Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Ştiri juridice » Punct de vedere al Ministerul Public privind RIL-ul referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute de O.U.G nr. 10/2007

Punct de vedere al Ministerul Public privind RIL-ul referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute de O.U.G nr. 10/2007

  Publicat: 13 Sep 2011       2421 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ministerul Public a formulat punctul de vedere privind recursul in interesul legii declarat de Colegiul de Conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie in referire la problema de drept privind: ,,interpretarea si aplicarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Document oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca in Romania.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In sens larg, drepturi subiective intim legate de persoana titularului.
Care duce la inlaturarea efectelor unui act juridic (spre exemplu termen extinctiv).
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Aceasta este un tratat international deschis spre semnare numai statelor membre ale Consiliului Europei.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In ceea ce-i priveste pe toti; fara exceptie.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, in ceea ce priveste posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute in art. 1 alin. 1 din actul normativ mai sus mentionat``.

Urmare adresei nr. 9/S.U./2011 din 28 iunie 2011 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a procedat la verificarea practicii judiciare la nivelul intregii tari si a litigiilor aflate in prezent pe rolul instantelor de judecata cu privire la problema de drept sesizata, iar din examinarea hotararilor judecatoresti pronuntate in aceasta materie a rezultat o jurisprudenta neunitara, astfel:

I. Intr-o opinie minoritara, unele instante au respins actiunile reclamantilor ( judecatori si procurori) prin care au solicitat acordarea diferentelor de drepturi salariale, reprezentand majorarile prevazute de art.1 din Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 .

Pentru a pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca potrivit dispozitiilor art.1 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 si potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998, anumite categorii socio-profesionale, intre care se regasesc functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie si judecator la instanta suprema, procuror general, prim adjunct al procurorului general si adjunct al procurorului general din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si cea de judecator de Curte Constitutionala au beneficiat de majorari salariale pentru anul 2007, constand in indexarea salariilor sau indemnizatiilor.

Aceste dispozitii nu sunt aplicabile tuturor magistratilor, deoarece nu apartin categoriilor socio-profesionale expres si limitativ prevazute mai sus, ceea ce nu este de natura a constitui o discriminare, intrucat reclamantii nu se afla intr-o situatie comparabila cu alte categorii de salariati bugetari contractuali sau cu cei ocupau functii de demnitate publica.

De asemenea, reglementarea printr-o lege sau printr-un alt act normativ, a unor drepturi salariale in favoarea unor persoane excede cadrului legal stabilit prin dispozitiile art.2 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata.

Astfel, stabilirea unor sisteme diferite de salarizare si acordarea unor cresteri salariale anumitor categorii de salariati nu constituie o discriminare, avand in vedere ca drepturile salariale se stabilesc in mod diferentiat, in raport de activitatea desfasurata, de importanta si natura competentelor, fara ca prin existenta acestor sisteme diferite de salarizare sa fie incalcat principiul egalitatii cetatenilor in fata legii.

S-a aratat ca prin deciziile nr. 818 - 821 din 03 iulie 2008 Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art.1, art.2 alin. (3) si art.27 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr. 137/2000, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative, fapt ce ar determina incalcarea principiului separatiei puterilor in stat si rolul Parlamentului, consacrate prin dispozitiile art.1 alin.(4) si ale art. 61 alin.(1) din Constitutie .

Or, in conditiile in care drepturile salariale ale magistratilor au fost reglementate printr-o lege speciala de salarizare, respectiv Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.27/2006 modificata si completata, instituirea unui alt sistem de salarizare decat cel stabilit de legiuitor, ar insemna o adaugare la lege, fapt ce nu este permis .

In ceea ce priveste pretinsa discriminare a unor magistrati in raport de ceilalti magistrati (presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie si judecator la instanta suprema, procurorul general si adjunctii sai din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie), s-a mentionat faptul ca nici acestia nu au beneficiat de majorarile salariale pretinse, intrucat prin dispozitiile art.41 lit.c) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.27/2006 au fost abrogate expres dispozitiile cuprinse in Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare. (Anexa I)

II. Intr-o alta opinie, majoritara, instantele au admis aceste actiuni retinand, in esenta, ca judecatorii si procurorii sunt salarizati incepand cu data de 01 aprilie 2006 potrivit dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.27/2006 aprobata prin Legea nr.45/2007 si beneficiaza de o indemnizatie de incadrare bruta lunara in raport cu nivelul instantelor sau pachetelor unde acestia functioneaza, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura, prevazuta de art.86 din Legea nr.303/2004 privind Statul judecatorilor si procurorilor, republicata, pe baza valorii de referinta sectoriale si a coeficientilor de multiplicare prevazuti in anexa care face parte integranta din aceasta ordonanta .

Prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.10/2007 au fost prevazute cresteri salariale ce se vor acorda, in 3 etape, pe parcursul anului 2007 personalului bugetar si celui care ocupa functii de demnitate publica, in aceasta categorie fiind inclusi si judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general si adjunctii acestuia din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Majorarile salariale prevazute de Ordonanta de Guvern nr. 10/2007 nu au fost acordate si celorlalti judecatori si procurori, desi se aflau intr-o situatie comparabila.

Aceasta modalitate de majorare a salariilor in favoarea anumitor categorii de personal din sectorul bugetar a condus la existenta unei discriminari in cadrul aceleiasi categorii profesionale, fiind afectat principiul egalitatii de tratament in materie de munca, salarizare si egalitate in fata legii.

Or, potrivit dispozitiilor art.160 (fost art.155) din Codul muncii, notiunea de ``salariu`` cuprinde salariu de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, iar dreptul la un salariu este un drept fundamental, potrivit Constitutiei.

Prin sistemul de salarizare se intelege ansamblul principiilor, obiectivelor, elementelor si formelor salarizarii care determina conditiile de stabilire si acordare a salariilor, iar acest sistem este guvernat de doua principii fundamentale: cel al egalitatii de tratament ( art.159 din Codul muncii) si cel al diferentierii salariilor numai in raport de nivelul studiilor, de treptele sau gradele profesionale, de calitatea si cantitatea muncii, respectiv conditiile de munca .

Potrivit dispozitiilor art.5 din Codul muncii, relatiile de munca functioneaza in baza principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii, fiind interzisa atat discriminarea directa, cat si cea indirecta.

Ca atare, principiul egalitatii de tratament in salarizare implica recunoasterea acelorasi obiective si elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate intr-o situatie comparabila. Deci, tuturor persoanelor care se afla in aceeasi situatie juridica (determinata de desfasurarea aceleiasi activitati) trebuie sa li se recunoasca, pentru unul si acelasi element faptic, acelasi element salarial, respectiv indexarile salariale anuale.

Or, judecatorii si procurorii fac parte din sistemul bugetar ce are la baza acelasi raport juridic de munca, ca efect al prestarii muncii, motiv pentru care au dreptul la o salarizare echitabila, satisfacatoare, fara limitari si restrangeri si nu pot fi tratati diferit, in mod discriminatoriu, indiferent instanta si parchetul unde isi desfasoara activitatea .

Invocandu-se si prevederile Directivei 2000/EC/78 privind crearea unui cadru general in favoarea tratamentului egal privind ocuparea fortei de munca, s-a constatat un tratament diferentiat al unor persoane aflate in situatii comparabile.

S-a aratat si ca potrivit dispozitiilor art.16 din Constitutie, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor, fara privilegii si discriminari si nimeni nu este mai presus de lege.

Fata de aceste considerente, in raport si de dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.137/2000, modificata si completata, dar si fata de normele europene si internationale, s-a apreciat ca dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.10/2007 sunt discriminatorii, intrucat acorda cresteri salariale doar anumitor categorii de personal din sectorul bugetar si celor care ocupa functii de demnitate publica si nu exista o justificare obiectiva si rezonabila a excluderii magistratilor de la aplicarea actului normativ, deoarece criteriul avut in vedere de legiuitor la edictarea acestei norme juridice a fost cel al indexarii salariului pe anul 2007, datorita cresterii indicelui pretului de consum si a inflatiei in raport de anul 2006.

Or, in conditiile in care reclamantii se afla intr-o situatie identica celorlalte categorii de personal din unitatile bugetare sub aspectul salariului erodat de inflatie, ei nu pot fi tratati diferit, in mod discriminatoriu, prin refuzul acordarii adaosului salarial anual, in lipsa unei justificari obiective, mai ales ca, principalul criteriu al acordarii indexarilor pe anul 2007 a constat in cresterea pretului de consum si a inflatiei la nivelul acelui an, fata de anul precedent.

De altfel, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in jurisprudenta sa, a concluzionat ca dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Conventie, este incalcat nu numai atunci cand statele trateaza in mod diferit persoane aflate in situatii analoage, fara a oferi justificari obiective si rezonabile, dar si atunci cand statele omit sa trateze in mod diferit, tot fara justificari obiective si rezonabile, persoane aflate in situatii diferite, necomparabile.

