rezulta din procesul -verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. b-x/03.06.2011 (f. 94- 96 vol. II d. u. p.)
Din probatoriul administrat in cauza instanta retine ca accidentarea persoanei vatamate (leziunile suferite - fractura a diafizei tibiei, fibulei si .maleolei tibiale stangi - au necesitat 150 - 200 zile ingrijiri medicale, astfel cum rezulta din raportul de expertiza medico -legala intocmit in cauza) a avut loc in timpul programului si la locul de munca organizat de catre angajator, sesizarea si declaratiile acesteia si ale mamei sale coroborandu-se cu sesizarea la 112 efectuata de catre martorul I. a. , asistent in cadrul Spitalului Sf. I., cu declaratia acestui martor si cu declaratiile tuturor martorilor audiati.
Astfel, instanta constata ca persoana vatamata S.P. a. R. a fost accidentata in timp ce se afla in executarea unui raport de munca nascut ca urmare a incheierii contractului individual de munca nr. 38/23.02.2011 cu . S.R.L. in calitate de angajator, victima avand functia de sudor, determinand retinerea calitatii acesteia de lucrator cu consecinta aplicarii prevederilor speciale din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (Legea nr. 53/2003) si, pe cale de consecinta, si a dispozitiilor Legii nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca .
De asemenea, prin raportare la momentul producerii accidentului, respectiv 06.04.2011, in jurul orelor 15.00, in timp ce persoana vatamata se afla la serviciu si avand in vedere prevederile art. 108 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) conform carora timpul de munca reprezinta ``orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca ..``, instanta retine ca accidentul s-a produs in timp ce persoana vatamata isi desfasura indatoririle de serviciu, astfel cum sunt definite de Hotararea nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 in art. 2 pct. 15 ``sarcini profesionale stabilite in: contractul individual de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, fisa postului, deciziile scrise, dispozitiile scrise sau verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia ``.
Totodata, sub aspectul locului producerii accidentului, din cercetarile efectuate in cauza, instanta retine si faptul ca persoana vatamata, la momentul producerii accidentului, s-a aflat la locul de munca organizat de catre angajatorul . S.R.L. in baza contractului cadru de prestari servicii nr. 105/12.11.2009 si a actului aditional nr. 5/17.12.2010, in cadrul unei hale apartinand . S.R.L. la punctul de lucru situat pe . 55, sector 3 Bucuresti, imprejurare care a atras si competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
In concluzie, raportat la probatoriul administrat in cauza, instanta constata ca vatamarea persoanei vatamate a survenit in conditiile unui accident de munca, astfel cum este definit de art. 5 lit. g) din Legea nr. 319/14.07.2006, respectiv: ``vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au avut loc in timpul programului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate temporara de munca sau deces ``, in speta accidentul suferit de persoana vatamata provocandu-i o incapacitate temporara de munca, fiind indeplinite cerintele art. 2 pct. 5 din Hotararea nr. 1425/2006 care defineste accidentul care produce o incapacitate temporara de munca astfel: ``accident care produce o incapacitate de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive confirmata prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale potrivit prevederilor legale``.
In ceea ce priveste contextul general al activitatilor de munca in cadrul carora s-a produs accidentul de munca, instanta are in vedere dispozitiile contractului cadru de prestari servicii nr. 105/12.11.2009 si ale actului aditional nr. 5/17.12.2010 (f.111- 116 vol. II d. u. p.), conform carora angajati din cadrul . S.R.L. isi desfasurau activitatea in cadrul unei hale apartinand . S.R.L. Potrivit clauzelor contractuale, SRL, in calitate de prestator, se obliga sa execute cu angajatii proprii, respectiv cu un numar de 6 lacatusi si 10 sudori (dupa semnarea actului aditional nr. 5/17.12.2010, in schimburi si pe anumite perioade, cu un numar maxim de 14 lacatusi, 12 sudori si un operator SAF) la sediul . S.R.L., in calitate de beneficiar, potrivit solicitarilor acesteia, lucratori de confectii si prelucrari mecanice, lacatusarie, asamblare, sudare, etc. Astfel, pentru realizarea obiectului contractului . S.R.L., in calitate de prestator, trebuia sa asigure forta de munca disciplinata si calificata, sa nominalizeze in scris un reprezentant cu pregatire profesionala si experienta adecvata acoperirii complexitatii problemelor de executie si predare a lucrarilor, iar . S.R.L., in calitate de beneficiar, se obliga sa asigure echipamentele de lucru, sculele, dispozitivele si materialele consumabile specifice, sa asigure angajatilor prestatorului frontul de lucru necesar, cadrul organizatoric si logistic necesar executarii lucrarilor.
De asemenea, instanta retine ca anexa la contractul cadru de prestari servicii nr. 105/21.11.2009 si parte integranta din acesta a fost Conventia privind securitatea muncii, situatii de urgenta si protectia mediului (f.29- 34 vol. II d. u. p.), aceasta stabilind obligatii atat in sarcina prestatorului . S.R.L. cat si in sarcina beneficiarului . S.R.L. pe linie de securitate in munca si situatii de urgenta. Astfel, potrivit acestei conventii, SRL avea obligatia sa informeze inaintea inceperii lucrarilor conducerea . S.R.L. despre activitatile pe care le va desfasura unitatea, despre riscurile si masurile de prevenire din activitatile sale precum si despre consecintele posibile ale neluarii sau nerespectarii masurilor de securitatea muncii pentru care . S.R.L. este direct raspunzator atunci cand se produc evenimente ai caror autori sunt salariatii sai. De asemenea, SRL avea obligatia sa stabileasca impreuna cu . S.R.L. programul de lucru, conditiile de lucru in incinta santierului cu obligativitatea . S.R.L. de a indeplini cerintele privind realizarea masurilor de protectia muncii prevazute de Legea nr. 319/2006. La randul sau, SRL avea obligatia sa asigure personal calificat si instruit, in functie de specificul si natura lucrarilor de executat si sa desemneze o persoana care va urmari respectarea prevederilor din programul propriu de securitate, sanatate in munca si situatii de urgenta; sa asigure informarea angajatilor asupra riscurilor la care sunt expusi la locul de munca, in perimetrul de munca al . S.R.L. precum si asupra masurilor de prevenire necesare privind evitarea producerii unor accidente de munca; sa verifice zilnic, la fata locului, prin conducatorii lucrarii sau persoanele desemnate, modul in care sunt asigurate masurile de securitatea muncii, cunoscand faptul ca este direct raspunzator de producerea unor evenimente de natura celor care obiectul conventiei; sa asigure toate conditiile de munca pentru evitarea accidentelor si imbolnavirilor profesionale, sa asigure mijloacele individuale si colective de protectie; sa asigure si sa acorde echipamentul individual de protectie adecvat factorilor de risc si sa urmareasca purtarea si folosirea corecta a acestuia de catre personalul din subordine pe tot parcursul executarii lucrarilor. De asemenea, SRL avea obligatia de a verifica permanent starea echipamentelor tehnice (instalatii, utilaje, scule si dispozitive) utilizate, ce trebuiau sa fie corespunzatoare din punct de vedere tehnic si al securitatii si sanatatii in munca, raspundea de instruirea personalului angajat pe linie de securitate, sanatate in munca, obligandu-se sa instruiasca si sa verifice personalul propriu cu privire la insusirea instructiunilor proprii de securitate si sanatatea muncii si asupra tehnologiei de lucru, care trebuiau respectate inainte de inceperea lucrarilor si pe fiecare etapa a acestora. Totodata, societatea anterior mentionata avea obligatia de a efectua prin personal propriu instruirea personalului nou incadrat si periodic pe parcursul desfasurarii lucrarii, sa analizeze documentatia de executie din punct de vedere al securitatii in munca, si daca este cazul sa faca obiectiuni, solicitand in scris modificarile necesare, respectiv sa desemneze persoana de santier pentru respectarea legislatiei de securitatea si sanatatea muncii de catre angajatii sai.
Instanta observa, astfel, ca . S.R.L., prin semnarea Conventiei, se obliga sa se asigure ca toti salariatii sai sunt angajati in conformitate deplina cu dispozitiile legale, sunt instruiti in mod corespunzator cu privire la reglementarile privind securitatea muncii si intrunesc cerintele legale privind calificarea si autorizarea pentru efectuarea lucrarilor.
De asemenea, instanta retine ca in cuprinsul Conventiei s-a prevazut faptul ca, pe durata executarii lucrarilor, personalul de executie de la . S.R.L. se obliga sa nu execute lucrari pentru care nu este calificat sau instruit, iar pentru ridicarea si coborarea materialelor grele si voluminoase, cu instalatii sau utilaje de ridicat, legarea si manipularea sarcinilor trebuia asigurata numai cu personal instruit si autorizat intern ``legator de sarcina``.
Fata de clauzele Conventiei anterior mentionate coroborate cu prevederile contractuale, potrivit carora pentru realizarea obiectului contractului beneficiarul . S.R.L. se obliga sa asigure echipamentele de lucru, sculele, dispozitivele si materiale consumabile specifice, sa asigure angajatilor prestatorului . S.R.L. frontul de lucru necesar, cadrul organizatoric si logistic necesar executarii lucrarilor, instanta constata ca . S.R.L., pentru realizarea obiectului contractului, trebuia sa efectueze si activitati complementare pentru manevrarea pieselor necesare lucrarilor de confectii si prelucrari mecanice, lacatusarie, asamblare, sudare, etc., piese grele, manevrarea acestora presupunand folosirea de catre lucratori autorizati a podurilor rulante puse la dispozitie de . S.R.L.
In prezenta cauza, instanta retine ca accidentul de munca al victimei S.P. a. R. a avut loc in contextul ridicarii si coborarii materialelor grele si voluminoase, cu instalatii sau utilaje de ridicat, probatoriul administrat in cauza dovedind, pe de o parte, faptul ca martorul V.S., angajat al . S.R.L., persoana care manipula podul rulant la data accidentarii persoanei vatamate, nu detinea autorizatie de macaragiu, iar, pe de alta parte, faptul ca persoana vatamata si martorul P.C., angajati ai . S.R.L., persoane care incarcau/descarcau piesele grele de pe podul rulant, nu detineau autorizatie ``legator de sarcina ``. Probatoriul administrat in cauza, astfel cum instanta va retine in continuare, dovedeste si faptul ca inculpatul B.V., sef punct de lucru si coordonator direct al activitatii muncitorilor . S.R.L. care-si desfasurau activitatea in cadrul . S.R.L., a fost cel care in data de 06.04.2011 a trasat sarcinile de executat si i-a trimis pe persoana vatamata si pe martorii V.S. si P.C.sa execute activitati pentru care nu erau autorizati, inculpatul cunoscand aceasta imprejurare, respectiv, cu ajutorul unui pod rulant, sa incarce profile metalice pe un carut de transport pe sine si sa le descarce la un alt banc de lucru situat in incinta aceleiasi hale.
Astfel, conform contractului individual de munca nr. 35/23.02.2011 (f.119 vol. II d. u. p.), martorul P.C. a fost angajat de . S.R.L. in luna februarie 2011 in functia de sudor, urmand sa desfasoare pentru societate atributii specifice calificarii, cu obligatiile mentionate in fisa postului, anexa la contractul individual de munca . In fisa postului acestuia (f.121 vol. II d. u. p.), au fost prevazute urmatoarele atributii pentru martorul P.C_: sa respecte programul de lucru; sa execute lucrarile la care este solicitat de catre seful de compartiment; sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca; sa execute si alte lucrari necalificate stabilite de conducerea unitatii, in timpul programului de lucru; raspunde in fata sefilor ierarhici superiori pentru activitatea desfasurata; raspunde conform reglementarilor in vigoare pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu care ii revin; raspunde bunurile materiale luate pe inventar propriu; respecta regulile de protectia muncii si de PSI; respecta ROI si R. al . S.R.L.; indeplineste si alte atributii incredintare de conducerea .SR L. Instanta observa faptul ca in fisa postului, semnata si datata 23.02.2011, s-a prevazut si faptul ca salariatul a luat la cunostinta respectarea programului de lucru si a normelor de securitate si sanatate in munca, aspect care dovedeste imprejurarea ca martorului i s-a facut instructajul general vizand protectia muncii la angajare, in acest sens dand declaratii in cauza si martorul MACHITIUC M.(f. 84- 85 vol. II d. u. p, f. 71 d. i). Persoana vatamata S.P. a. R. a fost angajata ca sudor la . S.R.L. tot in luna febr uarie 2011, incheind contractul individual de munca nr. 38/23.02.2011 (f.129 vol. II d. u. p.), urmand sa desfasoare pentru societate atributii specifice calificarii, cu obligatiile mentionate in fisa postului, anexa la contractul individual de munca . In fisa postului acestuia (f.132 vol. II d. u. p.), au fost prevazute urmatoarele atributii pentru persoana vatamata: sa respecte programul de lucru; sa execute lucrarile la care este solicitat de catre seful de compartiment; sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca; sa execute si alte lucrari necalificate stabilite de conducerea unitatii, in timpul programului de lucru; raspunde in fata sefilor ierarhici superiori pentru activitatea desfasurata; raspunde conform reglementarilor in vigoare pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu care ii revin; raspunde bunurile materiale luate pe inventar propriu; respecta regulile de protectia muncii si de PSI; respecta ROI si R. al . S.R.L.; indeplineste si alte atributii incredintare de conducerea .SR L. Instanta observa faptul ca in fisa postului, semnata si datata 23.02.2011, s-a prevazut si faptul ca salariatul a luat la cunostinta respectarea programului de lucru si a normelor de securitate si sanatate in munca, aspect care dovedeste imprejurarea ca martorului i s-a facut instructajul general vizand protectia muncii la angajare, in acest sens dand declaratii in cauza si martorul MACHITIUC M.(f. 84- 85 vol. II d. u. p, f. 71 d. i). Conform contractului individual de munca nr. 49/25.02.201 1 (f. 4- 6 vol. IV d. u. p.) martorul V.S. a fost angajat la . S.R.L. tot in luna februarie, in functia de lacatus confectii metalice si navale, urmand sa desfasoare pentru societate atributii specifice calificarii, cu obligatiile mentionate in fisa postului, anexa la contractul individual de munca . Instanta observa faptul ca in fisa postului (f. 6 vol. II d. u. p) s-a prevazut si faptul ca salariatul a luat la cunostinta respectarea programului de lucru si a normelor de securitate si sanatate in munca, aspect care dovedeste imprejurarea ca martorului i s-a facut instructajul general vizand protectia muncii la angajare, in acest sens dand declaratii in cauza si martorul MACHITIUC M.(f. 84- 85 vol. II d. u. p, f. 71 d. i). De altfel, din fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca (f.2 vol. IV d. u. p.), instanta observa ca martorului i s-au facut instructajul general la angajare pe data de 28.02.2011 de catre martorul Machitiuc M., acesta din urma ocupandu-se si de instructajul de la locul de munca pentru V.S. in data de 01.03.2011 (practic primele doua etape ale instructajului vizand protectia muncii, aspecte relevante in acest sens fiind declarate de martorul Machitiuc M_).
