Este adevarat ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. ZY/245/2019, iar in cazul suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului in ipoteza trimiterii in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, suspendarea este facultativa. (a��)in prezenta cauza, probatoriul administrat nu releva intrunirea cerintelor abuzului de drept mai sus enuntate, angajatorul facand dovada respectarii dispozitiilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a 2-a din Codul muncii..
Curtea retine specificitatea activitatii desfasurate de catre apelant conform contractului individual de munca, activitate ce presupune un grad de incredere ridicat in integritatea angajatului. Fata de situatia de fapt sesizata de catre angajator si adusa la cunostinta organelor penale, situatie de fapt ce a dus la trimiterea in judecata a angajatului, Curtea constata ca masura suspendarii contractului individual de munca se incadreaza in limitele interne ale dreptului, fiind exercitat in mod rezonabil si cu buna-credinta.
In ceea ce priveste aspectele legate de afectarea nivelului de trai prin suprimarea veniturilor realizate din munca, Curtea retine dispozitiile art. 52 alin 2 din Codul muncii, potrivit carora, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului. Aceste dispozitii legale sunt de natura a-l determina pe angajator la exercitarea cu buna-credinta a masurii suspendarii contractului individual de munca si de a-i repara angajatului prejudiciul produs in situatia exercitarii abuzive.
Prin sentinta civila nr. 16/07.01.2020 Tribunalul Iasi a respins contestatia formulata impotriva deciziei de suspendare nr. 7972/23.07.2019, de catre contestatorul X in contradictoriu cu intimata BANCA W.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Prin contestatia ce face obiectul prezentei cauze, contestatorul X, a solicitat in contradictoriu cu intimata BANCA W anularea deciziei de suspendare nr. 7972/23.07.2019 prin care intimata a dispus suspendarea contractului individual de munca in temeiul dispozitiilor art. 52 alin 1 lit. b teza a doua din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, pe motiv de trimitere in judecata pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ce urmeaza a se pronunta in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. ZY, aflat pe rolul Judecatoriei Iasi, obligarea la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul, de la data emiterii deciziei, respectiv de la data de 23.07.2019 si pana la reintegrarea efectiva a acestuia; reintegrarea in functia detinuta anterior concedierii, conform art. 78 alin. 2 Codul Muncii; obligarea la plata cheltuielilor de judecata .
Instanta constata ca prin Decizia nr. 7972/23.07.2019, intimata a decis suspendarea contractului individual de munca al contestatorului incepand cu data de 29.07.2019, din functia de coordonator CRGN, functie asimilata in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) cu functia Sef Birou (COR 121904), Departamentul Gestiune Numerar/Directia Transport si Gestiune Numerar/Serviciul Autorizare Operatiuni Flux Numerar/Centru Regional Gestiune Numerar Iasi, in temeiul disp. art. 52 alin. 1 lit. b, teza a II-a din Legea 53/2003 - Codul Muncii, pe motiv de trimitere in judecata pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ce urmeaza a se pronunta in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. ZY, de pe rolul Judecatoriei Iasi.
Instanta ia act de faptul ca prin Rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi din data de 22.05.2019, emis in dosarul A/P/2018, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului X, pentru faptele constand in aceea ca: ``In perioada 27.06.2017-13.09.2017, in calitate de angajat la BANCA W, profitand de faptul ca avea acces in tezaurul BANCII W - sucursala Iasi, fiind si gestionar al sumelor de bani din tezaur, a sustras suma de 1.000.000 de lei, ascunzand lipsa acesteia prin inlocuirea etichetelor originale ale sacilor in care se aflau banii cu alte etichete ce indicau o valoare mai mare, iar in data de 17.05.2017 a incarcat fictiv soldul sucursalei BANCA W cu suma de 500.000 lei, prin intermediul sistemului informatic al unitatii bancare, desi faptic, conform documentatiei, aceasta suma nu a fost receptionata, efectuand schimbare de cupiura in sistemul informatic (scriptic) pentru suma de 500.000 lei (din 10.000 buc. x 50 RON in 5000 buc. x 100 RON) - astfel incat structura pe cupluri a soldului fizic al tezaurului sa coincida cu structura soldului scriptic, falsificand datele informatice pentru a ascunde lipsa sumei de bani ce a fost delapidata.``
Instanta ia act de faptul ca dosarul penal nr. ZY, avand ca obiect delapidare (art. 295 C.pen.) si fals informatic (art. 325 C.pen.), iar ca parti pe X - in calitate de inculpat si BANCA W - in calitate de parte vatamata, a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 22.05.2019, potrivit extrasului de pe portalul Judecatoriei Iasi.
Potrivit prevederilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a 2-a din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
In ceea ce priveste situatia contestatorului din prezenta cauza, instanta retine ca sunt indeplinite cele doua conditii impuse de lege pentru suspendarea contractului individual de munca in temeiul art. 52 alin. 1 lit. b) teza a 2-a din Codul muncii. Conditia trimiterii in judecata penala a salariatului a intervenit la data inregistrarii dosarului penal nr. ZY, iar conditia ca faptele penale ce fac obiectul dosarului penal sa fie incompatibile cu munca desfasurata de salariat este verificata si retinuta de instanta prin aceea ca functia si activitatea pentru care era incadrat contestatorul la societatea intimata presupuneau ca acesta sa aiba o conduita orientata spre paza si ocrotirea bunurilor si prestigiului intimatei si nu pentru punerea in pericol a acestora. Totodata, desfasurarea activitatii contestatorului presupune un nivel ridicat de incredere din partea companiei intimate, incredere ce a fost afectata de starea de fapt descoperita la inventarierea bunurilor companiei si care a dus la formularea plangerii penale ce constituie obiectul dosarului penal nr. ZY. Pentru aceste motive, instanta retine ca faptele penale ce fac obiectul dosarului penal nr. ZY sunt incompatibile cu munca desfasurata de salariat si, pe cale de consecinta, se retine ca decizia contestata este legala si temeinica in raport de prevederile art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii.