Asadar, instantele au aplicat, in privinta drepturilor salariale ale judecatorilor si procurorilor procentele de majorari prevazute de dispozitiile art.1 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.10/2007, considerand ca numai astfel se poate realiza o justa si integrala despagubire, pentru prejudiciul cauzat prin tratament juridic discriminatoriu si nu se incalca prevederile art.3 din Codul Civil care interzic denegarea de dreptate. (Anexa II)

Chestiuni prealabile privind stadiul actual al jurisprudentei:

Dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 10/2007 au avut o aplicare limitata in timp[1], iar pe calea actiunilor in justitie prin care se solicita aplicarea majorarilor salariale prevazute de acest act normativ se tinde la valorificarea unui drept personal patrimonial, prescriptibil extinctiv potrivit dispozitiilor art.3 si art. 12 din Decretul nr. 167/1958 si art. 268 alin. (1) lit.c) din Codul Muncii, republicat.

Termenul de prescriptie pentru introducerea actiunilor in justitie s-a implinit succesiv in cursul anului 2010.

Ca atare, incepand cu anul 2011, dreptul la actiune pentru acordarea indexarilor salariale prevazute de Ordonanta de Guvern nr. 10/2007 este prescris, in masura in care in situatii particulare, nu sunt incidente cazuri de intrerupere ori suspendare a cursului prescriptiei extinctive.

Din verificarile efectuate a rezultat ca in prezent, pe rolul instantelor de judecata, se mai afla un numar de 18 litigii in care magistratii, personalul asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor au solicitat obligarea paratilor la plata cresterilor salariale prevazute de art.1 alin.(1) din Ordonanta de Guvern nr. 10/2007.

In aceasta situatie, apreciem ca recursul in interesul legii ar avea eficienta doar asupra actiunilor aflate pe rol, formulate cu respectarea termenului general de prescriptie si in care instantele pot statua asupra fondului.

Asupra problemei de drept analizate, apreciez primul punct de vedere ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

Potrivit dispozitiilor art.1 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica:

`` In anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar, stabilite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indemnizatiile personalului care ocupa functii de demnitate publica, stabilite potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 3/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006, se majoreaza in 3 etape, astfel:

a) cu 5% incepand cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006;
b) cu 2% incepand cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007;
c) cu 11% incepand cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007``.

Aceste majorari salariale nu au fost prevazute si aplicate niciunei categorii de magistrati, chiar daca Ordonanta de Guvern nr. 10/2007 face trimitere la Anexa II a Legii nr. 154/1998, iar in Anexa II/2 a acestui act normativ a Legii nr. 154/1998 erau indicate functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie, judecatorii instantei supreme, procurorul general si adjunctii sai din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Astfel, prin art.9 alin. (2) liniuta a II-a din Ordonanta de Guvern nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 425 din 1 septembrie 2000 au fost abrogate in mod expres prevederile de la crt. 11-13 din Anexa II/2 la Legea nr. 154/1998 care reglementau salarizarea functiilor de procuror general, prim adjunct al procurorului general si adjunct al procurorului general din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asadar, incepand cu data intrarii in vigoare a acestei ordonante, salarizarea acestor functii s-a realizat in baza Anexei nr.I la Ordonanta de Guvern nr. 83/2000 modificata si a prevederilor Legii nr. 50/1996, modificata si completata, acte normative care, de altfel, reglementau elementele de retribuire a tuturor judecatorilor si procurorilor.

In privinta functiilor de presedinte, vicepresedinte, presedinti de sectie si judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prevederile de la crt. 7-10 din Anexa II/2 a Legii nr. 154/1998 au fost abrogate expres prin art.41 alin.(1) lit.c) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.27/2006, privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii din sistemul justitiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 314 din 7 aprilie 2006, salarizarea functiilor vizate realizandu-se asadar, de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.27/2006 potrivit acestui act normativ, iar nu in raport de criteriile prevazute in Anexa nr. II/2 a Legii nr. 154/1998.

In consecinta, apreciem ca premisele pretinsului tratament discriminatoriu dedus de instantele de judecata din aplicarea Ordonantei de Guvern nr. 10/2007 doar anumitor categorii de magistrati prevazute de Anexa II/2 a Legii nr. 154/1998 nu sunt confirmate de evolutia legislativa prezentata.

De asemenea, instantele au analizat si solutionat cauzele cu care au fost investite si prin raportare la existenta unui pretins tratament discriminatoriu intre judecatori si procurori si celelalte categorii de personal din sistemul bugetar, individualizate de art.1 alin. (1) din Ordonanta de Guvern nr. 10/2007, prin trimiterile efectuate de text la prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 24/2000, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la Anexele II si III din Legea nr. 154/1998, modificata si completata.