Inculpatul B.V. a fost angajat la . S.R.L. in functia de inginer mecanic conform contractului individual de munca nr. 23/23.02.2011 (f. 7 vol. II d. u. p.), urmand sa desfasoare pentru societate atributii specifice calificarii, cu obligatiile mentionate in fisa postului, anexa la contractul individual de munca . Acesta a fost desemnat sef punct de lucru, in fisa postului (f.10 vol. II d. u. p.), fiind mentionate urmatoarele atributii: stabileste prioritatile in executarea sarcinilor pentru personalul din subordine; indruma personalul din subordine la executarea sarcinilor ; pregateste personalul din subordine pentru a fi capabil sa execute sarcinile; urmareste respectarea de catre personalul din subordine a fiselor de post si a procedurilor de lucru specifice ; efectueaza sau verifica efectuarea instructajului de sanatate si securitatea in munca si situatii de urgenta a personalului din subordine ; stabileste necesarul de personal cu aprobarea conducerii, conform contractelor de lucrari; examineaza sau supravegheaza examinarea noilor angajati pentru stabilirea competentei acestora; propune masuri de compensare sau sanctionare a personalului din subordine conform regulamentului de ordine interioara;intocmeste referate la sesizarea sefilor de formatie pentru abaterile disciplinare; avizeaza pontajele personalului din subordine si fisele de activitate a personalului; stabileste planul de productie zilnic, saptamanal, lunar; stabileste ordinea de organizare a operatiilor de productie; tine legatura cu beneficiarii lucrarilor de executat pentru a informa despre probele ce pot aparea pe parcursul executarii lucrarilor ; etc. Instanta retine si faptul ca in fisa postului s-a prevazut pentru inculpat si urmatoarea responsabilitate: raspunde pentru efectuarea instructajului SSM si situatii de urgenta a personalului din subordine. Astfel, fata de atributiile mentionate in fisa postului raportat si la desemnarea acestuia ca sef punct de lucru, instanta constata ca inculpatul B.V.era persoana care coordona si indruma personalul din subordine la punctul de lucru al . S.R.L., acesta avand obligatia de a urmari respectarea de catre personalul din subordine a fiselor de post (aspect ce semnifica faptul ca avea obligatia de a le cunoaste continutul), fiind si persoana desemnata sa efectueze instructajul de sanatate si securitatea in munca si situatii de urgenta a personalului din subordine(instructajul periodic la locul de munca).
In ceea ce priveste modalitatea in care s-a produs accidentul de munca, instanta are in vedere urmatoarele mijloace de proba, dupa cum urmeaza:
Astfel, din declaratiile persoanei vatamate S.P. a. R.coroborate cu declaratiile martorilor P.C. si V.S., instanta retine ca la data de 06.04.2011, victima S.P. a. R. S-a prezentat la serviciu si si-a desfasurat activitatea obisnuita pentru care fusese angajat (sudor) pana in la pauza de pranz, dupa reluarea lucrului fiind trimis de inculpatul B.V.sa incarce, impreuna cu martorul P.C.(angajat in functia de sudor) niste profile metalice pe un carut de transport pe sine si sa le descarce la un alt banc de lucru situat in incinta aceleiasi hale. Astfel, instanta observa ca cei doi au fost desemnati de inculpatul B.V.sa execute manevre specifice legatorilor de sarcina iar pentru manipularea macaralei pod rulant inculpatul B.V.l-a desemnat pe martorul V.S. (angajat ca lacatus), acesta din urma nefiind autorizat ca macaragiu, inculpatul cunoscand faptul ca persoanele carora le-a trasat aceste sarcini nu erau autorizate sa le efectueze.
Imprejurarea ca inculpatul B.V. a trasat niste sarcini persoanelor implicate in accidentul de munca in urma caruia a rezultat vatamarea partii civile S.P. a. R., sarcini pentru care nu erau autorizate, inculpatul cunoscand acest lucru, rezulta fara nici un dubiu din probatoriul administrat, relevante in acest sens fiind inscrisurile vizand raporturile de munca anterior mentionate, dar si declaratiile persoanei vatamate coroborate cu declaratiile martorilor P.C. si V.S.. Astfel, inculpatul V.S., audiat la urmarirea penala, a precizat ca inculpatul i-a comu nicat verbal ca impreuna cu martorul P.C.sa ia niste piese metalice (piese lungi de aproximativ 5 m in forma literei H) din zona de debitare si sa le duca, aproximativ 15 m, in zona de montaj cu ajutorul unui carut pe sine tip platforma, care nu era prevazut cu bare sau panouri laterale, spunandu-i sa- l ia si pe S.P. a. R., acesta din urma neavand nimic de sudat la acel moment. De asemenea, martorul P.C., audiat la urmarirea penala a confirmat faptul ca activitatile care au avut ca urmare accidentul de munca au fost executate din dispozitia inculpatului B.V. Declaratiile celor doi martori se coroboreaza sub acest aspect cu declaratiile persoanei vatamate de la urmarirea penala, aceasta aratand ca inculpatul B.V. a trasat ca sarcini de serviciu lui si martorului P.C.sa incarce, respectiv sa descarce, profile metalice de la zona de debitare a pieselor metalice pana la un banc de lucru unde piesele urmau sa fie prelucrate, inculpatul desemnandu-l pe martorul V.S. sa- i ajute la aceasta activitate pentru manevrarea unui pod rulant.
Instanta constata ca persoana vatamata si cei doi martori si-au mentinut declaratiile date la urmarirea penala in acest sens si in faza de judecata . Astfel, audiata in faza de judecata (f.28 d. i.), persoana vatamata S.P. a. R. a relatat urmatoarele aspecte relevante: fiecare om din firma trebuie sa activeze numai pe functia lui, astfel incat un sudor, de exemplu, nu ar trebui sa activeze pe functia de legator de sarcina; in ziua respectiva nu avea mare lucru de sudat; inculpatul B.V.le-a solicitat lui si martorului P.C.sa- l ajute pe domnul S. sa aduca profilele metalice de la debitare spre partea de fabricatie; le-a solicitat acest lucru in jurul orelor 14.00, domnul S. urmand sa opereze podul rulant. De asemenea, audiat in faza de judecata (f.134 d. i.), martorul V.S. a mentionat urmatoarele aspecte relevante: la data accidentului lucra la societate la lacatus, persoana vatamata ca sudor, ambii prestand activitatea la un punct de lucru al . S.R.L.; in ziua accidentului persoana vatamata trebuia sa lucreze cu el, sa- l ajute sa impuste niste buloane; de asemenea, in ziua respectiva persoana vatamata trebuia sa- l ajute sa mute niste fiare si sa le aseze pe sol; domnul inginer, inculpatul B.V., le-a spus sa faca asta. Totodata, martorul P.C., audiat in faza de judecata (f.136 d. i.) a mentionat urmatoarele: in ziua respectiva el si S.nu aveau de lucru ca sudori; domnul inginer, B.V., le-a spus sa- l ajute pe lacatus sa faca manevra cu macaraua, respectiv sa- l ajute sa mute niste piese dintr-o parte intr-o alta parte din hala cu ajutorul unui carucior; aceasta activitate nu .ca sudor; nici S.nu avea vreo calificare cu privire la aceasta activitate; crede ca B.V.cunostea aceasta imprejurare, un inginer avand obligatia de a cunoaste aceste aspecte.
Din declaratiile persoanei vatamate si ale martorilor P.C. si V.S. date in faza de urmarire penala, instanta retine si faptul ca efectuarea unor activitati care excedeau calificarii lor profesionale, de felul celor care au provocat accidentul de munca, reprezenta un fapt obisnuit, inculpatul B.V., in calitate de conducator al locului de munca, dand dispozitii in acest sens si in alte dati. Astfel, potrivit declaratiei martorului V.S. din faza de urmarire penala, dupa o saptamana de la momentul in care s-a prezentat la serviciu la punctul de lucru al . S.R.L., avand nevoie sa fie montata o piesa pe care o terminase, l-a intrebat pe inculpatul B.V.cine foloseste macaraua, acesta raspunzandu-i ca fiecare muncitor trebuie sa foloseasca macaraua pentru a-si muta piesele intrucat nu exista un angajat pe functia de macaragiu. De asemenea, si persoana vatamata si martorul P.C. au aratat la urmarirea penala faptul ca, atunci cand indeplineau activitati specifice functiei pentru care erau angajati, inculpatul B.V.le repartiza alte sarcini, respectiv sa ajute lacatusii in procesul de productie la pozitionarea pieselor si transportul acestora cu ajutorul unui carut tip CFR sau a podurilor rulante. In legatura cu acest aspect, persoana vatamata S.P. a. R. a precizat la urmarirea penala si faptul ca in anul 2010, cand a mai lucrat pentru . S.R.L., a avut nevoie sa mute niste piese la care a lucrat cu macaraua insa nu a fost lasat de sefii de atunci sa o foloseasca, acest lucru fiind facut de persoane autorizate, spre deosebire de data accidentului cand seful sau, B.V., i-a insarcinat sa execute activitati pentru care nu erau autorizati. Audiati in faza de judecata, persoana vatamata S.P. a. R. si martorii P.C. si V.S. nu au revenit asupra declaratiilor de la urmarirea penala, martorul P.C.precizand ca nu-si mai aminteste daca inculpatul B.V.i-a mai spus si in alte zile decat cea in care a avut loc accidentul de munca sa faca ceva ce excedea sarcinilor de serviciu (lucru explicabil avand in vedere perioada de timp scursa de la data accidentului de munca pana la momentul audierii in faza de judecata - 8 ani de zile), precizand ca- si mentine declaratiile de la urmarirea penala, aspectele declarate atunci fiind conform adevarului, iar martorul V.S. mentionand ca era un lucru obisnuit sa-si mute piesele cu ajutorul macaralei, fara a avea actele necesare care sa- i permita sa lucreze in mod legal pe macara, aspect valabil pentru toti colegii lui, dispozitii ca pot face acest lucru primind in concret de la responsabilul de santier, inculpatul B.V. De asemenea, instanta retine si faptul ca persoana vatamata, audiata in faza de judecata, a insistat cu privire la faptul ca a indeplinit sarcini care excedeau functiei de sudor pentru care fusese angajat, ca acest fapt era ceva obisnuit, colegii lui executand sarcini la punctul de lucru al . S.R.L. pentru care nu erau autorizati.
Nu in ultimul rand, instanta retine ca declaratiile persoanei vatamate si declaratiile celor doi martori anterior mentionati sunt relevante pentru dovedirea imprejurarii ca inculpatul B.V., seful lor de santier, cunostea faptul ca acestia nu sunt autorizati sa efectueze sarcinile trasate acestora la data accidentului, persoana vatamata si martorul P.C.nefiind autorizati ca legatori de sarcina iar martorul V.S. nefiind autorizat ca macaragiu. Astfel, audiat in faza de judecata (f.136 d. i.), martorul P.C. a punctat in acest sens urmatoarele: sarcinile trasate de inculpat la data accidentului nu intrau in activitatea sa de sudor; de activitatea respectiva se ocupau lacatusi autorizati impreuna cu macaragiul; nici S.nu avea vreo calificare pentru activitatea cu privire la care inculpatul le-a trasat sarcini; crede ca inculpatul cunostea ca nu aveau calificarea necesara, acesta fiind inginer, avand obligatia sa cunoasca ce calificare are fiecare angajat; inculpatul stia ce calificare are el ; pana la venirea inculpatului in firma nu a mai fost pus vreodata sa desfasoare activitati de tip transfer profile mecanice pe carucior si descarcare profile cu ajutorul unei macarale electromagnetice. Martorul V.S., audiat in faza de judecata (f.134 d. i.), a mentionat urmatoarele: nu avea documente care sa- i permita sa manevreze macaraua, insa cu consimtamantul celor de la . S.R.L. a facut acest lucru; crede ca inculpatul B.V., spunandu-le sa mute piesele, stia ca acest lucru semnifica folosirea macaralei; muncitorii care munceau si carau piesele trebuiau sa faca acest lucru cu ajutorul macaralei; inculpatul era cel care le spunea in concret sa faca acest lucru; crede ca inculpatul cunostea faptul ca el si colegii lui nu detineau calificarea necesara pentru manevrarea macaralei, acesta fiind responsabilul de santier; stie ca inginerul cunostea ce calificare avea el (lacatus).