In ceea ce priveste apararile invocate de contestator referitoare la faptul ca a fost ridicata prin incheiere obligatia sa de a nu desfasura activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice, precum si faptul ca nu are mijloace de subzistenta pe perioada suspendarii contractului individual de munca, instanta retine ca aceste argumente nu inlatura prerogativa angajatoarei intimate de a-si alege conduita pe care o considera potrivita in legatura cu angajatul aflat in situatia prevazuta la art. 52 alin. 1 lit. b) teza a 2-a din Codul muncii.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel contestatorul X, pe care o considera nelegala si netemeinica, motiv pentru care solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei apelate si pe fond admiterea contestatiei cum a fost formulata, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata, pentru urmatoarele motive:
Criticile aduse sentintei apelate vizeaza urmatoarele aspecte:
In fapt, prin decizia contestata, respectiv nr. 7972/23,07.2019, intimata a decis suspendarea contractului individual de munca incepand cu data de 29.07.2019, din functia de coordonator CRGN, functie asimilata in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) cu functia Sef Birou (COR 121904), Departamentul Gestiune Numerar/Directia Transport si Gestiune Numerar/Serviciul Autorizare Operatiuni Flux Numerar/Centru Regional Gestiune Numerar Iasi, in temeiul disp. art. 52 alin 1 lit. b) teza a II-a din Legea 53/2003 - Codul Muncii, pe motiv de trimitere in judecata pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ce urmeaza a se pronunta in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. ZY/245/2019, de pe rolul Judecatoriei Iasi.
In pronuntarea acestei decizii intimata a trecut in revista parte din actele intocmite de organele de urmarire penala in dosarul nr. ZY/245/2019 (plangerea penala formulata, modalitatea de constituire ca parte civila, confirmarea inregistrarii, ordonanta de inceperea urmaririi penale) insa nu a trecut in revista si nici nu a facut referire la Incheierea din data de 18.07.2019, pronuntata in dosarul nr. ZY/245/2019/a1.2, al carui obiect a fost verificare masuri preventive, si prin care s-a dispus inlaturarea obligatiei constand in aceea ca inculpatul X sa nu desfasoare activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice.
Prin incheierile anterioare, a fost impus faptul ca, pe timpul cat se afla sub control judiciar, inculpatul trebuie sa respecte mai multe obligatii, printre care, la punctul e) al ordonantei, si obligatia sa nu desfasoare activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice, insa prin incheierea din data de 18.07.2019, aceasta obligatie a fost inlaturata.
Astfel ca, raportat la obligatia impusa constand in aceea de a nu desfasura activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice, magistratul de camera preliminara arata ca vinovatia inculpatului va fi verificata si pronuntata in finalul cercetarii judecatorestii prin coroborarea tuturor probelor ce au fost administrate atat in cursul urmaririi penale, cat si cele ce vor fi propuse in faza cercetarii judecatoresti, cu atat mai mult cu cat raportul de audit realizat de Compartimentul de Audit Intern din cadrul BANCA W nu a concluzionat eventuala responsabilitate directa a inculpatului X, doar prezinta evenimente in care a fost surprins inculpatul, iar recomandarile si planul de actiune propus in finalul raportului prezinta doar linii generale, si nu luarea unor masuri asupra inculpatului X, in urma constatarii unei eventuale vinovatii a acestuia prin prisma atributiilor pe care le avea.
Conform dispozitiilor legale inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. ZY/245/2019, iar in cazul suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului in ipoteza trimiterii in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, suspendarea in aceste cazuri este facultativa.
Potrivit art. 25 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ``orice om are dreptul la un nivel de trai decent care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei sale``, drept ce se poate realiza in cazul contestatorului prin posibilitatea acordata acestuia de a continua raporturile de munca cu angajatorul BANCA W, in conditiile in care urmeaza sa se constate ca atat el, cat si celalalt coinculpat, au fost cercetati pentru comiterea infractiunilor de delapidare, fals informatic, in judecata fiind trimis doar el, iar pentru celalalt s-a constatat prescriptia raspunderii penale, raportat la data savarsirii faptei si in prezent lucreaza la aceasta institutie, in program normal.
Chiar daca nu s-au prezentat in mod detaliat faptele retinute in sarcina - cel putin a sa - cu plasarea in conditii de timp, loc, mod, scop de comitere, nu au fost detaliate probele pe care s-a sprijinit acuzarea, insusi Auditul Bancii a identificat o serie de deficiente, atat de securitate, cat si in activitatea de casierie, care ar fi putut sa faciliteze evenimentul, sens in care a luat masuri colective imediat dupa incident si a lansat proiecte pentru imbunatatirea acestor activitati .
Pe perioada suspendarii, chiar daca salariatul nu poate detine functia cu care este incompatibila fapta pentru care s-a formulat plangerea penala, nu poate fi impiedicat sa fie incadrat in alta functie chiar la aceeasi unitate, in acest sens decizia angajatorului poate fi abuziva, iar dispozitiile legale ar trebui sa prevada garantii care sa ii asigure obiectivitatea si temeinicia suspendarii raportului de munca .