Consideram ca nici aceste premise nu subzista.

Astfel, astfel cum am aratat anterior, la momentul intrarii in vigoare a Ordonantei de Guvern nr. 10/2007, salarizarea tuturor judecatorilor si procurorilor se realiza potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006, aprobata cu modificari, prin Legea nr. 45/2007.

In forma sa initiala, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006, prevedea, in cuprinsul art. 35, ca drepturile salariale prevazute de acest act normativ sunt brute si impozabile si vor fi actualizate prin aplicarea indexarilor acordate in conformitate cu prevederile legale.

Majorari succesive ale valorii de referinta sectoriale utilizate pentru calculul drepturilor salariale acordate magistratilor s-au realizat in cursul anului 2006, potrivit art. 38 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006.

Prin art.I pct.17 din Legea de aprobare nr. 45/2007, au fost abrogate prevederile art. 35 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006, ceea ce demonstreaza vointa legiuitorului ca majorarea drepturilor salariale pentru categoria profesionala reglementata sa se realizeze in alte conditii decat cea prevazuta pentru celelalte categorii profesionale din sistemul bugetar.

In acest sens sunt prevederile art.1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de Guvern nr. 13/2008 potrivit carora, valoarea de referinta sectoriala prevazuta in Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei se majoreaza, incepand cu data de 1 aprilie 2008, cu 2 %, fata de nivelul din luna decembrie 2007 si, incepand cu data de 1 octombrie 2008, cu 2 % fata de valoarea din luna septembrie 2008.

Asadar, legiuitorul a optat pentru recunoasterea in favoarea judecatorilor si procurorilor a majorarilor periodice ale drepturilor de natura salariala in alte conditii decat cele stabilite pentru alte categorii profesionale din sistemul bugetar.

In consecinta, urmeaza sa se analizeze daca diferenta de tratament juridic in ceea ce priveste modalitatea si recunoasterea indexarilor salariale prevazute de Ordonanta de Guvern nr. 10/2007 in privinta judecatorilor si procurorilor rezida intr-o discriminare interzisa de art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Protocolul nr. 12 la Conventie .

Sub acest aspect, invederam ca, in mod constant, in doctrina si jurisprudenta dreptului european al drepturilor omului s-a precizat ca egalitatea de tratament este incalcata daca diferentierea nu are o justificare rezonabila si obiectiva si daca nu exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit[2].

De asemenea, in conformitate cu jurisprudenta instantei de contencios european asupra art.14 din Conventie, tratamentele preferentiale nu sunt interzise, ci dimpotriva, sunt chiar impuse, Curtea stabilind ca dreptul de a exercita drepturile garantate prin Conventie fara a fi supus discriminarilor este de asemenea incalcat, daca, fara o justificare obiectiva si rezonabila, statele nu aplica un tratament diferentiat persoanelor ale caror situatii nu sunt identice.[3]

Totodata, s-a recunoscut statelor membre o mare marja de apreciere in stabilirea situatiilor care justifica un tratament juridic diferit, precizandu-se ca aceasta marja de apreciere variaza considerabil in raport de circumstantele, amploarea si fundamentele chestiunii reglementate.[4]

Pornind de la aceste repere, precum si in considerarea principiilor dezvoltate in legislatia nationala [art. 16 alin. (1) din Constitutie, Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 si art.5 din Codul Muncii, rep.], urmeaza sa se stabileasca daca nerecunoasterea, in favoarea judecatorilor si procurorilor, a cresterilor salariale prevazute de Ordonanta de Guvern nr. 10/2007 pentru alte categorii profesionale din sistemul bugetar, reprezinta sau nu un tratament juridic contrar principiului nediscriminarii.

Consider ca, din perspectivele analizate, nu se poate retine existenta unei situatii comparabile intre categoriile de personal bugetar care au beneficiat de majorarile salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr.10/2007 si judecatori si procurori, nefiind indeplinite elementele definitorii pentru existenta unei discriminari, astfel cum este reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, intrucat, in primul rand, tratamentul juridic diferentiat nu rezida intr-o deosebire ori o excludere bazata pe criteriile prevazute de art.2 alin. (1) din ordonanta, precum si de prevederile art. 159 alin. (3) din Codul Muncii, republicat.[5]

In al doilea rand, solutia legislativa adoptata se inscrie in marja de apreciere de care legiuitorul dispune pentru a determina daca si in ce masura diferentele dintre situatii analoage sau comparabile sunt de natura sa justifice in tratament juridic diferit.