In ceea ce priveste modul in care s-a produs efectiv accidentul de munca, instanta retine ca relevante declaratiile persoanei vatamate S.P. a. R., in masura coroborarii cu declaratiile martorilor P.C. si V.S., persoane direct implicate in activitatea de incarcare, deplasare si descarcare a profilelor metalice in data de 06.04.2011, activitatea care a avut ca rezultat vatamarea persoanei vatamate. Astfel, din coroborarea declaratiilor persoanei vatamate cu declaratiile celor doi martori, instanta retine ca martorul V.S. s-a deplasat impreuna cu victima si cu martorul P.C.in zona de debitare si, cu ajutorul macaralei, au pus doua pachete de grinzi metalice pe un carucior destinat transportului acestora. Martorul V.S. aseza pe carut piesele metalice cu ajutorul macaralei electrice, acesta mentionand ca asezarea pieselor se facea dupa ce victima si inculpatul P.C.puneau carligele macaralei la piesele respective si il ghidau la asezarea lor pe carut, in sensul ca ii comunicau cand asezarea lor era completa astfel incat piesele sa se imbine. Potrivit declaratiilor persoanei vatamate din faza de urmarire penala, martorul V.S. era cel care stabilea asezarea pieselor la incarcarea pe carut si tot el coordona descarcarea lor indicand ce piese sa fie descarcate mai intai, martorul P.C.fiind cel care o indruma cum sa fie legate profilele pentru a fi incarcate/descarcate de pe carut. Desi declaratiile persoanei vatamate nu se coroboreaza cu declaratiile martorului V.S. in ceea ce priveste manevrele efective vizand incarcarea profilelor metalice pe carut, instanta constata ca activitatea a avut loc in echipa si, chiar si in ipoteza avansata de persoana vatamata - respectiv ca martorul V.S. ar fi fost cel care stabilea cum sunt asezate profilele si care profile sunt mai intai descarcate - asezarea lor corecta in sensul imbinarii pentru a le asigura stabilitatea era asigurata de persoana vatamata si de martorul P.C., care il coordonau in manevrarea macaralei in acest scop. Instanta retine ca in continuare, dupa incarcarea profilelor metalice pe carut, toti trei au dus caruciorul incarcat in zona de montare, iar dupa aceasta operatiune, potrivit declaratiilor martorilor V.S. si P.C., victima S.P. a. R. a plecat sa cumpere ceva de la magazin, cei doi martori continuand activitatea fara acesta, in acest scop luand primul pachet de piese de pe carucior. In continuare, cei doi martori au asezat pachetul pe sol si l-au pregatit in vederea sudarii nit-urilor de 200 mm. Avand in vedere declaratiile celor doi martori, instanta va inlatura sustinerile persoanei vatamate vizand participarea sa la debutul descarcarii profilelor metalice si discutia in contradictoriu cu martorul V.S. vizand care pachet se impune a fi descarcat cu prioritate, declaratiile celor doi martori referitoare la lipsa persoanei vatamate la debutul activitatii de descarcare a profilelor metalice coroborandu-se si cu declaratiile martorei V.D.D., aceasta mentionand in acest sens urmatoarele: ``(a��.) acesta venea de la grupul sanitar aflat in incinta halei, dinspre birouri, pe mijlocul acesteia. Eu l-am vazut cu telefonul mobil in mana (a��) Cred ca acesta se deplasa spre locul sau de munca . La un moment dat acesta a iesit din raza mea vizuala, in fata fiind mai multe panouri metalice, si in scurt timp am auzit un zgomot puternic care venea din directia unde colegul meu S.P. a. se deplasa ``. De altfel, audiata in faza de judecata (f. 97 d. i), martora V.D.D. a mentionat aceleasi aspecte: ``(a��) eu stateam in zona mea si vorbeam cu niste fete, moment in care l-am vazut pe S.venind dinspre zona birourilor. Nu stiu daca venea exact dintr-un birou pentru ca in acea zona este si usa de la toaleta. S.era cu telefonul in mana si venea inspre zona in care ma aflam eu. Arat ca partea sudorilor era separata de niste panouri care sa nu permita transmiterea flamei de sudura, motiv pentru care nu l-am mai vazut dupa ce acesta a intrat in zona sudorilora��ulterior, in timp ce vorbeam cu fetele, s-a auzit un zgomot puternic si ne-am indreptat spre calea de acces. Precizez ca aceasta cale de acces este calea pe care se deplaseaza piesele dintr-o sectie in alta pe niste carucioare. Aceste carucioare sunt impinse de niste oameni pe niste cai de cale ferata . Daca mi-aduc aminte, exista si o telecomanda care facilita deplasarea carucioarelor. Cand m-am dus la calea de acces, l-am vazut pe S.cazut si niste piese din carucior cazute pe piciorul lui.`` Intrucat declaratiile martorilor V.S. si P.C.sunt concordante, instanta a avut in vedere la stabilirea situatiei de fapt imprejurarea ca primele profile metalice au fost descarcate de pe carut de cei doi martori, victima venind la fata locului pentru continuarea indeplinirii sarcinilor trasate de inculpatul B.V.la momentul in care profilele erau manevrate in zona de asamblare. Astfel, potrivit declaratiilor celor doi martori, in timp ce manevrau grinzile in zona de asamblat, au auzit un zgomot puternic de metal concomitent cu tipete de om si, fiind cu spatele la zona dinspre care au auzit tipetele, s-au intors, moment in care au vazut-o pe victima cazuta, cu piciorul stang sub una din grinzile din al doilea pachet.
Instanta constata ca in cauza nu s-a putut stabili, dincolo de orice indoiala rezonabila, mecanismul efectiv de producere a accidentului, in cauza fiind enuntate teorii bazate fie pe zvon public, fie pe probabilitati, dupa cum instanta va prezenta in continuate. Ce este relevant in cauza, este faptul ca accidentul de munca a avut doua lanturi cauzale: unul care a condus la prezenta victimei S.P. a. R.la locul producerii accidentului, dovedit de probatoriul administrat in cauza (desemnarea victimei impreuna cu martorii V.S. si P.C.de catre inculpatul B.V.sa execute activitati pentru care nu aveau pregatirea si autorizarea corespunzatoare, imprejurare in care inculpatul putea sa prevada rezultatul socialmente periculos, respectiv posibilitatea producerii unui accident de munca, rezultat pe care, desi nu l-a urmarit, l-a acceptat prin modul in care a actionat) iar celalalt care a facut posibila caderea unui profil metalic pe piciorul victimei (actiunea exclusiva a victimei - asezarea peste piesele metalice din carut sau, pe fondul necalificarii si neinstruirii, actiunile/omisiunile victimei si/sau ale martorilor).
Astfel, audiata in cauza in faza de urmarire penala (f. 37- 44 vol. I d. i.), persoana vatamata S.P. a. R. a mentionat urmatoarele cu privire la modul in care s-a produs efectiv accidentarea sa: in data de 06.04.2011, dupa pauza de pranz, B.V.i-a cerut lui si numitului P.C.sa incarce si sa descarce niste profile metalice de la zona de debitare a pieselor metalice la un alt banc de lucru unde sa fie prelucrate; s-au dus la un alt coleg, V.S., lacatus mecanic, care fusese pus de B.V.sa- i ajute, in sensul sa aseze cu ajutorul macaralei electrice (pod rulant) piesele metalice pe caruciorul pe sina cu ajutorul caruia urmau sa transporte piesele metalice; macaraua se comanda de jos, de la sol, cu ajutorul unei telecomenzi electrice, fara fir; au luat din zona de debitare sase profile metalice a cate 6 m lungime (in greutate de doua tone fiecare), le-au incarcat trei cate trei in caruciorul de transport, unele peste altele, intr-o coloana de 6 piese, coloana formata la marginea caruciorului, asa cum a solicitat macaragiul; ulterior, au mai incarcat patru piese in coloana pe carut, in zona de centru a carutului, astfel cum a cerut macaragiul; asezarea pieselor a fost stabilita de S. deoarece telecomanda era la el si acesta stabilea manevra de incarcare; dupa incarcarea pieselor metalice pe carucior, impreuna cu P.C. a impins caruciorul pe sina, aproximativ 15 m, pana la bancul de lucru unde trebuiau sa le descarce pentru a fi prelucrate ; la destinatie, tot la coordonarea lui S., au descarcat de pe carut piesele asezate in mijloc in coloana de patru piese, desi ii cerusera lui S. sa inceapa descarcarea pieselor cu cel din margine pentru a nu se dezechilibra carutul; ulterior, S. si C. S-au dus la locul unde fusesera descarcate piesele de pe mijlocul carutului pentru a scoate chingile de pe ele, el ramanand langa carut; a vazut ca cei doi colegi nu se descurca, motiv pentru care a ocolit carutul cu piese cu intentia de a ajunge la ei sa- i ajute; cand a ajuns in partea cu cele 6 profile metalice a carutului, acesta s-a dezechilibrat si profilele metalice au cazut pe carut, unul dintre profile cazand alaturi, pe piciorul lui stang.
Audiata in faza de judecata (f.28 d. i.), persoana vatamata S. a. P.R. si-a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala cu privire la modalitatea de producere a accidentarii sale in data de 06.04.2011, punctand urmatoarele: impreuna cu C. si S. au dus profilele metalice din zona de debitare catre zona de asamblare cu caruciorul metalic; in momentul in care S. a vrut sa descarce profilele metalice din zona de mijloc, i-a spus sa nu faca asta pentru ca se va dezechilibra caruciorul, sugerandu-i sa inceapa cu profilele metalice din margine; a fost sa ia tigari si cafea in pauza de masa si nu in timpul programului, cumparand cafea si tigari pentru alt inginer, nu pentru domnul C_; in momentul in care S. si C. au legat profilele metalice si le-au luat cu podul rulant, s-a dus sa- i ajute, iar caruciorul s-a dezechilibrat, un profil metalic cazandu-i pe picior; caruciorul s-a dezechilibrat in momentul in care au fost luate piesele metalice de pe mijlocul caruciorului.
Martorul V.S., audiat in faza de urmarire penala (f.114- 116 vol. I d. u. p) a declarat urmatoarele aspecte vizand modalitatea de producere a accidentului in urma caruia s-a produs vatamarea persoanei vatamate S.P. a. R_: in ziua de 06.04.2011, in jurul orei 15.00, inginerul B.V.le-a cerut lui si unui coleg sa transporte niste piese metalice (profile lungi, de aproximativ 5 m) de la locul de debitare la locul de asamblare, pe o distanta de aproximativ 15 m, cu ajutorul unui carut pe sine, tip platforma (un vagonet) ; inginerul i-a spus sa- i ajute la incarcarea si descarcarea pieselor si unui tanar, S.; rolul sau era de a aseza piesele metalice cu ajutorul macaralei electrice, dupa ce ceilalti doi colegi desemnati de inginer puneau carligele macaralei la piesele respective; ulterior, cei doi colegi il ghidau la asezarea pieselor pe carut, in sensul ca, atunci cand punea o piesa peste alta, ii comunicau cand asezarea era completa si pozitia corecta, astfel incat sa fie imbinate perfect; la destinatie, cei doi colegi faceau aceeasi operatiune, dar invers, de pe carut pe sol; piesele metalice erau lungi de aproximativ 5 m, cu niste bare dreptunghiulare, dar turnate in forma literei H; aceste piese erau asezate pe carut culcate, dar cu forma H in picioare; piesele se asezau unele peste altele imbinate, in zigzag, pentru a fi echilibrate si a se sustine unele pe altele in caz de balans; au asezat piesele in doua pachete de cate 4 sau 5 bucati, iar apoi au impins acel carut la zona de asamblare; piesele au fost asezate pe carut de colegii sai, care il ghidau atat la incarcarea pieselor, cat si la descarcarea acestora; cand au ajuns la locul de asamblare, S. a plecat spunand ca l-a trimis un inginer sa- i ia cafea si tigari de la magazin, iar el si celalalt coleg au descarcat un pachet din acele piese, pachet care fusese legat cu doua lanturi de care apoi a fost prins carligul macaralei; in timp ce aseza pachetul pe sol, manevrandu-l cu ajutorul telecomenzii, colegul sau fiind in aproprierea locului unde il aseza, pentru a desface legaturile si carligul, a auzit un zgomot ca si cum s-ar fi lovit intre ele niste piese de fier si aproape imediat tipatul unui baiat, acestea venind dinspre carutul de transport; acolo l-a vazut pe S.cazut si o piesa din cele transportate cazuta peste un picior al acestuia ; piesele metalice de pe carut nu aveau greutatea de 2 tone, altfel nu au fi putut sa o mute de pe piciorul lui S.2 oameni; pe carut se transportau frecvent pachete inalte de 1 m, deci nu a fost vreun pachet care sa se dezechilibreze din cauza inaltimii; carutul era unul pe sina metalica, astfel ca nu avea balans, fiind un carut fix, fara arcuri, fiind exclus vreun balans in repaus; daca acel carut s-ar fi dezechilibrat din cauza ca ar fi ramas greutate doar intr-o parte, atunci piesele ar fi cazut in exteriorul carutului toate si nu primul pachet si nu dupa un timp; daca s-a desprins o singura piesa din pachet inseamna ca aceasta nu a fost asezata corect in imbinare inca de la inceput, iar asta ar fi vina lui S., acesta asezand piesele impreuna cu celalalt coleg; nu a fost vreun dialog intre el si S.sau celalalt coleg cum ca nu ar fi bine sa descarce piesele pe pachet sau mai intai piesele mari si apoi piesele mici, mai ales ca toate piesele erau la fel ca dimensiuni si greutate.
In faza de judecata, martorul V.S. si-a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala (f.134 d. i.), mentionand urmatoarele: de mutarea pieselor s-a ocupat cu P.C.; dupa ce au transportat piesele cu ajutorul caruciorului, a manevrat macaraua pentru a descarca piesele de pe caruciorA�imprejurare in care C. avea grija ca piesele sa _; la un moment dat a auzit un tipat si l-a vazut pe S.pe jos; nu stie unde a fost sau unde a umblat; a inteles ca iesise din fabrica; a aflat acest lucru chiar de la el, acesta spunandu-i ca l-a trimis domnul inginer sa cumpere tigari.
Martorul P.C., audiat la urmarirea penala (f. 5- 14 vol. II d. u. p.) a declarat urmatoarele cu privire la accidentarea persoanei vatamate: punctul de lucru al societatii era condus si supravegheat de un inginer pe nume B.V., persoana care le repartiza sarcinile de serviciu ce urmau a fi indeplinite de fiecare lucrator in parte, angajat al . S.R.L.; in situatia in care nu aveau activitate specifica functiei pe care erau angajati, B.V.le repartiza alte sarcini, de exemplu sa ajute lacatusii in procesul de productie si prelucrare a pieselor si transportul acestora cu ajutorul unui carut tip CFR sau a podurilor rulante, in sensul ca ajutau la prinderea pieselor in carligele podurilor rulante si transportul acestora; in data de 06.04.2011 a fost repartizat impreuna cu S.P. a. R.sa- l ajute pe lacatusul V.S. sa mute niste structuri metalice in interiorul halei cu ajutorul carutului CFR; in acest se V.S. manevra podul rulant, iar el si S.prindeau in carlige piesele ce urmau a fi transportate si erau puse pe carut; carutul era impins manual pana la locul unde urmau sa fie descarcate piesele, respectiv unde V., folosind podul rulant din zona, le descarca, el si S.punand din nou piesele in carlige; pe carut se puneau mai multe piese metalice, pe mai multe randuri de asezare, astfel incat sa fie echilibrat carutul;in jurul orelor 15.00, au inceput operatiunea de mutare a pieselor, el si S.prinzand in carlige piesele metalice, imprejurare in care V.le punea pe carut cu ajutorul podului rulant; a fost impins carutul la locul de descarcare, dupa care S. a plecat, acesta revenind in momentul in care el si V.descarcau piese de pe carut si le asezau la o distanta de aproximativ 7- 8 m de carut; au auzit un zgomot puternic si cand s-au intors l-au vazut pe S.care tipa, mai multi colegi incercand sa ridice piesele metalice de pe piciorul acestuia.
In faza de judecata, martorul P.C. si-a mentinut declaratiile de la urmarirea penala (f.136 d. i.), precizand urmatoarele cu privire la accidentarea persoanei vatamate: impreuna cu S. si cu lacatusul au luat trei bucati de fiare pe care le-au pus pe carucior si impreuna cu alti colegi au impins caruciorul; au ajuns cu carutul pana in zona unde trebuiau sa descarce fiarele; au reusit sa descarce partial carutul, la un moment dar S.disparand de langa el; a inteles ca a plecat sa cumpere niste tigari sau cafea; nu-si aminteste daca S.era cu el in momentul in care au inceput descarcarea pieselor; S. a revenit in mome ntul in care el si lacatusul se aflau cu macaraua undeva la 10 m de carut, cu spatele la carut; au auzit un zgomot puternic si cand s-au intors spre carut au vazut multa lume care se agita langa carut ca sa ridice profilul metalic si sa- l scoata pe baiat.