In aceasta situatie, suspendarea de catre angajator a contractului individual de munca este arbitrara, nefiind temeiuri si fundamentari concrete care sa conduca la existenta suspiciunii rezonabile ca mentinerea sa in activitate pe perioada solutionarii de catre instantele de judecata a cauzei penale ar justifica apararea intereselor angajatorului de un eventual pericol rezultat prin continuarea activitatii de catre salariat .
Trimiterea in judecata s-a facut pentru fapte contestate, imprejurare care demonstreaza atat prestabilirea unor situatii voit incriminatoare, cat si subiectivismul si incapacitatea angajatorului, prin reprezentantii sai, de a stabili proportionalitatea intre gravitatea unor fapte si masurile pe care acesta le poate dispune. Caracterul disproportionat al suspendarii raportului de munca este demonstrat si de faptul ca, in raport cu alti salariati, angajatorul nu a dispus aceeasi masura fata de celalalt coinculpat.
De altfel, la dosarul de urmarire penala, cum s-a precizat, a fost cercetat si coinculpatul Q, care, conform rechizitoriului, a fost mentionat faptul ca fapta inculpatului Q, care in perioada 30.10.2012 - 06.11.2013, in calitate de angajat al BANCA W, profitand de faptul ca avea acces la tezaurul BANCA W - Sucursala Iasi, fiind si gestionar al sumelor de bani din tezaur, a sustras suma de 1.000.000 lei, ascunzand lipsa acesteia prin inlocuirea etichetelor originale ale sacilor in care se aflau banii cu alte etichete ce indicau o valoare mai mare.
Desi, in urma cercetarilor s-a dispus prin rechizitoriu clasarea cauzei fata de inculpatul Q, pentru comiterea infractiunii de delapidare, prev. de art. 295 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 308 Cod penal, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, a fost formulata plangere impotriva solutiei de netrimitere in judecata ce formeaza obiectul dosarului nr. ZY/245/2019, si prin Hotarare camera consiliu 137/2020 21.02.2020, Judecatoria Iasi, admite plangerea si in baza dispozitiilor art. 341 alin. 7 pct. 2 lit. b Cod procedura penala admite plangerile reunite formulate de petentii Q si BANCA W, impotriva solutiei de clasare dispusa prin rechizitoriul emis la data de 22.05.2019 in dosarul penal nr. A/P/2018 al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi fata de inculpatul Q, in ceea ce priveste infractiunea de delapidare prev.si ped. de art. 295 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 308 Cod penal, solutie mentinuta prin ordonanta prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi nr. 262/II/2/2019 emisa la data de 23.07.2019 si prin ordonanta prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi nr. 293/II/2/2019 emisa la data de 25.07.2019, Desfiinteaza solutia de clasare dispusa prin rechizitoriul emis la data de 22.05.2019 in dosarul penal nr. A/P/2018 al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi fata de inculpatul Q, in ceea ce priveste infractiunea de delapidare prevazuta si pedepsita de art. 295 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 308 Cod penal si trimite cauza procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in vederea completarii urmaririi penale in ceea ce priveste infractiunea mai sus mentionata.
Totodata, precizeaza faptul ca dosarul nr. ZY/245/2019 nu se afla in faza de cercetare judecatoreasca, pe rolul instantei fiind dosarul nr. ZY/245/2019/a1, avand ca obiect: masuri si exceptii dispuse de judecatorul de camera preliminara, care se afla pe rolul Tribunalului Iasi, cu termen 26.05.2020.
Deoarece rechizitoriul vizeaza doi inculpati, respectiv Q si X, pentru care intr-un dosar instanta prin hotarare definitiva, doar cu privire la primul inculpat, trimite cauza procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in vederea completarii urmaririi penale in ceea ce priveste infractiunea de delapidare, si acesta in prezent desfasoara activitate, ca si angajat, in cadrul intimatei, si el in cadrul dosarului nr. ZY/245/2019/a1, a solicitat trimiterea cauzei procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in vederea completarii urmaririi penale.
Practic, prin trimiterea cauzei procurorului de la Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in vederea completarii urmaririi penale, nu ar mai opera cauza de suspendare dispusa, in temeiul disp. art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Legea 53/2003
- Codul muncii, pe motiv de trimitere in judecata pentru fapte incompatibile cu functia detinuta.
Totodata, precizeaza faptul ca, pe tot parcursul procesului penal, pana la pronuntarea definitiva a hotararii de catre instanta de judecata, opereaza principiul prezumtiei de nevinovatie, sens in care, nu poate fi lasata la latitudinea angajatorului posibilitatea ca acesta sa stabileasca daca faptele pentru care angajatul a fost trimis in judecata sunt incompatibile cu functia detinuta.
De asemenea, mentioneaza ca pe tot parcursul procesului penal, ii este afectat nivelul de trai prin suprimarea veniturilor realizate din munca, iar in prezent nu are nicio sursa de venit, sotia sa fiind in concediu medical de mai mult timp .
Posibilitatea angajatorului de a suspenda contractul individual de munca din proprie initiativa, atunci cand salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, nu este insotita de suficiente garantii pentru a proteja salariatul impotriva unor decizii abuzive si nejustificate ale angajatorului, astfel ca sunt incalcate o serie de drepturi fundamentale ale salariatului.
Pentru motivele invederate solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei apelate si pe fond admiterea contestatiei cum a fost formulata.