Pe de alta parte, tratamentul juridic diferit aplicat unei categorii de personal din sistemul bugetar a fost determinat de criterii rezonabile si obiective, constand in diferentele de salarizare existente in cadrul acestei categorii, ca urmare a aplicarii unor acte normative diferite de stabilire a salariilor.

De asemenea, tratamentul juridic nu este disproportionat, intrucat in cursul anilor 2006 si 2008, astfel cum am aratat, magistratilor li s-au acordat indexari salariale.

Ca atare, solutia legislativa se inscrie in marja de apreciere de care dispune legiuitorul in a determina, daca si in ce masura, diferentele intre situatii analoage sau comparabile sunt de natura sa justifice distinctiile de tratament juridic aplicate, iar tratamentul juridic instituit prin dispozitiile Ordonantei de Guvern nr.10/2007 este justificat de criterii obiective si rezonabile, reprezentate, in primul rand de existenta, la momentul adoptarii acestei ordonante, a unor acte normative de salarizare distincte pentru diferitele categorii de personal bugetar.

In acest sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale care a subliniat dreptul la diferenta, stabilind ca principiul egalitatii nu interzice reguli specifice in cazul unei diferente de situatii. [6]

De asemenea, instanta de contencios constitutional[7], a statuat cu caracter obligatoriu erga omnes ca dispozitiile art.1 , art.2 alin. (3) si art. 27 alin. (1) din Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta de a anula dispozitii legale pe care le considera discriminatorii ori de a refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerandu-le discriminatorii si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii, intrucat se incalca principiul separatiei puterilor in stat, consacrat in art. 1 alin. (4) din Constitutie, precum si prevederile art. 61 alin. (1), din Legea fundamentala, in conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.


In concluzie, majorarile salariale astfel cum au fost reglementate de art.1 alin.(1) din Ordonanta Guvernului nr.10/2007 nu sunt aplicabile judecatorilor si procurorilor, in conditiile in care, pentru aceasta categorie socio-profesionala, legiuitorul a prevazut prin lege speciala drepturi salariale si majorari periodice aplicabile acestora, fapt ce nu atrage existenta unei discriminarii si nu afecteaza principiul egalitatii in drepturi .

PROCUROR GENERAL
Laura Codruta KA¶vesi

________________

[1] Decizia nr. 80 din 26.01.2010 pronuntata de Curtea Constitutionala publicata Monitorul Oficial nr. 209 din 2 aprilie 2010.
[2] Jean-FranA§ois Renucci- ``Tratat european al drepturilor omului``, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, p.152; C. Barsan - ``Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Comentarii pe articole``, Vol.I, Editura C.H. Beck, p.906;
[3] Thlimmenos vs. Grecia, cererea nr. 34369/97, hotarare din 6 aprilie 2000, Marea Camera, A§ 44; FrettA© vs. Franta, cerere nr. 36515/97, hotarare din 26 februarie 2002, A§ 39;
[4] Rasmussen vs. Danemarca, hotarare din 28 noiembrie 1984, A§ 40;
[5] Dispozitiile art. 159 alin (3) din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 au urmatorul continut: `` La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala``.
Dispozitiile art. 2 alin. (1) si (3) din Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata in Monitorul Oficial partea I, nr.99 din 8 februarie 2007, au urmatorul continut: ``(1) Potrivit prezentei ordonante, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice
(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonante, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevazute la alin. (1), fata de alte persoane, in afara cazului in care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate si necesare``.
[6] Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995 pronuntata de Curtea Constitutionala, publicata in Monitorul Oficial nr. 85 din 26 aprilie 1996;
[7] Deciziile nr. 818 , 819, 820, 821 din 3 iulie 2008 pronuntate de Curtea Constitutionala publicate in Monitorul Oficial nr . 537 din 16 iulie 2008



Citeşte mai multe despre:    OUG 10/2007    Legea 154/1998    Salarii



Comentează: Punct de vedere al Ministerul Public privind RIL-ul referitor la posibilitatea magistratilor de a beneficia de cresterile salariale prevazute de O.U.G nr. 10/2007
Alte titluri


Jurisprudenţă

RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Repararea integrala a prejudiciului presupune un calcul care se raporteaza la debitul restant, fara ca dobanda sa de calculeze asupra debitului care ar cuprinde actualizarea cu rata inflatiei
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CLuj Sectia I Civila, Decizia nr. 124/A/2016, in sedinta publica din 27 ianuarie 2017