Ceilalti martori audiati in cauza nu au putut da detalii cu privire la modalitatea de producere a accidentului, nefiind martori oculari, precizand doar ceea ce au auzit de la alte persoane cu privire la acest aspect, motiv pentru care in cauza nu s-a putut stabili cauza care a facut posibila caderea unui profil metalic pe piciorul victimei (actiunea exclusiva a victimei - asezarea peste piesele metalice din carut sau, pe fondul necalificarii si neinstruirii, actiunile/omisiunile victimei si/sau ale martorilor), zvonul public sau opiniile colegilor victimei vizand cauza posibila a caderii profilului metalic de pe carut neputand fi luate in considerare. De asemenea, instanta retine ca unii martori audiati (angajati sau fosti angajati ai . S.R.L., respectiv . S.R.L.) au dat declaratii vizand modul de desfasurare a activitatii in hala in care a avut accidentul de munca si/sau normele de securitate si sanatatea muncii, respectiv modul de respectare a acestora in cadrul ambelor societati, unele din declaratiile acestora prezentand relevanta probatorie in raport cu obiectul probatiunii, astfel cum instanta va arata in continuare. Opinia instantei are in vedere faptul ca inculpatului B.V.i se imputa in cauza faptul ca a trasat niste sarcini de serviciu propriilor angajati a caror activitate o supraveghea si o indruma, sarcini vizand desfasurarea unor activitati pentru care acestia nu erau instruiti si calificati, incalcand, astfel, normele vizand protectia si sanatatea muncii. Chiar daca persoana vatamata a declarat ca a semnat contractul de munca si fisele de protectie a muncii de abia la data accidentului, instanta retine din declaratiile tuturor martorilor audiati coroborate cu inscrisurile depuse la dosar ca persoana vatamata a fost angajata cu forme legale anterior producerii accidentului, ca acesteia i s-a facut instructajul general vizand normele de protectie a muncii la momentul angajarii, dar si faptul ca acesta a fost instruita periodic la punctul de lucru al . S.R.L. (chiar de catre inculpatul B.V_) cu privire la normele vizand protectia muncii in raport cu calificarea acestuia de sudor. Or, in cauza, astfel cum rezulta din probatoriul administrat, inculpatul B.V.i-a desemnat pe persoana vatamata si pe martorii V.S. si P.C.sa mute niste piese metalice din zona de debitare in zona de asamblare (ce presupunea folosirea unui vagonet pentru transportul pieselor metalice si folosirea unei macarale electronice pentru incarcarea/descarcarea acestora, imprejurare in care profilele metalice erau legate la carligele macaralei in vederea manevrarii), activitate pentru care acestia nu erau autorizati si instruiti ca legatori de sarcina si macaragii, acestia fiind angajati si instruiti in raport cu functia pentru care au fost angajati in cadrul societatii (lacatusi si sudori), dupa care a plecat din hala, nefiind prezent la punctul de lucru al . S.R.L. in momentul producerii accidentului de munca .
Prin urmare, in ceea ce priveste declaratiile celorlalti martori audiati in cauza cu privire la imprejurarile legale de faptul ca inculpatul B.V. a trasat niste sarcini persoanelor implicate in accidentul de munca in urma caruia a rezultat vatamarea partii civile S.P. a. R.(persoana vatamata si martorii P.C. si V.S.), sarcini pentru care nu erau autorizate, inculpatul cunoscand acest lucru, instanta constata, pe de o parte, ca declaratiile acestora vizeaza si alte aspecte decat cele care vizeaza obiectul probatiunii, iar pe de alta parte, ca nu inlatura aspectul esential de dovedit in cauza pentru antrenarea raspunderii penale in prezenta cauza, respectiv ca cel putin in ziua accidentului, 06.04.2011, inculpatul B.V. a trasat niste sarcini persoanei vatamate si martorilor P.C. si V.S., sarcini pentru care acestia nu erau autorizati si instruiti sa le aduca la indeplinire, inculpatul B.V.cunoscand aceasta imprejurare.
Martorul C.C., audiat in faza de urmarire penala (f.15- 28 vol. II d. u. p.), a specificat urmatoarele aspecte vizand accidentul de munca: in perioada 14.04.2009 - septembrie 2019 a fost angajat la . S.R.L. in functiile de sef sectie, director tehnic, director productie si inginer productie; la data de 06.04.2011 indeplinea functia de sef de sectie confectii metalice la punctul de lucru al . S.R.L., calitate in care studia documentatia tehnica, verifica necesarul de materiale, incerca gasirea solutiilor tehnico-economice de realizare a sarcinilor de productie, conform fisei postului; in cadrul punctului de lucru isi desfasurau activitatea si angajati ai . S.R.L., coordonati de un sef de echipa, B.V_; colaborarea sa cu . S.R.L. era pur tehnica, constand in prezentarea si explicarea documentatiei tehnice reprezentantului . S.R.L., fara a avea relatii de serviciu cu angajatii societatii respective, acestia fiind coordonati de seful lor direct; nu avea nicio obligatie din punct de vedere SSM fata de angajatii . S.R.L., acestia fiind direct coordonati de B.V_; in cadrul punctului de lucru al . S.R.L. responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor (RSVTI) era numitul E.U.C.
Audiat in faza de judecata (f. 45 d. i.), martorul C.C. a mentionat urmatoarele: isi mentine declaratiile date la urmarirea penala, declaratii care corespund adevarului; nu a vazut momentul accidentului; in ziua respectiva era la locul de munca, fiind angajat al . S.R.L. pentru care indeplinea sarcini legate de partea de productie, respectiv sarcini vizand organizarea si urmarirea productiei; cunoaste ca . S.R.L. avea o relatie contractuala cu . S.R.L., prima societate furnizand forta de munca celeilalte societati; in ziua respectiva era in birou cu niste colegi, fiind anuntat la un moment dat ca a avut loc un accident in hala; s-a dus la locul accidentului si a vazut cum niste angajati il transportau pe brate pe ranit; a sunat la 112, fara a mai vorbi in momentul in care s-a facut legatura telefonica, intrucat a venit un coleg cu o masina de serviciu, hotarand impreuna sa- l transporte la spital; l-au dus pe ranit la Spitalul Sf. I., care era cel mai aproape, acolo fiind preluat de angajatii spitalului; a vazut ca a ajuns la spital si seful direct al ranitului; pe ranit l-a dus la spital impreuna cu P.C_;cunoaste ca instructajul cu privire la protectia muncii se facea angajatilor . S.R.L. de catre un angajat al societatii; stie ca responsabil in acest sens pe o perioada determinata a fost doamna a. N., probabil aceasta fiind responsabila si la data accidentului; instructajul se facea periodic, o data pe luna cu diverse teme sau ori de cate ori era cazul daca se constatat ceva; nu poate oferi informatii vizand instructajul facut angajatilor . S.R.L.; raspunderea sa viza procesul de productie, proces despre care discuta cu seful echipei de la . S.R.L., acesta distribuind apoi sarcinile de serviciu propriilor angajati; in ziua accidentului se fala la el in birou un inginer al, domnul E., acesta ocupandu-se de montaje, activitatea acestuia nepresupunand prezenta in hala; isi aduce aminte ca in cadrul . S.R.L. era un responsabil RSVDI, care avea o autorizatie ce-i permitea folosirea macaralei, acesta fiind responsabil pentru verificarea tehnica; erau si alte persoane autorizate sa foloseasca si macaraua, acestea fiind probabil in hala la data accidentului; nu a trasat sarcini inculpatului B.V.in ziua accidentului de munca .
Martora a. N., audiata in faza de urmarire penala (f. 86 vol. II d. u. p.), a relatat urmatoarele: in perioada anilor 2007- 2012 a lucrat la . S.R.L. in functia de responsabil SSM; in cursul anului 2011 a lucrat cu timp partial de lucru (doua ore pe zi) in functia de responsabil SSM si la . S.R.L.; se ocupa de instructajul introductiv general la angajarea in munca a salariatilor de la . S.R.L.; angajatii societatilor subcontractante la inceperea activitatii in cadrul . S.R.L. erau instruiti cu privire la normele de securitate si sanatate in munca de catre seful punctului de lucru, in acest sens fiind intocmita o fisa de instructaj colectiva, pe care acestia o semnau, dar nu stie daca a fost intocmita o astfel de fisa; la data de 06.04.2011 indeplinea functia de responsabil SSM la . S.R.L. si a luat la cunostinta de accidentul de munca suferit de S.P. a. R.ulterior, la cateva zile .
Audiata in faza de judecata (f. 48 d. i.), martora a. N. a relatat urmatoarele: isi mentine declaratiile date la urmarirea penala; in perioada respectiva era angajata la .cu o norma intreaga de 8 ore; conducerea societatii i-a spus sa lucreze cate doua ore si la alta firma din grup, respectiv . S.R.L., acolo unde s-a intamplat accidentul de munca; activitatea sa de doua ore la . S.R.L. consta in completarea fiselor SSM, pregatirea unor tematici, acte si alte hartii; mergea acolo de cateva ori pe saptamana si completa fisele la birou; s-a dus la cealalta societate cateva ore doar temporar, pe o perioada de 2- 3 luni, pana se numea un responsabil SSM; din ce isi aminteste se ocupa doar de angajatii . S.R.L., nu si de cei ai . S.R.L., fiecare firma trebuind sa aiba propriul responsabil SSM; potrivit legislatiei, atunci cand este angajata o persoana, se face examenul medical, se incheie contractul de munca, se intocmeste fisa SSM de catre responsabilul SSM si apoi se face instructajul; instructajul este de doua feluri, cel de la angajare, care se face de SSm-ist (ceea ce ar fi trebuit sa faca ea, dar nu a fost cazul in perioada sa de activitate, intrucat nu s-au facut angajari la _) si instructajul facut de conducatorul locului de munca, la locul de munca; nu stie cine se ocupa de instructajul periodic la . S.R.L., stie doar ca seful sectiei era numitul C.C.
Audiat in faza d e urmarire penala (f. 96- 105 vol. I d. u. p.), martorul E.U.- C. a declarat urmatoarele: personal a instruit angajatii . S.R.L. care-si desfasurau activitatea in cadrul . S.R.L. cu privire la legarea de sarcina si a semnat fisele SSM ale acestora; nu a solicitat autorizarea nici unuia dintre angajatii . S.R.L. ca macaragiu intrucat in cadrul . S.R.L. aveau persoane autorizate in acest sens; cunoaste ca trei angajati ai . S.R.L. erau autorizati ca macaragii, le-a vazut autorizatiile, dar nu-si mai aminteste numele lor avand in vedere trecerea timpului; nu s-a solicitat de catre . S.R.L. autorizarea niciunui angajat ca macaragiu sau legator de sarcina, angajatii firmei respective folosind utilajele in baza autorizatiilor pe care spuneau ca le detin; instructajele de protectie a muncii si folosire a utilajelor se faceau lunar de catre reprezentantii . S.R.L.;
Martorul E.U.- C., audiat in faza de judecata (f. 49 d. i.) a mentionat urmatoarele aspecte: isi mentine declaratiile date la urmarirea penala ; lucra la . sef de tura; se ocupa cu impartirea desenelor de executie a structurilor metalice conform cerintelor de santier, cu prezenta oamenilor pe schimburi, impartirea sculelor si materialelor auxiliare, verificarea ansamblurilor structurilor metalice si autorizarea personalului ca macaragiu si legator de sarcina; in cadrul sectiei erau cativa masinisti, cativa lacatusi si doua echipe de muncitori de la .G. si alta din Oltenita; cei de la . S.R.L. avea doar lacatusi si sudori, doi sau trei lacatusi ai acestei societati avand autorizatie sa lucreze pe macara; nu cunoaste daca sudorii acestei societati erau autorizati ca macaragii sau legatori de sarcina; nu a primit sarcina sa se ocupe de autorizarea personalului . S.R.L. ca legator de sarcina sau macaragiu; a vazut efectiv angajati de la JUMBO, care in cadrul sectiei foloseau macaraua sau lucrau ca legator de sarcina; nu discuta cu cei de la . S.R.L., ci impartea desenele de executie conform planului de lucru sefului de tura de la . S.R.L. ; dupa ce primea desenele de executie, seful de tura de la . S.R.L. isi forma echipele de sudori si lacatusi, echipe cam de trei persoane, acestea lucrand la asamblarea structurilor metalice; in ziua accidentului era afara sau in zona vopsitoriei, moment in care a auzit un zgomot; a intrat in hala si a vazut un grup de oameni in jurul unui accidentat si o masina trasa in hala la locul respectiv, colegii de la . S.R.L. luandu-l pe ranit pentru a-l duce la spital; din 2010 pana la data accidentului de munca angajatii de la . S.R.L. au folosit macaraua, aceasta fiind folosita mai des de angajatii . S.R.L.
Martorul SOSEA V.M., audiat in faza de urmarire penala (f.143- 145 vol. I d. u. p.), a mentionat urmatoarele: este administratorul . S.R.L., calitate in care a luat masurile vizand protectia muncii pentru angajatii societatii prin incheierea unui contract cu norma partiala cu un specialist in domeniu, Machitiuc M., in perioada 2010- 2011, valabil si la data accidentului de munca; protectia muncii pentru angajati se facea astfel: Machitiuc M.intocmea documentatia de specialitate iar inginerul B.V.realiza instructajul periodic la locul de munca; din ce cunoaste, lui S.P. a. R.i s-a facut instructajul vizand protectia muncii la angajare si cel periodic; fisele de protectie a muncii se afla la ITMM in data de 06.04.2011 era plecat din tara si, la intoarcere, socrul sau, B.V., angajat al societatii, i-a adus la cunostinta ca un angajat s-a accidentat la picior in hala celor de la . S.R.L.; nu cunoaste cine s-a dus la spital din cadrul firmei; la trei saptamani dupa incident, l-a vizitat pe S.la domiciliu si i-a dus un carucior medical in vederea folosirii si i-a decontat niste cheltuieli pentru medicamente si transport .