Intimata parata BANCA W a formulat intampinare prin care solicita respingerea apelului formulat de reclamantul X, ca nefondat, cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a hotararii apelate pronuntate de Tribunalul Iasi, cu obligarea apelantului la suportarea cheltuielilor de judecata, pentru urmatoarele considerente:
In fapt, prin Sentinta civila apelata in prezenta cauza, Tribunalul Iasi a respins contestatia formulata impotriva deciziei de suspendare a raporturilor de munca nr. 7972/23.072019 de contestatorul X.
Apelul formulat de contestatorul X este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
a) In fapt, apelantul este salariatul subscrisei incepand cu data de 01.09.1992, ocupand de la angajare si pana in prezent mai multe functii in cadrul Bancii, toate avand insa legatura cu gestionarea numerarului. La data emiterii deciziei contestate, acesta ocupa functia de coordonator CRGN in cadrul Pol Operatiuni/Departament Operatiuni Bancare/Directia Transport si Gestiune Numerar/Serviciul Autorizare Operatiuni si Flux de Numerar/Centru Regional Gestiune Numerar Iasi, ocupandu-se printre altele, potrivit Fisei Postului, de toate operatiunile in legatura cu gestionarea fluxului de numerar intre unitatile Bancii W, precum si pe cele dintre Centru si Prestatori/alte banci comerciale, inclusiv de relatia cu prestatorii de servicii (comenzi de transport si alimentare ATM si reconcilierea operatiunilor efectuate). In scopul indeplinirii atributiunilor de serviciu, apelantul avea acces si la sistemele/aplicatiile informatice ale Bancii dedicate gestiunii si administrarii numerarului;
b) In data de 16 iulie 2018, conducerea subscrisei a fost alertata in legatura cu identificarea unui minus de numerar de 2 milioane de lei. Astfel, in timpul activitatii zilnice de alimentare a casetelor ATM, angajatii Casieriei Sucursalei Iasi au descoperit ca patru saci cu numerar preluati de la BNR cu etichete de 100 RON, contineau de fapt bancnote de 50 RON. In urma acestei alerte, la data de 18 iulie 2018 serviciul de audit intern din cadrul subscrisei a demarat o actiune interna de investigare a cauzelor acestui minus de casa .
c) Concomitent cu aceste masuri interne, banca a formulat si o plangere penala pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, inregistrata sub nr. de dosar penal a/P/2018, prin care a sesizat organelor de urmarire penala faptul ca la data de 16.07.2018, cu ocazia operatiunilor de alimentare cu numerar a ATM-urilor din zona Municipiului Iasi, s-a identificat un minus de casa de 2.000.000 lei, constituindu-ne parte civila cu aceasta suma si solicitand inclusiv instituirea masurilor asiguratorii impotriva persoanei/persoanelor care se face vinovata/care se fac vinovate de comiterea acestor fapte;
d) Verificarile interne au fost finalizate intr-o prima etapa la data de 28.11.2018, auditorii bancii concluzionand ca:
Diferenta de numerar de 2 milioane lei, identificata in 16 iulie 2018 se datoreaza schimbarii etichetelor originale ale BNR cu unele vechi, de o alta cupiura, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fara concursul angajatilor din Casieria Sucursalei Iasi, concurs acordat cu intentie sau prin neglijenta, acestia fiind singurii care aveau acces si erau responsabili cu gestionarea valorilor depozitate in Tezaurul unitatii. Desi cei patru saci aveau sigiliile intacte, unul din saci nu avea nicio eticheta, iar ceilalti trei saci aveau etichete BNR de 100 lei, datand din 2012, 2013 si 2016, lipite cu banda adeziva (in loc sa fie integrate) pe sigiliul intact. Mai mult, seriile sigiliilor nu corespundeau cu seriile niciuneia din cele trei etichete. Conform seriilor sigiliilor, doi din sacii primiti de la BNR cu bancnote de 50 lei au fost receptionati de BANCA W in 14 iulie 2017 si doi in 2013.
Imprejurarea ca minusul de casa a fost constatat cu o oarecare intarziere se datoreaza in principal faptului ca apelantul X le-a cerut colegilor de serviciu sa nu foloseasca sacii BNR depozitati in Tezaur, sub pretextul ca acestia ar reprezenta stocul de numerar folosit numai in caz de urgenta. Cei patru saci sigilati au fost depozitati de reclamant intr-o anumita zona a Tezaurului, fara acces facil la ei.
Documentele bancare si inregistrarile din sistemul informatic au indicat faptul ca in data de 16 iulie 2017, contestatorul X, in calitate de Coordonator Gestiune Numerar Iasi, a trimis in mod deliberat doua mesaje email catre partenerul extern G4S, solicitand acestora remiterea a 500 mii lei catre Sucursala Bacau, in data de 17 iulie 2017. Solicitarea contestatorului X a creat un plus artificial de numerar care a disimulat/mascat minusul de aceeasi valoare ce fusese identificat la Sucursala Iasi in data de 14 iulie 2017, in absenta lui, fiind in concediu la acea data .
e) Prin ordonanta din data de 27.02.2019, confirmata prin ordonanta procurorului din 28.02.2019, s-a dispus inceperea urmaririi penale A�in personamA� fata de suspectul X;
f) Prin Ordonanta din data de 28.02.2019, s-a dispus retinerea suspectului X pentru 24 de ore;
g) Prin Ordonanta Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi din 01.03.2019 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul X;
h) Totodata, prin Ordonanta de dispunere a controlului judiciar, emisa de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, la data de 01.03.2019 s-a dispus luarea masurii controlului judiciar fata de inculpatul X pentru comiterea infractiunilor de: delapidare, prev. de art. 295 alin. l din Codul Penal, cu aplicarea art. 308 din Codul Penal si cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod Penal (2,3 sau 4 acte materiale); fals informatic, prev. de art. 325 Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) Cod penal, incepand din data de 01.03.2019, ora 13.15, pe un termen de 60 de zile, respectiv pana la data de 29.04.2019 inclusiv.
