din anul 2007, atuul tau de DREPT!
940 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Noi teorii in dreptul muncii (IV): Implicatiile noilor teorii

Noi teorii in dreptul muncii (IV): Implicatiile noilor teorii

  Publicat: 09 Feb 2012       5316 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
"Prezentul studiu se fundamenteaza pe studierea celor 68 de carti in dreptul muncii publicate in perioada 1892 � 1956, a peste 200 de documente primare privind miscarea muncitoreasca din perioada 1775 � 1945, in total 14 000 de pagini." (C. Gilca)

Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Orice forma de educatie care pregateste calificarea pentru o anumita profesie, sau pentru un anumit loc de munca, competentele necesare exercitarii profesiei respective sau ocuparii unui loc de munca adecvat acesteia.
Roman Cristian-Constantin - membru al Parlamentului Romaniei.
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Roman Cristian-Constantin - membru al Parlamentului Romaniei.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
inseamna politicile in materie de protectie a datelor cu caracter personal care trebuie respectate
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ramura a dreptului Romaniei,
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Act normativ prin care se reglementeaza situatii generale si impersonale (decrete lege) sau situatii individuale concrete (numirea sau revocarea unui ambasador)
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Am prezentat teoria actuala de dreptul muncii roman conform careia contractul individual de munca isi afla originea in contractul de locatiunea muncii reglementata de art. 1410, 1413, 1470 - 1472 din Codul civil de la 1864, precum si aceea conform careia primul Cod al muncii ar fi reprezentat de Legea contractelor de munca din 1929 sau de Legea nr. 3/1950 - Codul muncii.

Am demonstrat ca primul Cod al muncii il reprezinta Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912 atat pe forma (reprezentand o culegere sistematica de reguli juridice) cat si pe continut1 realizand o comparatie cu actualul Cod al muncii.

De asemenea, am demonstrat ca primul Cod al munci roman isi gaseste originile in relatiile de munca din interiorul breslelor, si am realizat si o prezentare a succesiunii in timp a Codului muncii: initial statul breslelor, ulterior Legea meseriilor din 19022, modificata in 1906, inlocuita de Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 19123, abrogata de Legea contractelor de munca din 19294, abrogat la randul sau de Codul muncii din 19505, abrogat apoi de Codul muncii din 19726, in fine inlocuita prin Codul muncii din 2003.

Ceea ce dorim sa analizam in continuare, inainte de a prezenta implicatiile noilor teorii in dreptul muncii, sunt conditiile care au condus al aparitia actualelor teorii, pe care noi am propus a le inlocui.

Unul din primele motive care au contribuit la actualele teorii in constituie lipsa de specialisti ``pur-sange`` in dreptul muncii, pana tarziu. Din analiza autorilor de dreptul muncii din perioada interbelica vom observa ca doar un singur autor este specialist ``pur-sange`` - Marco I. Barasch, majoritatea dintre ei fiind civilisti prin formare .

De asemenea majoritatea dintre acestia si-au desavarsit educatia profesionala la universitati din Franta. Studiile in Franta si adoptarea Codului civil roman la 1864, au avut o contributie importanta la importarea in dreptul roman unor teorii franceze, care insa nu isi gaseau suportul in istoricul dreptului muncii roman .

Spre deosebire de dreptul francez care a continuat traditia dreptului roman, Romania nu s-a bucurat de acest privilegiu. Astfel, odata cu retragerea aureliana la sud de Dunare din 271-273, se retrage intreaga administratie romana, inclusiv cei din administratie judiciara. Elemente romane care raman la nord de Dunare nu pot sa conserve dreptul roman, care se transforma intr-un drept cutumiar (Jus Valahicum) diluand de-a lungul timpului elementele dreptului roman . Astfel, daca in Franta, eventual, se pastreaza vechiul tip de contract roman sub care se presta munca locatio operaru si locatio operis prin mostenirea dreptului roman, in spatiul carpato-danibiano-pontic, acest contract se dilueaza pana la inlocuirea lui.

Fara indoiala ca in cadrul societatii romane au existat raporturi de munca . Este insa putin probabil ca in perioada formarii poporului roman sa se fi mentinut contractul de drept roman locatio operaru si locatio operis. Este mult mai probabil ca in aceasta perioada sa fie fost creata o institutie specifica si mult mai putin formalista decat locatio operarum sau locatio operis. Este mult mai rezonabil ca reletiile de munca sa se fi bazat pe ``invoiala partilor``.

Perioada evului mediu se caracterizeaza prin aparitie primilor mestesugari, care incetul cu incetul se reunesc in asociatii, care in Romania s-au numit bresle.

In interiorul breslelor descoperim primele raporturi de munca, primele remuneratii, primele reguli . De asemenea, gasim ucenicii. Incetul cu incetul se formeaza un obicei al locului, care este intarit prin statutele breslelor. Cu timpul alaturi de obiceiul locului, statutul breslelor incep sa apara si primele intelegeri ala partilor.

Cam aceasta trebuie sa fi fost evolutia relatiilor de munca in spatiul carpato-danibuano-pontic.

In Franta situatia juridica este insa alta, deoarece ea continua sa mentina dreptul roman si institutiiel sale inclusiv locatio operaru si locatio operis care se perpetueaza, astfel incat este posibil ca in anul 1804 adoptarea Codului civil napoleonian 1804, aceasta institutie sa fi jucat un rol important in societatea franceza, motiv pentru care a fost reglementat, astfel incat sustinerea ca in dreptul francez contractul individual de munca a fost pentru prima data reglementat in Codul civil sa fie in concordanta cu realitatea .