Audiat in faza de judecata, martorul SOSEA V.M.(f. 68 d. i.) a declarat urmatoarele: isi mentine declaratiile date la urmarirea penala ; la data de 06.04.2011 era administrator al . S.R.L., fiind si directorul economic al societatii;la acel moment numitul M.era angajat cu norma de 4 ore pentru instructajul vizand protectia muncii, acesta ocupandu-se efectiv de tot ce insemna normele legale referitoare la protectia muncii;aceste norme erau prezentate apoi la locul de munca de responsabilul de punct de lucru, respectiv responsabilul de santier; la momentul respectiv societatea avea punctul de lucru de la . S.R.L. de aproximativ 1 an de zile, responsabil la punctul de lucru fiind B.V_; . S.R.L. era antreprenor principal, iar cei de la . S.R.L. furniza forta de munca la punctul de lucru apartinand _- a obligat prin contract sa furnizeze societatii BOG art. STEEL SRL lacatusi, sudori si muncitori necalificati, printre acesti muncitori fiind si persoana vatamata; din ce stie, persoana vatamata era sudor, neputand preciza daca avea efectiv aceasta calificare;la momentul in care societatea sa angaja muncitori, acestora li se facea un instructaj general si li se dadea sa citeasca ceva; la punctul de lucru de la . S.R.L., unde societatea furniza forta de munca, se mai facea un instructaj privind protectia muncii lunar de catre responsabilii . S.R.L., acestia facand instructajul pentru angajatii ambelor societati la punctul de lucru; nu-si aminteste daca prin contractul incheiat de societati s-a prevazut vreo clauza cu privire la instructajul vizand protectia muncii la punctul de lucru apartinand . S.R.L.; isi aduce aminte ca responsabilul cu bunul mers al activitatii angajatilor . S.R.L. la punctul de lucru . S.R.L. era inculpatul B.V.conform atributiilor din fisa de post a acestuia; din ce isi aduce aminte, printre sarcinile acestuia din fisa de post era mentionata si aceea vizand instructajul periodic vizand protectia muncii la punctul de lucru al . S.R.L.; desi inculpatul avea printre atributii si pe cea referitoare la instructajul periodic, in fapt acesta se efectua de catre responsabilii de la . S.R.L., care se comportau ca si cum ar fi la ei acasa, inculpatul B.V.simtindu-se cumva conditionat de catre acestia; inculpatul, in calitate de responsabil al echipei societatii . S.R.L., impartea zilnic sarcini celor din echipa, forma echipele de lucru, prioritatile fiind fixate de catre cei de la cealalta societate;nu cunoaste daca V., la momentul accidentului, avea abilitarea necesara sa lucreze pe macara si nici daca in ziua accidentului a lucrat pe macara; nu cunoaste daca inculpatul avea vreo pregatire sau calificare in ceea ce priveste protectia muncii, insa normele legale in materie erau pregatite de altcineva, inculpatul doar aducand la cunostinta echipei sale aceste norme.
Audiat in faza de urmarire penala, martorul M.M.(f. 84 vol. II d. u. p.) a declarat urmatoarele: in perioada februarie -septembrie 2011 a lucrat la . S.R.L. cu timp partial de lucru (doua ore pe zi) in functia de responsabil SSM; se ocupa de instructajul introductiv general la angajarea in munca a salariatilor de la . S.R.L., activitate ce se desfasura la sediul administrativ din, sector 4 Bucuresti; nu il cunoaste personal pe S.P. a. R., acesta lucrand pe santier; instructajul periodic la locul de munca trebuia efectuat de reprezentantii santierului.
Martorul M.M., audiat in faza de judecata (f. 71 d. i.) a declarat urmatoarele aspecte vizand instructajul in ceea ce priveste protectia muncii: isi mentine declaratiile de la urmarirea penala; a avut o colaborare cu . S.R.L. pe linia vizand protectia muncii; in conformitate cu Legea 319/2006, in calitatea sa de persoana desemnata cu protectia muncii, facea angajatilor instructajul general, cel de la angajare, acesta presupunand aducerea la cunostinta a legislatiei primare si secundare noilor angajati; instruirea angajatilor se facea in trei etape: prima etapa consta tocmai in instructajul general pe care-l facea in calitatea sa de persoana desemnata pe linia de securitate si sanatate in munca, a doua etapa era instructajul la locul de munca ce se facea de seful locului de munca, seful direct, iar a treia etapa era instructajul periodic care se efectua tot seful locului de munca; periodicitatea instructajelor se stabilea prin decizia angajatorului, pentru instructajul la locul de munca nu mai putin de 8 ore, respectiv pentru instructajul periodic nu mai putin de 2 ore; atat instructajul la locul de munca, cat si cel periodic se efectuau de seful direct al angajatorului la locul de munca; la . S.R.L., fiind doar un sediu administrativ, se efectuau doar instructajele introductiv -generale, iar la punctele de lucru seful acestuia era obligat sa efectueze instructajele la locul de munca si pe cele periodice.
Martorul B.V., audiat in faza de urmarire penala (f. 78 vol. II d. u. p.), a declarat urmatoarele: la data de 06.04.2011 era angajat la . S.R.L. in functia de lacatus; impreuna cu niste colegi au fost detasati la un punct de lucru al . S.R.L.; in dupa amiaza zilei de 06.04.2011, in timp ce se afla in hala, a auzit un zgomot in apropiere, s-a intors si a vazut mai multi colegi stransi in apropierea unui carucior destinat transportului de confectii metalice in cadrul halei; imediat s-a raspandit zvonul ca a avut loc un accident de munca; unii dintre colegi lui au ridicat profilele care cazusera de pe carut si provocasera accidentul, iar doi dintre ei au luat in brate pe accidentat, S.P. a. R., si l-au dus in afara halei pentru a fi transportat la spital; a luat legatura cu seful lor, cu V., care la momentul accidentului nu se afla in hala, si i-a spus ce s-a intamplat, acesta venind imediat la locul de munca; impreuna cu seful sau au mers la spital, aici ajungand in momentul in care accidentatul era dat jos din masina; a ramas in autoturism, iar V. a mers la S.; V. a stat in spital cam o ora; erau instruiti cu privire la normele privind protectia muncii de un reprezentant al . S.R.L. la inceputul fiecarei luni pentru care semnau in fisa individuala si zilnic la inceperea programului de catre seful de echipa ``V_``.
Audiat in faza de judecata (f. 70 d. i.), martorul B.V., ang ajat al . S.R.L. ca muncitor necalificat, a declarat urmatoarele: la data de 06.04.2011 lucra in aceeasi hala unde lucra si persoana vatamata, unde poliza fiare, neavand o calificare propriu-zisa, desi la urmarirea penala a declarat ca era lacatus; a declarat acest lucru la urmarirea penala intrucat in esenta asta facea, lua fiare si le poliza; la momentul accidentului se afla la o distanta de 20 m de locul unde s-a produs accidentarea persoanei vatamate; a auzit un zgomot puternic, a vazut niste oameni agitati, afland in aceasta imprejurare ca niste fiare au cazut peste un baiat; a vazut ca baiatul a fost luat in brate de cineva de la . S.R.L. si dus la o masina pentru a-l transporta la spital; impreuna cu alt coleg de la . S.R.L. au mers si ei la spital cu alta masina, cel ranit fiind colegul lor de la . S.R.L. ; cu ei a venit si V., cel care le coordona activitatea la punctul de lucru, fiind seful lor la punctul de lucru; el era cel care le facea instructajul privind protectia muncii, spunandu-le, de exemplu, sa aiba grija sa nu le cada fiare in zona capului, sa aiba grija sa nu se impiedice, sa stea departe de macara, instructajul fiind facut lunar; la momentul instructajului erau prezenti si V., S. si P_; sarcinile de serviciu erau trasate, de regula, de seful lor; V.venea cam in fiecare zi la punctul de lucru, nu-si aminteste daca in ziua incidentului era in hala.
Martora V.D.D., audiata in faza de judecata (f. 97 d. i.), a declarat urmatoarele: isi mentine declaratiile de la urmarirea penala;la data accidentului era angajata . S.R.L. ca sudor, desfasurandu-si activitatea la punctul de lucru al . S.R.L., consecinta a incheierii unui contract intre cele doua societati; nu a fost singura in aceasta situatie, fiind mai multi colegi veniti din G. si Oltenita; colegii sai erau sudori sau lacatusi, unul dintre acestia fiind si persoana vatamata; la data incidentului activitatea lor era coordonata de domnul B.V., acesta fiind si el angajat al . S.R.L.; activitatea acestuia de coordonare presupunea sa le dea indicatii specifice propriei calificari, de ex, in cazul sau ca sudor, sa- i spuna care sunt piesele care trebuie sudate si care sunt urgentele; sarcinile care i-au fost trasate au vizat mereu calificarea sa de sudor, insa nu stie daca acelasi lucru a fost valabil in cazul altor colegi; stie ca in cazul colegilor barbati, daca acestia nu aveau de lucru, B.V.le mai dadea si alte sarcini, de ex., ii trimitea la alte puncte de lucru sau ii punea sa mute fiare, sarme, electrozi; nu-si aminteste cine le facea instructajul in protectia muncii, crede ca era un barbat inalt; B.V.nu le facea un instructaj intrucat nu avea competente, insa le mai spunea din cand in cand sa aiba grija in activitate ce fac; persoana care le facea instructajul ii aduna pe toti intr-un loc si le facea instructajul in raport cu meseriile pe care le aveau; nu a vazut cum a avut loc accidentul de munca; a intrebat despre modul in care acesta s-a produs, iar colegii i-au spus ca S. ar fi vrut sa se aseze pe carut, probabil s-a si asezat pentru ca altfel nu-si explica cum s-a intamplat accidentul; in ziua incidentului, B.V. a fost la hala, probabil a fost prezent si la momentul accidentului, altfel nu-si explica unde era; nu stie daca B.V. a trasat niste sarcini in ziua respectiva colegilor, oricum acele sarcini se puteau da si pe parcursul zilei; a inteles de la colegi ca B.V. a solicitat colegilor sa mute niste piese; nu-si aminteste ce colegi i-au dat aceasta informatie, era un grup mai mare, posibil sa fi fost P. si S_; nu stie daca V. avea atestat pentru macara pod rulant; la momentul incidentului era calificata ca asigurat; nu stie daca toti colegii ei aveau calificarile de sudor si lacatus, poate garanta doar pentru unii, persoane cu care lucrase anterior la santierul naval G.
Audiat in faza de urmarire penala (f. 38- 49 vol. II d. u. p.), martorul P.C. a declarat urmatoarele aspecte vizand accidentul de munca: la data de 06.04.2011 era angajat la . S.R.L. ca director de vanzari; la aceeasi data, in jurul orei 15.00, fiind in curtea punctului de lucru, a auzit strigate din hala confectii metalice, dupa care a vazut ca un muncitor, care tipa si avea piciorul sectionat la nivelul gambei, era scos in brate de doi colegi; a luat atunci initiativa de a transporta ranitul la spital intrucat se afla intr-o stare foarte grava si pierdea mult sange; ranitul a fost pus de colegii lui in autoturismul Dacia L.cu nr. de inmatriculare x, proprietate a . S.R.L., pe scaunul din fata dreapta; impreuna cu C.C. si un coleg al ranitului s-au deplasat la spital; la spital ranitul a fost preluat de un brancardier cu un carut, cu acesta ramanand colegul sau si numitul C.C., timp in care s-a dus sa parcheze masina; a revenit la UPU si a constatat ca ranitul era pe un pat in triaj, personalul medical urmand sa se ocupe de el, motiv pentru care impreuna cu C.C. S-au intors la serviciu .
Martorul P.C., audiat in faza de judecata (f. 99 d. i), a declarat urmatoarele: punctul de lucru al . S.R.L. avea doua sectii, sectia confectii metalice, unde s-a intamplat accidentul, si sectia otel petrol, sectie unde-si desfasura activitatea ca director de vanzari; in ziua incidentului se afla in afara halei, avand parcata masina chiar in apropiere de iesirea sectiei confectii metalice; la un moment dat doi colegi l-au scos din hala pe ranit si lui i s-a parut normal sa- l duca la spital, avand parcata masina afara; ranitul a fost pus in masina in fata, iar in spate au urcat colegii ranitului si seful lui, C.C_; cand au ajuns la spital, colegii ranitului au intrat cu acesta la urgenta, intrand si el sa vada daca ranitul este preluat de cadrele medicale, dupa care impreuna cu C.C. au plecat de la spital; dupa sosirea lor la spital, a vazut ca au mai venit niste colegi ai ranitului cu alta masina, acestia intrand si ei in spital; crede ca unul dintre acestia era seful persoanei accidentate intrucat il rugase pe C.C. anterior, acesta fiind persoana de legatura intre cele doua societati, sa- l anunte despre incident si pe seful direct al ranitului.
Martorul G.C., audiat in faza de urmarire penala (f. 80 vol. II d. u. p.), a preciza urmatoarele: la data de 06.04.2011 era angajat ca lacatus la . S.R.L.; impreuna cu alti colegi au fost detasati la punctul de lucru al . S.R.L.; in dupa amiaza zilei de 06.04.2011 era in hala si a auzit de la alti colegi ca s-a intamplat un accident de munca; la momentul incidentului era impreuna cu P.I.la o distanta de aproximativ 8- 10 m ; colegii lui au sarit sa- l ajute pe accidentat si l-au transportat la spital dupa ce l-au scos afara din hala; la locul producerii accidentului de munca au venit responsabilul cu protectia muncii din cadrul . S.R.L. si seful de echipa de la . S.R.L., numitul V_; la inceputul fiecarei luni se efectua instructajul privind protectia muncii de catre responsabilul SSM din cadrul . S.R.L., in urma caruia semnau in fisa de instructaj.
Audiat in faza de judecata (f.100 d. i), martorul G.C. a declarat urmatoarele aspecte relevante: la data incidentului era angajat la . S.R.L., insa lucra la punctul de lucru al . S.R.L., fiind inchiriat impreuna cu alti colegi ca forta de munca; era lacatus de meserie; ceilalti colegi erau fie sudori, fie lacatusi; la . S.R.L. activitatea lor era coordonata de doua persoane, un maistru si un inginer, ambele de la . S.R.L.; in ziua incidentului, fiind in hala, a auzit un zgomot si, cand s-a uitat in directia zgomotului a vazut un baiat cazut peste niste fiare, langa un carucior; nu poate da date despre modul de producere a accidentului intrucat nu a fost de fata; cat a fost la punctul de lucru respectiv nu i s-a solicitat sa execute sarcini care nu aveau legatura cu calificarea sa de lacatus.
Audiat in faza de urmarire penala, martorul P.I.(f. 82 vol. II d. u. p.) a aratat urmatoarele: la data de 06.04.2011 era angajat ca lacatus la . S.R.L.; impreuna cu alti colegi au fost detasati la punctul de lucru al . S.R.L.; in dupa amiaza zilei de 06.04.2011 era in hala si a auzit de la alti colegi ca s-a intamplat un accident de munca ; lucra impreuna cu G.C., fiind la o distanta de aproximativ 8- 10 m, fata de locul accidentului; s-a apropiat si a vazut ca pe piciorul lui S.P. a. R.era cazut un profil metalic; persoana care coordona activitatea din partea . S.R.L. era inginerul B.V., dar in momentul accidentului nu se afla in incinta halei; la inceputul fiecarei luni se efectua instructajul pe linia SSM de catre un reprezentant al . S.R.L. dupa care semnau in fisele individuale de protectia a muncii.