i) Prin Adresa din 05.03.2019, IGPR/Inspectoratul de Politie Judetean Iasi/Serviciul de Investigatii Criminale a solicitat bancii luarea masurilor organizatorice necesare astfel incat sa nu fie incalcata obligatia stabilita de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi, cu privire la X, respectiv interdictia ca acesta sa mai desfasoare activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice, in contextul masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpat;
j) Banca s-a conformat acestor obligatii, iar prin adresa nr. 6226/05.03.2019 l-a notificat pe apelant cu privire la faptul ca, pe intreaga perioada de executare a masurilor preventive dispuse de organele de urmarire penala, nu va mai primi niciun fel de sarcini de serviciu sau alte lucrari corespunzatoare postului ocupat, context in care nici nu mai este necesara prezentarea acestuia la serviciu (fara a se dispune suspendarea raporturilor de munca sau a platii drepturilor salariale);
k) Prin Ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi la data de 24.04.2019, s-a dispus prelungirea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatul X.
I) Prin Rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi din data de 22.05.2019, emis in dosarul A/P/2018, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului X, pentru faptele constand in aceea ca:
In perioada 27.06.2017-13.09.2017, in calitate de angajat BANCA W, profitand de faptul ca avea acces in tezaurul BANCA W - Sucursala Iasi, fiind si gestionar al sumelor de bani din tezaur, a sustras suma de 1.000.000 de lei, ascunzand lipsa acesteia prin inlocuirea etichetelor originale ale sacilor in care se aflau banii cu alte etichete ce indicau o valoare mai mare, iar in data de 17.05.2017 a incarcat fictiv soldul sucursalei BANCA W cu suma de 500.000 lei, prin intermediul sistemului informatic al unitatii bancare, desi faptic, conform documentatiei, aceasta suma nu a fost receptionata, efectuand schimbare de cupiura in sistemul informatic (scriptic) pentru suma de 500.000 lei (din 10.000 buc. x 50 RON in 5000 buc. x 100 RON) - astfel incat structura pe cupiuri a soldului fizic al tezaurului sa coincida cu structura soldului scriptic, falsificand datele informatice pentru a ascunde lipsa sumei de bani ce a fost delapidata.
Astfel, prin Rechizitoriu au fost retinute urmatoarele indicii certe cu privire la savarsirea unor fapte de natura penala de catre contestatorul X, in legatura cu munca si activitatea acestuia in cadrul Bancii W:
- Pana la data de 15.03.2017 apelantul a fost detinator de chei si cod de acces armare/dezarmare tezaur unitate;
- Inculpatul X le-a transmis angajatilor sa ramana cupiurile de 100 ca rezerva si sa nu umble nimeni acolo;
- Pentru doi dintre saci etichetele au fost inlocuite in perioada 14.07.2017 - 16.07.2018, deoarece in data de 14.07.2017 sacii au fost primiti de la BNR, iar la data de 16.07.2018 a fost constatata lipsa .
- X a disimulat trimiterea sumei de 500.000 lei catre Sucursala Bacau, inregistrand-o ca primita de Sucursala Iasi (prin intermediul sistemului informatic al CRGN pe care ii gestiona), desi conform documentatiei de la societatea de transport suma de 500.000 lei figureaza ca a fost transmisa sucursalei Bacau. Totodata, la aceeasi data contestatorul X a efectuat in sistemul informatic o inlocuire virtuala a cupiurilor bancnotelor din tezaur, din 10.000 de bancnote de 50 de lei in 5000 de bancnote de 100 lei;
- Din probele administrate de organele de urmarire a rezultat ca schimbarea unei etichete a fost facuta de catre X in perioada 14.07.2017 (momentul intrarii in sucursala a sacului remis de BNR) - ianuarie 2018 (momentul cand X a fost mutat efectiv din sediul sucursalei), dat fiind faptul ca a fost identificat un fragment de urma papilara ce ii apartine acestuia, pe partea adeziva a benzii cu care a fost lipita eticheta;
- Sumele de bani sustrase nu puteau fi altele decat 1.000.000 lei in perioada 27.06.2017 - 13.09.2017, respectiv 1.000.000 lei in intervalul 30.10.2012 -06.11.2013, intrucat etichetele de 100 lei erau aplicate pe sacii ce contineau efectiv cate 500.000 lei.