Martorul P.I., audiat in faza de judecata (f.101 d. i.), a declarat urmatoarele: nu a vazut cum s-a produs accidentul; auzind galagie au mers mai multi colegi la locul respectiv si l-a vazut pe S.cu niste fiare peste el, peste picior; la momentul accidentului lucra pentru JUMBO PRO STEEL SRL, fiind unul dintre angajatii inchiriati la punctul de lucru al . S.R.L., el isi desfasura activitatea ca lacatus, colegii lui in aceeasi situatie fiind lacatusi sau sudori; nu erau de capul lor acolo, seful de schimb le spunea in fiecare zi ce au de facut; la momentul accidentului, seful de schimb era B.V_; din ce-si aduce aminte, in ziua accidentului, B.V. a fost in hala; nu-si aduce aminte daca in ziua accidentului B.V.le-a spus unor colegi sa mute niste piese, lui personal nu i-a spus nimic in acest sens; la inceput de luna, seful lor venea cu fisele vizand protectia muncii, imprejurarea cand se facea instructajul pentru 2 ore, apoi se semnau fisele; instructajul viza activitatile pe care le desfasurau in hala respectiv, specifice calificarilor de lacatus si sudor; pentru cei de la . S.R.L. instructajul periodic se facea de catre B.V_; in ceea ce priveste asezarea pieselor pe carut in vederea transportului, dispozitii dadeau sefii de echipa, fie de la . S.R.L., fie de la . S.R.L., in functie de tura.
Audiat in faza de judecata (f.132 d. i.), martorul T.C. a declarat urmatoarele: isi mentine declaratiile date la urmarirea penala ; la data accidentului era angajat la . S.R.L. in functia de lacatus constructor, fiind inchiriat impreuna cu mai multi colegi la . S.R.L.; ceilalti colegi erau lacatusi sau sudori; il cunoaste pe S., acesta fiind unul dintre colegii inchiriati pe functia de sudor; erau doua grupuri de colegi, unul din G., iar celalalt din Oltenita; activitatea lor la . S.R.L. era coordonata de numitii B.V. si Telegraf; coordonarea presupunea aducerea planurile de executie dupa ce erau eliberate de cei de la . S.R.L., impartirea in echipe si indrumarea in momentul in care aveau dificultati; de protectia muncii se ocupau ambii sefi de echipa; in afara de curatenie la locul de munca, obligatorie la inceputul si sfarsitul programului de lucru, nu i s-a mai impus sa faca altceva in afara calificarii sale de lacatus;nu a vazut accidentul; din ce a aflat de la colegi, se pare ca S. ar fi trecut pe langa carutul cu piesele metalice sau ar fi calcat pe ele, profilele metalice cazandu-i astfel pe picior; la momentul prezentarii la punctul de lucru de la . S.R.L. un domn de la aceasta societate le-a facut instructajul, iar ulterior, instructajele periodice erau facute in functie de tura, fie de B.V., fie de domnul Telegraf; instructajul periodic consta in informatii vizand echipamentele pe care le foloseau, modul in care trebuiau utilizate sculele, aparatele, dar si conduita in timpul lucrului in raport cu colegii care lucrau in apropriere; la momentul efectuarii instructajului periodic li se elibera o fisa pe care o semnau.
Martora S.O.G., audiata in faza de urmarire penala (f. 72 vol. II d. u. p.), a relatat urmatoarele: in ziua accidentului era la punctul de lucru al . S.R.L., unde lucrau si muncitorii de la . S.R.L.; era angajata la . S.R.L. in functia de jurist si avea biroul cu o fereastra ce avea vedere in hala de productie; la un moment dat, fiind in birou a intrat un muncitor care i-a zis sa sune la salvare deoarece a avut loc un accident de munca, respectiv au cazut niste grinzi pe piciorul unui muncitor; a apelat serviciul 112 de pe telefonul sau mobil; stie ca baiatul ranit a fost transportat la spital de doi colegi de serviciu de la . S.R.L., cu o masina a firmei; locul de munca era condus de un sef de sectie din partea . S.R.L., respectiv de numitul C.C., si un reprezentant de la . S.R.L., care prelua sarcinile pentru fiecare zi de la C.C. si isi supraveghea oamenii lui; nu stie cine asigura protectia muncii din partea . S.R.L. la locul de munca, aceasta fiind obligatia lor.
Audiata in faza de judecata (f.133 d. i.), martora S.O.G. a declarat urmatoarele: in ziua incidentului era la birou la punctul de lucru al societatii impreuna cu alti colegi; era jurist la . S.R.L.; la un moment dat a intrat in birou un baiat care le-a spus ca a fost ranit un coleg, mai exact ca i-a cazut o grinda pe picior; a sunat a 112; stie ca persoana respectiva a fost dusa la spital cu o masina, probabil asa s-a decis ca e mai bine sub impact emotional; din ce-si aduce aminte, persoana accidentata lucra in cadrul sectiei confectionari metalice si ca nu era angajata a . S.R.L.; la punctul de lucru functionau si angajati ai altor firme; din ce cunoaste, fiecare firma se ocupa de protectia muncii pentru proprii angajati; ca jurist a participat la incheierea mai multor contracte ale firmei pentru care era angajata; nu-si aduce aminte daca a participat si la incheierea contractului cu . S.R.L., probabil ca da in conditiile in care apare semnatura sa; celelalte inscrisuri care nu purtau semnatura sa puteau fi avizate de catre colega ei avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) care colabora cu grupul de firme BOG art.
Audiat in faza de urmarire penala, martorul I. a. (f. 90 vol. II d. u. p.), a relatat urmatoarele: este angajat la Spitalul Clinic de Urgenta Sf. I. bucuresti in functia de asistent medical la UPU - ortopedie; nu-si mai aminteste exact ce s-a intamplat in data de 06.04.2011, insa, fiind de serviciu si venind a venit o persoana accidentata la UPU obligatia era sa sa anunte la 112, lucru pe care l-a facut conform procedurii; nu-si aminteste daca persoana accidentata a fost sau nu de o alta persoana ce sa declare, dar ar fi anuntat acest lucru la 112 daca ar fi luat la cunostinta de aceasta imprejurare.
Martorul I. a. , audiat in faza de judecata (f. 47 f. i.) a aratat urmatoarele: la Spitalul Sf. I., unde-si desfasura activitate, a venit o persoana accidentata pe o traga in holul de la intrarea in camera de garda; accidentatul era insotit de colegi de serviciu; isi aminteste de o disputa vizand declararea sau nu a accidentului de munca; accidentul de munca se declara, de regula, de catre cei de la triaj; in ipoteza in care ranitul este intr-o situatie care necesita operarea de urgenta, atunci declararea accidentului de munca se face de catre cei de la camera de garda in momentul in care cei de la triaj confirma ca nu au anuntat ei; isi aminteste ca cei care il insoteau pe ranit il sfatuiau sa nu declare accidentul de munca, iar ranitul nu stia ce sa faca; lucreaza la spital de 32 de ani si a vazut foarte multe accidente de munca, de regula cam 20 de accidentati la munca sau in trafic pe saptamana.
In ceea ce priveste urmarile accidentului de munca, raportat si la inscrisurile medicale depuse la dosar, instanta retine ca persoana vatamata S.P. a. R. a fost diagnosticata cu fractura a diafizei tibiei, fibulei si frac tura a maleolei tibiale stangi, conform Raportului de Expertiza Medico - Legala nr. A1/x/2012 al I. N. M. L. ``M.Minovici`` leziunile suferite necesitand pentru vindecare 150- 200 zile ingrijiri medicale.
Inculpatul B.V.nu a recunoscut savarsirea infractiunilor retinute in sarcina sa, declaratiile sale fiind date in scopul inlaturarii sau atenuarii raspunderii penale. Instanta retine ca parte din declaratiile date de acesta se coroboreaza cu restul probatoriului administrat, inculpatul negand tocmai aspectele care fundamenteaza atragerea raspunderii sale penale in cauza, dupa cum instanta va arata in continuare.
Astfel, audiat ca suspect in faza de urmarire penala (f.130 vol. I d. u. p.), inculpatul B.V. a declarat urmatoarele: la data de 06.04.2011 era angajat la . S.R.L. in functia de inginer mecanic, desfasurand in acea perioada activitati de constructii metalice in incinta . S.R.L.; in aceasta calitate coordona lucrarile angajatilor firmei . S.R.L. sub conducerea unui angajat al . S.R.L., beneficiarul lucrarilor; lunar, la inceputul fiecarei luni, le citea muncitorilor instructajul de protectie a muncii, iar acestia semnau fisele de protectie a muncii pe care le aducea numita N., angajata a . S.R.L. cu specializare pe linia protectiei muncii; din ce-si aduce aminte si S. a fost instruit la fel ca toti muncitorii; nu este adevarat ca s-a dus la spital pentru a-i cere lui S.sa semneze fisele de protectie a muncii; la data accidentului nu se afla in hala, ci la sediul firmei; a fost anuntat telefonic despre accident de catre numitul B.V., unul dintre muncitorii firmei din hala, dupa care el l-a anuntat telefonic pe patronul firmei; nimeni din cadrul firmei nu i-a cerut sa- l influenteze pe S.sa nu declare accidentul de munca; s-a dus la spital unde era internat S., insa nu la acesta in salon, ci in camera de garda a spitalului, de fata fiind medicii si niste angajati ai . S.R.L.
Ulterior, audiat ca inculpat in faza de urmarire penala (f.136 vol. I d. u. p.), B.V. a mentionat urmatoarele: isi mentine declaratia de suspect; nu a absolvit nici un curs de protectia muncii, securitate si sanatate in munca si nu detine nici un certificat atestat de catre ITM care sa ateste ca ar avea cunostinte minime, medii sau superioare referitoare la protectia muncii, securitatea si sanatatea in munca asa cum prevad Normele Metodologice la Legea nr. 319/2006; nu putea si nu avea dreptul sa instruiasca alti lucratori cu privire la acest tip de norme asa cum prevede H.G. nr. 1425/2006; obligatia de instruire a lucratorilor cu aceste norme revine fie angajatorului, fie lucratorului care detine un certificat atestat de catre ITM ca ar fi absolvit cursuri in domeniu; trebuie luata in calcul inadvertenta dintre atributiile prevazute in fisa postului si cerintele postului stipulate in acelasi inscris; in cerintele postului nu era prevazuta si obligatia de a avea certificat care sa ateste cunostinte minime, medii sau superioare de securitate si sanatate in munca, in schimb in atributiile postului era prevazuta obligatia de a efectua sau verifica instructajul de securitate si sanatate in munca a lucratorilor; instructajul se facea la punctul de lucru angajatilor . S.R.L. de catre o alta persoana, respectiv de catre responsabilul BOG art. cu protectia muncii; singura atributie pe care o avea el era sa dea fisele de instructaj pentru a fi semnate si ulterior le preda persoanei responsabile de la cealalta firma; la data producerii accidentului nu era in hala, fiind plecat la sediul . S.R.L. unde fusese chemat sa predea o lista cu angajatii care urmau sa plece in Slovenia; in perioada cat a lipsit persoana responsabila cu supravegherea muncitorilor ramasese C.C.de la . S.R.L., sef de atelier; pe acesta l-a anunta ca pleaca, fara a trasa sarcini muncitorilor din atelier; sarcinile erau trasate muncitorilor de C.C_; l-a sunat pe S.cand a fost dus la spital, dar nu a reusit sa vorbeasca cu acesta; a reusit sa vorbeasca cu B., socrul lui Sosea V.M., care se afla la spital cu P.C. si C.C_; l-a vizitat pe S.la spital, dar nu pe data de 09.04.2011; nu l-a pus pe S.sa semneze fisa de protectie individuala a muncii; fisele se semnau in hala, mai mult cu sigur ca si acesta le-a semnat ; nu avea nicio treaba cu autorizarea ca legator de sarcina, autorizarea se facea de catre ISCIR, aceasta trebuia sa ajunga la . si persoana autorizata putea sa faca aceste operatiuni, el neavand calitatea de a verifica existenta autorizarii ca legator de sar cina.
In faza de judecata, inculpatul B.V. si-a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala, venind cu precizari suplimentare (f.25 d. i.): la data accidentului nu se afla in locatia unde a fost accidentul, fiind plecat la firma pentru a participa la o sedinta; el lucra pentru . S.R.L., fiind incadrat la maistru; societatea lui lucra pentru . S.R.L., consecinta a incheierii unui contract de antrepriza; la acel moment el era responsabilul . S.R.L. in cadrul firmei . S.R.L.; punea in executie ceea ce i se dadea de catre reprezentantii celeilalte societati, practic coordona lucrarile de executie stabilite de catre cei de la . S.R.L.; supraveghea lucrarile in faza de executie, respectiv daca o piesa se facea corect, dadea si instructiuni persoanelor din subordine cu privire la procesul de executie; avea in subordine cam 20 de persoane, printre acestea fiind si persoana vatamata; personalul in subordine lucra in ture; si el lucra in ture, mai avand un coleg cu aceleasi atributii care lucra in alt schimb; primea de la firma tematica de la luna in curs; le citea angajatilor din tura sa tematica respectiva si ei isi insuseau cunostintele prin semnarea fiselor de protectia muncii; nu avea calitatea de inspector in protectia muncii, persoana care trebuia sa aiba studii de specialitate; nu a semnat nicio fisa a postului in care sa se fi mentionat o astfel de atributie, insa se ocupa de asta pentru ca asa a primit dispozitie de la firma; practic, primea tematica in domeniu de la firma, o aducea la cunostinta persoanelor din subordine si acestia semnau fisele; tematica prezentata de el viza functiile de sudor si lacatus in constructii metalice; accidentul nu a fost consecinta nerespectarii normelor de protectia muncii; accidentul s-a produs ca urmare a unor dispozitii pe care nu le putea da el, dispozitiile sale vizand doar faza de executie; accidentul s-a produs in faza de aducere a materialelor din depozit in hala; piesele erau aduse din depozit in hala doar in baza dispozitiilor celor de la . S.R.L., fiind numai acestia stiau ce piese urmau sa .fabricatie; rolul sau incepea in momentul in care piesele erau in ciclul de fabricatie si i se aduceau planurile de executie, moment in care incepea activitatea sa de supraveghere; cu privire la accident, a inteles ca in momentul in care profilele metalice au fost puse pe un carucior, S. a fost trimis sa cumpere cafea si tigari si, ulterior, cand s-a intors, s-ar fi asezat cu fundul pe profilele de pe caruciorul care facea transportul, motiv pentru care caruciorul s-a dezechilibrat si un profil metalic a cazut pe piciorul acestuia; nu este adevarat ca ar fi dat dispozitii persoanei vatamate si celor doi martori sa mute piesele pentru ca nu stia ce piese vor .executie; operatiunile la macara se faceau strict de catre angajatul responsabil al . S.R.L., angajatii sai doar ajutand; s-a dus la spital sa- l vada pe S. si nu l-a pus sa semneze nimic.
Instanta constata ca inculpatul B.V. a negat constant ca ar fi dat dispozitii persoanei vatamate si celor doi martori sa mute piesele din zona de debitare in zona de asamblare, aspect ce ar fi presupus ca angajatii sai sa ef ectueze o operatiune p entru care era necesar sa fie autorizati si instruiti ca l egatori de sarcina si macaragii, acestia nefiind autorizati si nici instruiti in acest sens. Probatoriul administrat, astfel cum a fost prezentat mai sus, dovedeste faptul ca inculpatul a trasat sarcinile respective persoanei vatamate si celor doi martori, acesta fiind motivul atragerii raspunderii penale pentru faptele din prezenta cauza. Celelalte aparari vizand faptul ca nu ar fi trebuit sa i se impuna efectuarea instructajului periodic la locul de munca, neavand studii de specialitate in acest domeniu, sau ca l-a facut, desi persoana vatamata a contestat acest aspect, nu au relevanta in cauza si oricum probatoriul administrat dovedeste faptul ca inculpatul B.V., lunar, prezenta niste teme vizand protectia muncii si instruia personalul din subordine in raport cu calificarile din fisele postului, respectiv cea de sudor si lacatus, declaratiile martorilor audiati in cauza fiind relevante in acest sens. Ce i se imputa inculpatului in prezenta cauza, in calitate de sef punct de lucru si coordonator al salariatilor . S.R.L. care isi desfasurau activitatea in cadrul . S.R.L., nu este doar faptul ca nu a luat masurile legale de securitate si sanatate in munca, astfel incat personalul din subordine sa respecte fisele de post si procedurile de lucru specifice, ci si faptul ca le-a ordonat sa desfasoare activitati pentru care nu aveau pregatirea necesara (inculpatul avand obligatia de a asigura ca personalul din subordine isi desfasoara activitatea conform atributiilor din fisele postului).
Cu toate ca inculpatul nu a recunoscut ca ar fi dat asemenea dispozitii, fata de probatoriul administrat in cauza, astfel cum a fost prezentat anterior, apararea acestuia nu poate fi primita de instanta. In incercarea acestuia de a se disculpa, inculpatul a indicat inclusiv faptul ca nu-si recunoaste semnatura sa de pe fisa postului, desi nu a negat ca ar fi avut atributiile mentionate in inscrisul respectiv, precizand doar ca ar fi existat neconcordante intre pregatirea sa si unele din atributiile prevazute. Cu privire la acest aspect, instanta observa ca inculpatul B.V., in declaratia de suspect data in cauza, a mentionat expres ca era persoana care coordona lucrarile angajatilor . S.R.L., precum si faptul ca lunar, la inceputul fiecarei luni, le citea muncitorilor instructajul de protectie a muncii, iar acestia semnau fisele de protectie a muncii. In acelasi sens, din declaratiile persoanelor audiate in cauza coroborate cu adresa . S.R.L. (referitoare la faptul ca inculpatul B.V.era seful echipei de muncitori angajati ai . S.R.L. care isi desfasurau activitatea in cadrul . S.R.L.) si cu prevederile contractului incheiat intre cele doua societati (potrivit carora . S.R.L. isi desemneaza un reprezentant cu pregatire profesionala si experienta adecvata acoperirii complexitatii problemelor de executie si predare a lucrarilor . S.R.L.) instanta constata ca inculpatul B.V. a exercitat in fapt atributiile mentionate in fisa postului, printre atributii fiind si cea de luare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca astfel incat personalul din subordine sa respecte fisele de post si procedurile de lucru specifice, inculpatul avand obligatia de a urmari respectarea fiselor de post de catre angajati in calitatea sa de sef punct de lucru. In cauza de fata, persoana vatamata S.P. a. R. si martorii V.S. si P.C.nu s-ar fi aflat in locul respectiv si nu ar fi efectuat manevrele care au condus la producerea accidentului, daca nu ar fi fost conduita inculpatului de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca .
Instanta observa ca nici martorii audiati la solicitarea inculpatului B.V.nu inlatura concluzia instantei. Astfel, martorul D.M.C.(f.208 d. i.) a relatat ca era unul dintre angajatii . S.R.L. inchiriati de firma la . S.R.L., fiind prezent in hala la data accidentului de munca, inculpatul fiind seful de echipa . A mai aratat martorul ca lucra la societate ca sudor, calificare pe care o avea si persoana vatamata, dar si faptul ca seful de echipa le facea instructajul vizand protectia muncii. Martorul a mai punctat si faptul ca a desfasurat doar activitatea de sudor si ca nu-si aminteste ca V.sa fi dat dispozitii altor colegi sa execute ceva care nu era in acord cu calificarea lor. Martorul vine si cu detalii vizand modalitatea de producere a accidentului, specificand expres ca l-a vazut pe S.P. a. R.``cum s-a aruncat cu fudul pe profile``, sustinand si faptul ca le-ar fi spus colegilor ce a vazut.
Astfel cum instanta a retinut mai sus declaratia acestuia martor nu schimba concluzia instantei, martorul aratand expres, astfel cum au declarat toti martorii audiati in cauza, ca inculpatul B.V.fost seful de echipa care le coordona activitatea, imprejurarea ca nu l-a vazut pe inculpat dand dispozitii colegilor sa execute sarcini contrare calificarii profesionale nesemnificand faptul ca inculpatul nu a facut acest lucru in ziua accidentului de munca . Surprinzator este faptul ca apararea prezinta acest martor la aproximativ 8 ani de la data incidentului, martor care nu a fost audiat la urmarirea penala si care, aparent, este singurul care a vazut modalitatea de producere a accidentului, sustinand ca persoana vatamata s-ar fi asezat pe caruciorul cu profile metalice, aspect care a condus la dezechilibrarea caruciorului si la caderea profilului metalic pe piciorul persoanei vatamate. In conditiile in care martorul nu a fost audiat niciodata la urmarirea penala si nu a prezentat nici un argument pentru a justifica in cauza credibilitatea acestuia, mai ales ca este singura persoana care a specificat ca a vazut momentul producerii accidentului de munca, instanta nu poate retine in ansamblul materialului probator afirmatiile acestuia vizand-o pe persoana vatamata, apreciind ca sustinerile martorului in acest sens sunt ``pro cauza``. Ce e important de retinut pentru aparare este faptul ca in cauza, chiar si in ipoteza in care instanta ar fi retinut in ansamblul materialului probator declaratia martorului D.M.C.in integralitate, raspunderea penala a inculpatului tot era antrenata, prezenta victimei la locul producerii accidentului fiind consecinta dispozitiei sale iar conduita victimei- consecinta a neinstruirii acesteia.
In mod asemanator, declaratia martorului M.G., audiat la solicitarea inculpatului in faza de judecata (f.22 vol. II d. i.), nu schimba concluzia instantei, acesta declarand ca ar fi auzit de colegi ca persoana vatamata s-ar fi asezat pe un carucior, imprejurare in care caruciorul s-a rasturnat si o grinda i-a cazut pe picior. De asemenea, martorul a indicat si faptul ca inculpatul le facea instructajul si ca nu le dadea sa faca altceva decat ce trebuiau sa faca in acord cu calificarea lor. Instanta retine, astfel, ca declaratia martorului nu este diferita de cea a multor martori audiati in cauza, declaratii care nu inlatura concluzia vizand faptul ca in data de 06.04.2011 inculpatul i-a desemnat pe persoana vatamata si pe martorii V.S. si P.C.sa transporte niste profile metalice, operatiune care presupunea efectuarea unor manevre incompatibile cu calificarea lor, acestia nefiind instruiti sau autorizati ca macaragii sau legatori de sarcina .
Prin urmare, in cauza au fost administrate probe care sustin acuzatiile, neputandu-se retine teza apararii in sensul achitarii inculpatului conform art. 16 alin. 1 lit. c) C. p. p., aspectele invocate in sensul inlaturarii unor mijloace de proba neputand fi retinute de instanta. Astfel, apararea a insistat ca declaratiile martorilor V.S. si P.C.sunt nesincere si ca trebuie inlaturate, acestia fiind in relatii de prietenie cu persoana vatamata sau direct interesati in scopul inlaturarii propriei raspunderi penale. Chiar si in ipoteza in care relatia dintre persoana vatamata si martori ar fi fost una apropiata, acest lucru nu semnifica ``ab initio`` ca sustinerile acestora sunt nesincere, declaratiile acestora coroborandu-se si cu alte mijloace de proba administrate in cauze . De exemplu, martora V.D.D. a mentionat cu ocazia audierii (f. 97 d. i.): stie ca in cazul colegilor barbati, daca acestia nu aveau de lucru, B.V.le mai dadea si alte sarcini, de ex., ii trimitea la alte puncte de lucru sau ii punea sa mute fiare, sarme, e lectrozi``. In ceea ce priveste sustine rea apararii ca martorii au dat declaratii nesincere in scopul inlaturarii propriei raspunderi, instanta apreciaza ca apararea formulata este m ult prea generala. O ricum, in cauza, inculpatul avea obligatia de a urmari modul in care angajatii isi desfasoara activitatea conform atributiilor din fisele de post, obligatie care-i incumba si in ipoteza in care martorii ar fi ales sa transporte profilele metalice fara a primi dispozitii in acest sens, ceea ce ar fi insemnat ca acestora trebuia sa li se atraga atentia de la inceput ca nu pot desfasura activitati care implica manevre incompatibile cu calificarea profesionala conform fisei posturilor lor.
Fata de considerentele anterior expuse, instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele retinute in sarcina inculpatului exista, constituie infractiuni, fiind savarsite de acesta, putand fi antrenata raspunderea penala.
Astfel, in drept, faptele inculpatului B.V.care, in calitate de sef de echipa si coordonator direct al activitatii muncitorilor angajati ai societatii . S.R.L. si detasati la punctul de lucru al . S.R.L., nu a luat masurile legale de sanatate si securitate in munca astfel incat personalul din subordinea sa sa respecte fisele de post si procedurile de lucru specifice si a permis martorului V.S., care nu detinea autorizatia necesara pentru a desfasura activitatea de macaragiu, sa manevreze macaraua tip pod rulant, precum si victimei S.P. a. R. si martorului P.C., care nu aveau pregatire si nici autorizare pentru a indeplini operatiuni specifice functiei de legator de sarcina, sa lege si sa manipuleze sarcini transportate de macaraua manevrata de martorul V.S., cu consecinta crearii unui pericol iminent de producere a unui accident de munca, pericol materializat la data de 06.04.2011 prin producerea accidentului de munca in contextul caruia victima S.P. a. R. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 150- 200 de zile ingrijiri medicale, intrunesc in fapt si drept elementele constitutive ale infractiunilor de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, prev. de art. 349 alin. 1 C. p., si vatamare corporala din culpa, prev. de art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunilor, urmarea imediata a acestora si legatura de cauzalitate rezulta cu claritate din situatia de fapt retinuta, astfel ca nu se impun discutii suplimentare, iar sub aspectul laturii subiective inculpatul a actionat cu vinovatie sub forma intentiei indirecte in ce priveste infractiunea de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, respectiv sub forma de vinovatie a culpei cu prevedere in ce priveste infractiunea de vatamare corporala din culpa.
Retinand, astfel, ca in mod corect procurorul a dispus trimiterea inculpatului in judecata la data de 30.10.2017, prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti nr. 6719/P/2011, pentru infractiunile prev. de art. 349 alin. 1 C. p. si art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p., instanta constata, cu prioritate, ca odata cu intrarea in vigoare, la data de 01.02.2014, a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, devin aplicabile dispozitiile art. 5 alin. 1 C. p., potrivit carora, in cazul in care, de la data savarsirii faptei si pana la solutionarea definitiva a cauzei, se succed in timp cel putin doua legi penale, se aplica legea penala mai favorabila. In ceea ce priveste notiunea de lege penala mai favorabila, la stabilirea acesteia in prezenta cauza, instanta va avea in vedere si Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale privind intelesul constitutional al art. 5 alin. 1 C. p., publicata in Monitorul Oficial al Romaniei pe data de 20.05.2014, conform careia `` Dispozitiile art. 5 din Codul penal sunt constitutionale in masura in care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive in stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile ``. De altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie a achiesat la concluzia Curtii Constitutionale printr-o Decizie ulterioara data cu titlu prealabil pentru dezlegarea unor probleme de drept .
Astfel, pentru identificarea legii penale mai favorabile, vazand si Decizia Curtii Constitutionale mai sus mentionata, instanta va avea in vedere toate particularitatile cauzei deduse judecatii, efectuand o analiza comparativa a normelor existente in cele doua legi succesive, relevante pentru situatia inculpatului - respectiv cele referitoare la conditiile de incriminare, la conditiile de tragere la raspundere penala, la criteriul sanctiunii principale, la situatiile ce pot constitui circumstante atenuante, la cauzele de agravare sau de atenuare, in cauza fiind inci dent concursul de infractiuni . Analizand faptele retinute in sarcina inculpatului B.V., instanta retine ca acestea erau prevazute, in raport cu data savarsirii, in dispozitiile art. 184 alin. 2 si 4 din Codul Penal de la 1968 si art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006, ambele cu aplicarea art. 33 alin. 1 din Codul Penal de la 1968 si art. 5 C. p., fiind incriminate astfel si la momentul savarsirii. Raportat la conditiile de tragere la raspundere penala instanta constata ca legea penala mai favorabila inuculpatului este legea veche, in vigoare la data savarsirii faptelor, intrucat atrage incidenta unei cauze care impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale, respectiv prescriptia raspunderii penale. Opinia instantei are in vedere faptul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, prev. de art. 349 alin. 1 C. p., respectiv pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa prev. de art. 196 alin. 2, 3 C. p., este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii penale, pedeapsa in raport cu care termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 5 ani conform art. 154 alin. 1 lit. d) C. p. Instanta observa ca inculpatului B.V.i s-au adus la cunostinta invinuirile la data de 14.03.2014, in interiorul termenului de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani, care a inceput sa curga de la data de 06.04.2011, cu consecinta intreruperii termenului si inceperea unui nou termen de prescriptie a raspunderii penale. Instanta are in vedere si Decizia pronuntata in sedinta din 26 aprilie 2018, prin care Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca`` solutia legislativa care prevede intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea ``oricarui act de procedura in cauza``, din cuprinsul dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstitutionala. In motivarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal incalca prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Pentru pronuntarea acestei solutii, Curtea a retinut, de principiu, ca intreruperea cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale devine eficienta, producandu-si efectele, intr-o maniera completa, doar in conditiile existentei unor parghii legale de incunostintare a persoanei in cauza cu privire la debutul unui nou termen de prescriptie . In acest sens, Curtea a retinut ca se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal asupra persoanei care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, inclusiv prin asigurarea posibilitatii acesteia de a cunoaste aspectul intervenirii intreruperii cursului prescriptiei raspunderii penale si al inceperii cursului unui nou termen de prescriptie . Totodata, s-a aratat ca, a accepta solutia contrara inseamna a crea, cu ocazia efectuarii unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului si care au ca efect intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale, pentru persoana in cauza o stare de incertitudine perpetua, data de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp in care poate fi trasa la raspundere penala pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura pana la implinirea termenului prescriptiei speciale, prevazut la art. 155 alin. (4) din Codul penal. Pe cale de consecinta, instanta noteaza ca motivarea Curtii Constitutionale implica constitutionalitatea art. 155 alin. 1 C. p. in forma in vigoare in Codul penal sin 1968 (art. 123 din Codul penal din 1968 care prevedea intreruperea cursului termenului prescriptiei prin efectuarea oricarui act care potrivit legii trebuie comunicat invinuitului/inculpatului).