- Din coroborarea declaratiilor martorilor cu procesul verbal de cercetare la fata locului, cel mai probabil sumele de bani au fost sustrase prin urmatoarea modalitate: [...]inculpatul X in perioada 27.06.2017 - 13.09.2017 a luat un sac ce continea suma de 1.000.000 lei din interiorul tezaurului, impreuna cu alti saci de bani, transportandu-i catre lift cu caruciorul folosit de obicei in acest sens, pentru a urca in casieria situata la etajul unu, unde trebuiau predati. Prin preluarea mai multor saci in carucior se disimula numarul sacilor ce urmau sa ajunga efectiv in casierie, luand in considerare camerele de supraveghere amplasate in tezaur si hol. La momentul comiterii faptelor liftul oprea la parter (in camera personalului de curatenie) astfel ca inculpatul a putut arunca sacul continand suma de 1.000.000 lei pe fereastra, ajungand pe terenul viran din spatele imobilului, de unde a fost preluat fie de o alta persoana, fie tot de catre inculpat, dupa ce a iesit din imobil, acea zona nefiind prevazuta cu camere de supraveghere .
m) Dosarul penal nr. ZY/245/2019, avand ca obiect delapidare (art. 295 C.pen.) si fals informatic (art. 325 C.pen.), iar ca parti pe X - in calitate de inculpat si BANCA W - in calitate de parte vatamata, a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Iasi la data de 22.05.2019, fiind si in prezent pe rolul acestei instante dupa ce s-a constatat regularitatea actului de sesizare si legalitatea probelor administrate de organele de urmarire penala.
n) In aceste conditii, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 52 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul muncii, prin Decizia nr. 7972/23.07.2019 banca a dispus suspendarea contractului individual de munca al reclamantului, pe motiv de trimitere in judecata a acestuia pentru fapte incompatibile cu functia detinuta in cadrul Bancii, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ce urmeaza a se pronunta in cauza ce formeaza obiectul Dosarului nr. ZY/245/2019 de pe rolul Judecatoriei Iasi.
Asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, din economia prevederilor art. 52 lit. b) teza a II-a din Codul Muncii, rezulta pe de o parte, ca initiativa suspendarii contractului de munca apartine angajatorului, nefiind necesar acordul salariatului, iar pe de alta parte, ca cerinta care trebuie indeplinita este aceea ca salariatul sa fi fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta. Cu alte cuvinte, odata indeplinita ipoteza legala (in speta, trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta) angajatorul are optiunea sa dispuna sau nu suspendarea contractului individual de munca al salariatului pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, independent daca, in dosarul penal, organele de urmarire penala sau instanta de judecata, au dispus sau nu interdictia de a mai desfasura activitati specifice fisei postului, asa cum in mod gresit si neintemeiat apreciaza apelantul din prezenta cauza.
Cu alte cuvinte, singurele doua conditii premiza ce se cer a fi indeplinite pentru ca angajatorul sa poate dispune masura suspendarii raporturilor de munca ale unui salariat in temeiul dispozitiilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii sunt:
1. conditia trimiterii in judecata penala a salariatului si respectiv
2. conditia ca faptele penale ce fac obiectul dosarului penal sa fie incompatibile cu munca desfasurata de salariat .
Or, este evident ca atat faptele ce se circumscriu infractiunii de delapidare, cat si cele circumscrise infractiunii de fals intr-un sistem informatic cu privire la care a fost trimis in judecata penala apelantul, sunt incompatibile cu activitatea acestuia in cadrul bancii, care presupune gestiunea numerarului si accesul la sistemele informatice ale bancii de gestiune a numerarului.
De asemenea, posibilitatea angajatorului de a dispune suspendarea contractului individual de munca al unui salariat in temeiul dispozitiilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii, este independenta/nu este conditionata de instituirea in prealabil, de catre instanta penala, a masurii preventive constand in interzicerea dreptului de a mai presta/desfasura activitatile in legatura cu care salariatul respectiv a fost trimis in judecata penala, cum fara temei sustine apelantul.
Decizia de suspendare a contractului individual de munca al apelantului a fost emisa cu respectarea prevederilor legale, intrucat exista indicii solide ca acesta a fost implicat in actiuni deosebit de grave si vatamatoare intereselor si patrimoniului bancii, contrare atributiilor de serviciu care ii revin prin fisa postului, masura suspendarii fiind dispusa de societatea noastra cu caracter temporar/provizoriu, pana la solutionarea definitiva a cauzei penale.
Trebuie mentionat de asemenea ca, prin luarea masurii suspendarii contractului individual de munca banca nu s-a pronuntat asupra vinovatiei sau nevinovatiei apelantului si nici asupra raspunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a caror solutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare, in speta a instantelor penale deja investite in acest sens prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi.
De asemenea, nu este nici in competenta instantei investite cu solutionarea unui litigiu de munca, in care se analizeaza legalitatea si temeinicia unei decizii de suspendare a contractului de munca emisa de angajator, sa aprecieze asupra laturii obiective si subiective a infractiunii pentru care apelantul a fost trimis in judecata in dosarul penal.
Fara a se nega prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza apelantul caruia i se imputa savarsirea mai multor fapte penale, pana la pronuntarea unei hotarari definitive de condamnare, in egala masura trebuie retinut ca nu poate fi contestat nici dreptul bancii angajatoare de a apela la o astfel de masura de suspendare a raporturilor de munca, in conditiile in care in decizia contestata se face referire la rechizitoriul intocmit in dosarul penal deschis pe numele contestatorului, la faptele penale deosebit de grave (delapidare si fals informatic), precum si la calitatea apelantului retinuta in rechizitoriu, respectiv de gestionar al numerarului bancii.
Finalitatea instituirii dreptului angajatorului de a decide unilateral suspendarea contractului individual de munca o constituie pana la urma minimalizarea efectelor/consecintelor negative pe care un angajat le-ar putea crea unitatii.
Suspendarea contractului individual de munca pentru oricare dintre motivele prevazute de lege nu poate sa fie considerata o masura abuziva a angajatorului, finalitatea si consecintele fiind aceleasi: pe perioada suspendarii salariatul nu mai poate sa desfasoare munca in folosul angajatorului. Angajatorul are dreptul discretionar sa dispuna sau nu suspendarea contractului individual de munca pentru oricare dintre cauzele de suspendare prevazute de lege.