Pentru toate considerentele anterior expuse, avand in vedere si dispozitiile art. 155 alin. 4 C. p., instanta retine ca in cazul faptelor inculpatului incadrate in dispozitiile legii noi, prescriptia raspunderii penale ar interveni, indiferent de cate intreruperi ar opera, daca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-ar depasi cu inca o data, ceea ce inseamna un termen total de 10 ani. Vazand ca faptele inculpatului se raporteaza la data de 06.04.2011, instanta constata ca prescriptia raspunderii penale nu a intervenit conform dispozitiilor legii noi.
Alta este situatia in cazul dispozitiilor legii vechi, dupa cum instanta va retine in continuare. Astfel, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de neluare a masurilor legale de securitate si sanatate in munca, prev. de art. 37 alin. 1 din Legea 317/2006 este inchisoarea de la 6 luni la 1 an alternativ cu pedeapsa amenzii penale, pedeapsa in raport cu care termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 3 ani conform art. 122 alin. 1 lit. e) din Codul penal din 1969. Avand in vedere faptul ca inculpatului B.V.i s-au adus la cunostinta invinuirile la data de 14.03.2014 si ca faptele acestuia se raporteaza la data accidentului de munca din 06.04.2011, instanta constata ca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-a intrerupt la data aducerii la cunostinta a invinuirilor, cu consecinta curgerii unui nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 3 ani. Fata de dispozitiile art. 124 din Codul penal din 1969 si forma acestuia la momentul producerii accidentului de munca, vazand si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1082/18.12.2012 (M. OF. nr. 67/31.01.2013) conform careia ``prevederile art. 124 C. pen. sunt constitutionale in masura in care nu impiedica aplicarea legii penale mai favorabile faptelor savarsite sub imperiul legii vechi `` (textul art. 124 din Codul penal din 1969, in vigoare la data de 06.04.2011 prevazand ca prescriptia inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut la art. 122 este depasit cu jumatate), instanta constata ca termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale in raport cu dispozitiile legii vechi s-a implinit la data de 05.10.2015, cu mult inainte de sesizarea instantei de judecata .
In ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, pedeapsa prevazuta de lege era inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, pedeapsa in raport cu care termenul de prescriptie a raspunderii penale era de 5 ani conform art. 122 alin. 1 lit. d) din Codul penal din 1968. Avand in vedere faptul ca inculpatului B.V.i s-au adus la cunostinta invinuirile la data de 14.03.2014 si ca faptele acestuia se raporteaza la data accidentului de munca din 06.04.2011, instanta constata ca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-a intrerupt la data aducerii la cunostinta a invinuirilor, cu consecinta curgerii unui nou termen de prescriptie a raspunderii penale de 5 ani. Fata de dispozitiile art. 124 din Codul penal din 1969 si forma acestuia la momentul producerii accidentului de munca, vazand si Decizia Curtii Constitutionale nr. 1082/18.12.2012 (M. OF. nr. 67/31.01.2013) conform careia ``prevederile art. 124 C. pen. sunt constitutionale in masura in care nu impiedica aplicarea legii penale mai favorabile faptelor savarsite sub imperiul legii vechi `` (textul art. 124 din Codul penal din 1969, in vigoare la data de 06.04.2011 prevazand ca prescriptia inlatura raspunderea penala oricate intreruperi ar interveni, daca termenul de prescriptie prevazut la art. 122 este depasit cu jumatate), instanta constata ca termenul de prescriptie speciala a raspunderii penale in raport cu dispozitiile legii vechi s-a implinit la data de 05.10.2018.
Pentru toate aceste motive, apreciind ca legea veche este mai favorabila inculpatului B.V.intrucat permite retinerea in cauza a incidentei unei cauze care impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale, instanta va admite schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului si, in baza art. 386 alin. 1 C. p. p., va schimb a incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului B.V.prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti nr. 6719/P/2011 din 30.10.2017, din infractiunile prevazute de art. 349 alin. 1 C. p. si art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p. in infractiunile prev. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006 si art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968.
In baza art. 396 alin. 1 C. p. p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f) C. p. p. va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului B.V.sub aspectul savarsirii in infractiunile prev. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006 si art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta retine ca persoana vatamata S.P. a. R. S-a constituit parte civila in cauza, solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 100 000 euro in echivalent lei la data platii efective, din care 50 000 euro cu titlu de daune materiale si 50 000 daune morale. De asemenea, aceasta a solicitat si o suma cu titlu de prestatie periodica avand in vedere ca i-a fost afectata capacitatea de munca .
Analizand pretentiile civile formulate de persoana vatamata - parte civila S.P. a. R., instanta retine ca, potrivit dispozitiilor art. 998- 999 Cod civ. (dispozitii legale in vigoare la data savarsirii infractiunii de vatamare corporala), la care face trimitere art. 19 alin. 5 C. p. p., angajarea raspunderii civile delictuale a unei persoane implica indeplinirea cumulativa a patru conditii: existenta unei fapte ilicite, vinovatia faptuitorului, producerea unui prejudiciu, precum si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs. Avand in vedere situatia de fapt retinuta, aceste conditii sunt intrunite in speta.
Astfel, este neindoielnic ca fapta culpabila a inculpatului ce a condus la vatamarea persoanei vatamate a fost de natura sa ii cauzeze acestuia prejudicii de ordin moral si material, constand in suferinta fizica si psihica, socul si traumele indurate in perioada necesara vindecarii leziunilor, precum si cheltuielile de ingrijire si tratament efectuate in vederea vindecarii.
In ceea ce priveste insa intinderea prejudiciului material, instanta constata ca inscrisurile depuse la dosar nu fac decat in parte dovada sumei pretinse. Astfel, persoana vatamata a facut dovada urmatoarelor cheltuieli, in suma totala de 7130, 48 lei, ocazionate de accidentul de munca al carui victima a fost: 346, 92 lei bonuri medicamente (f.191- 194 d. i.) ; 2574 lei chitante vizand plata contributiilor de asigurarii de sanatate in perioada necesara vindecarii pana la momentul angajarii ulterioare (f.148- 152, f.186- 187 d. i.) ; 759, 56 lei vizand chitante transport si cartele metrou (f.192- 201 d. i.) ; 3450 lei (sume imprumutate de terti mamei persoanei vatamate strict pentru recuperarea persoanei vatamate si restituite ulterior acestora - aspecte care rezulta din coroborarea declaratiilor martorilor audiati pe latura civila, P.M. si N. a. M.- f.209, 211 d. i.).
Desi partea civila a solicitat si o suma cu titlu de prestatie periodica avand in vedere ca i-a fost afectata capacitatea de munca, instanta retine ca in cauza, partea civila nu si-a precizat actiunea civila in acest sens. In plus, avand in vedere si principiul disponibilitatii actiunii civile, instanta constata ca partea civila nu a administrat probe din care sa rezulte ca i-a fost afectata capacitatea de munca cu consecinta obtinerii unor venituri din munca inferioare celor obtinute anterior accidentului de munca, astfel incat sa se poata analiza pretentiile acestuia in raport cu acest aspect, sarcina probei revenind partii civile.
In ceea ce priveste daunele morale, in cuantum de 50 000 euro in echivalent lei la data platii, solicitate de persoana vatamata -parte civila, instanta retine ca, fata de specificul prejudiciului moral nepatrimonial, nu se poate apela la mijloace de proba materiale pentru determinarea intinderii despagubirilor acordate cu acest titlu, urmand ca, in raport de ansamblul circumstantelor de fapt ale cauzei, sa se stabileasca o suma globala care sa ofere o compensatie partii vatamate pentru consecintele prejudiciabile suferite ca urmare a faptei inculpatului, avand in vedere si faptul ca despagubirile acordate pentru daune morale nu sunt menite a avea un caracter represiv, ci reparator, fara a constitui totusi o sursa injusta de imbogatire sau un pretium doloris (pret al durerii).
In consecinta, la stabilirea intinderii despagubirilor morale, instanta are in vedere faptul ca, in mod evident, prin natura lor, leziunile suferite de partea vatamata, cuantificate intr-un numar de 150- 200 de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare, astfel cum rezulta din raportul de expertiza medico-legala, i-au cauzat persoanei vatamate nu doar insemnate suferinte fizice, inerente traumatismelor produse prin accidentul de munca, ci si psihice, ca urmare a socului suferit in momentul acc identului. Relevant este si faptul ca persoana vatamata a fost internata si a suferit mai multe interventii chirurgicale, procesul de recuperare fiind de durata, a fost nevoita sa foloseasca un carucior pentru deplasare o perioada de timp, aspecte care i-au afectat cu siguranta modalitatea de a petrece timpul liber si de a fi apt 100% la un eventual loc de munca .
Fata de toate aceste considerente, instanta retine ca suma de 20 000 euro in echivalent lei la data platii, este justificata in cazul concret, iar acordarea acesteia constituie o compensare efectiva, dar si o satisfactie echitabila pentru ansamblul prejudiciilor morale nepatrimoniale suferite de persoana vatamata ca urmare a accidentului de munca a carui victima a fost, suma pretinsa de 50 000 euro fiind mult prea mare in cauza de fata.
Prin urmare, in baza art. 397 alin. 1 C. p. p. rap. la art. 19 alin. 5 C. p. p. cu referire la art. 998- 999 din Vechiul Cod Civil, instanta va admite in parte actiunea civila a partii civile S. P. a. R. si, pe cale de consecinta, va obliga pe inculpat sa-i plateasca suma de 7130,48 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale si suma de 20 000 euro (in echivalent lei la data platii efective) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale.
In baza art. 276 alin. 6 C. p. p. va oblig a pe inculpat sa plateasca partii civile suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate in proces (onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) achitat cu chitanta nr. 43/30.03.2018 - f. 36 vol. II d. i.).
In baza art. 275 alin. 1 pct. 3 lit. b) C. p. p., avand in vedere solutia pe fond a cauzei, instanta va obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
In baza art. 386 alin. 1 C. p. p. schimba incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina inculpatului B.V.prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti nr. 6719/P/2011 din 30.10.2017 din infractiunile prevazute de art. 349 alin. 1 C. p. si art. 196 alin. 2, 3 C. p., ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 38 alin. 1 C. p. in infractiunile prev. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006 si art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968.
In baza art. 396 alin. 1 C. p. p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f) C. p. p. dispune incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului B.V. sub aspectul savarsirii in infractiunile prev. de art. 37 alin. 1 din Legea nr. 317/2006 si art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1968, ambele cu aplicarea art. 5 alin. 1 C. p. si art. 33 lit. a) din Codul penal din 1968, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale.
In baza art. 397 alin. 1 C. p. p. rap. la art. 19 alin. 5 C. p. p. cu referire la art. 998- 999 din Vechiul Cod Civil admite in parte actiunea civila a partii civile S.P. a. R. (domiciliat in mun. G., 15B, jud. G.) si, pe cale de consecinta, obliga pe inculpat sa- i plateasca suma de 7130, 48 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale si suma de 20 000 euro (in echivalent lei la data platii efective) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale.
In baza art. 276 alin. 6 C. p. p. obliga pe inculpat sa plateasca partii civile suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate in proces (onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) achitat cu chitanta nr. 43/30.03.2018 - f. 36 vol. II d. i.).
In baza art. 275 alin. 1 pct. 3 lit. b) C. p. p. obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat .
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat, partea civila si procuror.
Hartuirea morala la locul de munca. Atingerea personalitatii, demnitatii sau integritatii unei persoane Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Hotararea CEDO in Cauza Danciu si altii impotriva Romaniei. ancheta prompta si efectiva Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului - CEDO
Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati
Raspundere civila delictuala. Actiune in despagubiri. Invocarea unui prejudiciu moral cu caracter continuu Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia a II-a civila, decizia nr. 2263 din 11 noiembrie 2020
Raspundere civila delictuala. Postarea unor afirmatii cu caracter defaimator pe o retea de socializare Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia I civila, decizia nr. 319 din 5 februarie 2020
Raspunderea patrimoniala a angajatorului. Excluderea discriminatorie a salariatului de la indeplinirea unor atributii de serviciu cu consecinte pe planul cuantumului drepturilor salariale ca urmare a prezentarii unor nemultumiri directorului general Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. din data de 5141 din data de 12.11.2019
Daunele morale in litigiile de munca. Salariatul trebuie sa faca dovada unor consecinte negative pe plan social si psihic, argumentarea acestora nefiind suficienta. Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 255/2014 din 07.03.2014
Salariatul aflat in somaj tehnic avea obligatia de a se prezenta la serviciu si de a indeplini sarcinile trasate de conducerea societatii Pronuntaţă de: Tribunalul Covasna - Sentinta civila nr. 1119 din data de 23 noiembrie 2017
Neplata drepturilor salariale.Dreptul salariatului de a solicita daune morale. Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL IASI � Decizia nr. 380/13.06.2019
Lipsa elementelor obligatorii ale deciziei de concediere atrage sanctiunea nulitatii absolute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti - Decizia civila nr. 2114 din data de 18 aprilie 2019
Orice persoana are dreptul sa stie cui i-au fost comunicate datele sale personale Sursa: MCP Cabinet avocati
Incidenta Regulamentului GDPR in cazul difuzarii in direct prin videoconferinta a cursurilor de invatamant scolar Sursa: MCP Cabinet avocati
Obtinerea unei copie a datelor cu caracter personal impune punerea la dispozitie a unei reproduceri fidele si inteligibila a tuturor acestor date Sursa: MCP Cabinet avocati
Simpla incalcare a Regulamentului GDPR nu constituie temeiul unui drept la despagubiri Sursa: MCP Cabinet avocati
Dialogurile MCP (IV) � Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Revizuire decizie de pensionare. Reintegrarea salariatului dupa incetarea de drept a contractului de munca pe temeiul pensionarii Sursa: avocat Gales Iulia | MCP Cabinet avocati
Transmiterea unei boli venerice de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala Sursa: MCP Cabinet avocati