Banca W s-a conformat doar dispozitiilor legale, iar exercitarea normala a unui drept prevazut in mod expres de lege, cu respectarea limitelor sale interne si externe si in conditiile prevazute de lege, nu poate intra in sfera ilicitului civil.
Nu poate fi retinuta nici incalcarea dreptului la munca sau la ``un nivel de trai decent care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei sale`` invocata de apelant, in conditiile in care art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii nu il impiedica pe reclamant sa se incadreze in perioada suspendarii contractului de munca la un alt angajator .
Referitor la caracterul adecvat si necesar al restrangerii exercitiului dreptului la munca in raport cu scopul urmarit, suspendarea contractului individual de munca reprezinta o masura adaptata scopului urmarit si este capabila, in abstract, sa indeplineasca exigentele acestuia. Desi protejarea drepturilor salariatului, aflat in raporturi de subordonare fata de angajator, reprezinta o forma de a asigura insasi protectia dreptului la munca, ca drept fundamental, legiuitorul este tinut, in egala masura, sa asigure protectia drepturilor angajatorului, prin instituirea unor masuri apte sa realizeze in mod concret scopul propus. Prin urmare, protectia dreptului la munca nu poate fi absolutizata cu consecinta afectarii dreptului angajatorului de a-si exercita libertatea economica, asa cum de altfel a statuat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.459 din 8 noiembrie 2011, publicata in M. Of. nr. 30 din 13 ianuarie 2012, iar suspendarea contractului individual de munca apare ca o masura adecvata in imprejurarile in care mentinerea in activitate a salariatului ar fi de natura sa atraga consecinte negative asupra activitatii economice, afectand drepturile si interesele angajatorului. Astfel, Curtea Constitutionala a apreciat, deopotriva, ca reglementarea posibilitatii angajatorului de a suspenda contractul individual de munca in situatia in care considera ca interesele sale ar fi afectate prin mentinerea in activitate a salariatului, ca urmare a activitatii prezumat ilicite a acestuia, este un instrument necesar pentru a asigura protectia efectiva a drepturilor si intereselor sale.
Cat priveste referirile facute de apelant la situatia actuala a celui de al doilea salariat Q. implicat si cercetat penal in acelasi dosar pentru infractiunea de delapidare, invedereaza faptul ca este exclusa orice analogie/simetrie intre situatia acestora. Astfel, daca in cazul apelantului, prin Rechizitoriul din 22.05.2019 s-a dispus trimiterea acestuia in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, in ceea ce-l priveste pe Q solutia organelor de urmarire penala (definitiva) a fost de clasare a cauzei, intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale, nefiind deci indeplinite conditiile prevazute de lege (art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii) pentru ca banca sa poata dispune suspendarea raporturilor de munca si in cazul acestuia.
In subsidiar, daca apelul reclamantului va fi totusi admis, solicita sa se aiba in vedere faptul ca nu se poate dispune in sarcina subscrisei obligatia de plata a unei despagubiri catre apelant pentru perioada anterioara pronuntarii unei hotararii judecatoresti definitive in dosarul penal nr. ZY/245/2019, respectiv de la data emiterii deciziei de suspendare a contractului individual de munca al acestuia, reprezentand echivalentul drepturilor salariale care i-ar fi revenit salariatului daca contractul sau de munca nu era suspendat.
Astfel, o asemenea cerere este prematura intrucat art. 52 alin. (2) Codul Muncii stabileste un moment obiectiv la care angajatorul este obligat sa acorde salariatului despagubiri constand in salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului, respectiv atunci cand se constata nevinovatia salariatului printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Cu alte cuvinte, in ipoteza in care s-ar constata vinovatia apelantului, acesta nu este indreptatit potrivit legii la nici o despagubire .
Prin urmare, acordarea in acest moment a unei astfel de despagubiri ar avea natura unei plati nedatorate, intrucat banca, in calitate de angajator, nu poate fi obligata la plata de despagubiri rezultand din raporturile de munca catre o persoana care a savarsit faptele penale care fac obiectul dosarului penal nr.ZY/245/2019, fapte savarsite de asemenea in exercitarea atributiilor de serviciu ale apelantului.
Mai mult decat atat, cererea privind obligarea bancii la plata unor despagubiri este neintemeiata si pentru faptul ca temeiul juridic invocat in sustinerea acesteia, respectiv dispozitiile art. 78 alin. 2 din Codul muncii nu sunt aplicabile in speta, ele referindu-se la sanctiunea prevazuta de lege pentru nerespectarea procedurilor in cazul concedierii.
Pentru toate aceste considerente solicita respingerea apelului,ca nefondat, cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a Sentintei civile nr. 16/07.01.2020 pronuntate de Tribunalul Iasi.
Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de criticile formulate si prin prisma dispozitiilor legale incidente, Curtea constata ca apelul este nefondat.
Apelantul critica hotararea primei instante aratand ca, in mod nelegal, nu a fost avuta in vedere incheierea din 18.07.2019 pronuntata in dosarul nr. ZY/245/2019/a1.2, al carui obiect a fost verificare masuri preventive, prin care s-a dispus inlaturarea obligatiei constand in aceea ca inculpatul X sa nu desfasoare activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice.
Contrar celor sustinute de catre apelant, Curtea constata ca prima instanta a analizat si aceasta aparare a contestatorului, aratand ca, in ceea ce priveste apararile invocate de contestator referitoare la faptul ca a fost ridicata prin incheiere obligatia sa de a nu desfasura activitati care presupun gestionarea sumelor de bani, atat in format fizic, cat si in bazele de date informatice, precum si faptul ca nu are mijloace de subzistenta pe perioada suspendarii contractului individual de munca, instanta retine ca aceste argumente nu inlatura prerogativa angajatoarei intimate de a-si alege conduita pe care o considera potrivita in legatura cu angajatul aflat in situatia prevazuta la art. 52 alin. 1 lit. b) teza a 2-a din Codul muncii.
Avand in vedere ca dispozitiile art. 52 lit. b din Codul muncii nu conditioneaza dreptul angajatorului de a suspenda contractul individual de munca de interzicerea unor drepturi privind exercitiul activitatii remunerate ale angajatului prin ordonanta penala sau hotarare judecatoreasca, Curtea constata ca motivele apelantului nu sunt intemeiate, conditiile reglementate de art. 52 lit. b din Codul muncii fiind intrunite, astfel cum prima instanta a apreciat.
Potrivit prevederilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Conditia trimiterii in judecata penala a salariatului a intervenit la data inregistrarii dosarului penal nr. ZY/245/2019, iar conditia ca faptele penale ce fac obiectul dosarului penal sa fie incompatibile cu munca desfasurata de salariat a fost verificata si retinuta de instanta prin aceea ca functia si activitatea pentru care era incadrat contestatorul la societatea intimata presupuneau ca acesta sa aiba o conduita orientata spre paza si ocrotirea bunurilor si prestigiului intimatei.
Este adevarat ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la solutionarea definitiva a dosarului nr. ZY/245/2019, iar in cazul suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului in ipoteza trimiterii in judecata a angajatului pentru fapte incompatibile cu functia detinuta, suspendarea este facultativa. Insa, Curtea constata ca materialul probatoriu administrat in prezenta cauza nu a dovedit exercitarea abuziva al acestui drept de catre angajator .
Pentru a se retine abuzul de drept in prezenta cauza, Curtea trebuie sa constate indeplinirea conditiilor prevazute de art. 15 din Codul civil, potrivit caruia niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.
Totodata, conform art. 1353 din Codul civil cel care cauzeaza un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat sa-l repare, cu exceptia cazului in care acesta este exercitat abuziv.
In esenta, exercitarea unui drept va fi considerata abuziva atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea realizarii finalitatii sale, ci cu intentia de a vatama o alta persoana sau contrar bunei-credinte. Astfel, exercitarea dreptului subiectiv civil trebuie sa se realizeze prin nesocotirea scopului economic si social pentru care a fost recunoscut, cu nesocotirea legii si moralei, cu rea-credinta si cu depasirea limitelor sale .
Va putea fi antrenata raspunderea civila a titularului pentru savarsirea unui abuz numai in situatia in care dreptul este exercitat cu intentia de a cauza altuia un prejudiciu, de natura materiala sau morala. In masura in care nu poate fi retinuta vinovatia autorului, sub forma intentiei de a vatama sau pagubi pe altul, raspunderea acestuia va putea fi angajata numai daca este incidenta cea de-a doua ipoteza reglementata de art. 15 din Codul civil.
Astfel, potrivit celei de-a doua ipoteze a art. 15, autorul va fi tinut raspunzator in situatia in care dreptul subiectiv este exercitat in mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte si daca, prin aceasta, se cauzeaza altuia un prejudiciu. Si in cazul abuzului de drept, pentru a se putea antrena raspunderea civila, este necesara intrunirea conditiilor generale, respectiv existenta faptei ilicite, concretizate in exercitarea abuziva a dreptului, prejudiciul, legatura de cauzalitate si vinovatia.
Or, in prezenta cauza, probatoriul administrat nu releva intrunirea cerintelor abuzului de drept mai sus enuntate, angajatorul facand dovada respectarii dispozitiilor art. 52 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Codul muncii, revenind contestatorului sarcina dovedirii exercitarii abuzive din partea angajatorului. Curtea constata ca nicio proba nu dovedeste intentia angajatorului de a-i cauza apelantului un prejudiciu, de natura morala sau materiala prin masura suspendarii contractului individual de munca si nici exercitarea excesiva sau nerezonabila a acestei masuri .
In ceea ce priveste apararea referitoare la coinculpatul Q, Curtea de apel constata ca in cazul acestui angajat situatia este diferita. Astfel cum apelantul arata, fata de acest inculpat nu s-a dispus masura trimiterii in judecata, fiind in cursul urmaririi penale. Astfel, continuarea activitatii de catre cel de al doilea inculpat nu poate fi retinuta ca o dovada a exercitarii abuzive a dreptului angajatorului fata de apelant, avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile art. 52 alin. 1 lit. b in ceea ce priveste angajatul mentionat.
In ceea ce priveste aspectele legate de afectarea nivelului de trai prin suprimarea veniturilor realizate din munca, Curtea retine dispozitiile art. 52 alin. 2 din Codul muncii, potrivit carora, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara si i se plateste, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului. Aceste dispozitii legale sunt de natura a-l determina pe angajator la exercitarea cu buna-credinta a masurii suspendarii contractului individual de munca si de a-i repara angajatului prejudiciul produs in situatia exercitarii abuzive.
Fata de toate aceste considerente de drept si de fapt, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, Curtea respinge apelul declarat de contestatorul X impotriva sentintei civile nr. 16/07.01.2020 pronuntate de Tribunalul Iasi, sentinta pe care o pastreaza.
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...