Dupa cum stim in anul 1864 este adoptat in Romania Codul civil, o traducere a Codului civil napoleonian, motiv pentru care in epoca au fost voci care au fost impotriva adoptarii Codului civil. Odata cu adoptarea acestuia au fost adoptate si realitati specifice Frantei printre care si contractul de locatiunea muncii si a serviciilor.

Precizam anterior ca majoritatea marilor juristi si profesori de drept au studiat in Franta, iar acesta a fost unul din elementele care au contribuit la implementarea relitasior specifice dreptului munci francez. Astfel, intorsi in tara acestia gasesc aceleasi institutii de drept civil pe care le studiasera si in Franta, insa nu si aceleasi realitati. Astfel, daca pare rezonabil ca in Franta contractul de munca sa se regaseasca in Codul civil, deoarece el se regasea inaintea adoptarii Codului civil sub forma locatio operaru si locatio operis, iar codul civil nu a facut decat sa consacre o realitate, in Romania nu mai pare la fel de rezonabil,deoarece am demonstrat ca realitatile specifice raporturilor de munca din spatiul carpato-danubiano-pontic au fost altele.

Dupa cum am aratat retragerea aureliana se rupe traditia cu dreptul roman si se dezvolta un drept cutumiar, astfel incat nu mai intalnim locatio operaru si locatio operis, deci nu avem aceleasi realitati.

UN al treilea motiv il constituie faptul ca breslele nu au fost niciodata iubite, fiind desfiintate de mai multe ori, deoarece ele erau considerate caste inchise, factor de regres al societatii, realitati ale altor timpul, astfel incat a legitima un timp de contract in activitatea breslelor insemna a avea un orizont intunecat.

Codul civil reprezenta o lege a progresului, o lege europeana, moderna, era cunoscuta de toti cei care studiasera la Paris, astfel incat institutiile ei erau foarte cunoscute de juristii romani. In aceste conditii, dintr-un reflex al gandirii s-a acreditat aproape unanim ideea ca in dreptul roman contractul individual de munca isi gaseste originea in Codul civil. Era o teorie simpla, credibila, de bun simti, pe cale de consecinta s-a impus.

Apoi a urmat cei 45 de ani de regim comunist in care a cita un autor din perioada interbelica putea sa reprezinte un delict cu cele mai grave consecinte, sau pur si simplu sa nu fii publicat. Trebuie luat in calcul si ceea ce am numit ``noaptea neagra a dreptului muncii``, cei 13 ani in care in Romania nu s-a publicat nici un tratat de dreptul muncii al unui autor roman, ci numai traduceri din tratatele autorilor sovietici.

In aceste conditii a aparut si mentinut teoria conform careia contractul individual de munca a fost pentru prima data reglementat in Codul civil, iar dreptul muncii este o ramura de drept care s-a desprins din dreptul civil.

Implicatiile celor doua noi teorii sunt pentru moment doar teoretice.

Prima implicatie o constituie faptul ca dreptul muncii este o ramura de drept autonoma, ca nu s-a format prin desprinderea din dreptul civil, cele doua ramuri avand o dezvoltare paralela, dreptul muncii aflandu-si originea in relatiile de munca din interiorul breslelor

De asemenea, o alta implicatie este aceea a ruperii de reflexul gandirii civiliste, dreptul muncii avand un sistem propriu de gandire, incompatibil, pana la un punct cu sistemul de gandire civilist, cele doua ramuri de drept avand principii diferite. Astfel, noile realitati care apar in cadrul relatiilor de munca si care trebuie reglementate, nu trebuie sa treaca prin filtrul gandirii civiliste, ci prin sistemul specific dreptului muncii.

Fata de toate cele de mai sus, trebuie regandita intreaga relatie dintre Codul civil si codul muncii, din perspectiva faptului ca cele doua ramuri de drept au fost paralele, Codul civil nejucand in mod real nici un rol asupra contractului individual de munca, acesta dezvoltand-se paralel.


Av. Costel Gilca
Director - Revista de Drept Social


1 Prin aceasta lege se reglementeaza: capacitatea juridica a salariatului (art. 3-4); munca strainilor (art.5); cumul de functii (art. 6); libertatea muncii (art. 7); definitia patronului (art. 8-11); carnetul de munca/ munca fara forme (art. 16); contractul de ucenicie (art. 21 - 30, art. 148); forma contractului individual de munca (art. 31; art. 35); drepturile si obligatiile ucenicului (art. 32, art. 34); perioada de proba (art. 33); timpul de munca (art.36); timpul de odihna (art. 37); munca pe timp de noapte (art.38); obligatiile patronului (art. 39); sanctiuni aplicabile patronului (art. 41-43); denumirea contractului de munca (art. 44 - act scris de invoiala); plata salariului (art. 46-47); desfacerea contractului ucenicului din initiativa patronului (art. 48); termenul de preaviz (art. 48 alin. 2); desfacerea contractului din initiativa ucenicului (art. 49); termenul de preaviz (art. 49 alin. 2); registrul de evidenta al lucratorilor (art. 50); clauza de neconcurenta (art. 51-52); respectarea obligatiilor din ``fisa postului`` (art. 53); completarea carnetului de munca (art. 54-55); sanctiuni (art. 56-58); demisia (art. 59 - 60); incetarea contractului din initiativa patronului (art. 61); incetarea contractului din initiativa lucratorului (art. 62); protectia maternitatii (art. 63); asociatia patronatului;
2 A se vedea V. D Viespescu Evolutia regimului muncii industriale in Romania, Tipografia A�ROMANIA NOUAA�, BUCURESTI, 1929 `` Nici cea mai mica incercare de la 1873, pana la 1888, cand Petre Carp intocmeste un proiect, ce nu este legiferat; apoi Nicolae Filipescu intocmeste un al doilea proiect de lege, care are aceeasi soarta si, in sfarsit, la 1902, V. Missir supune Parlamentului Legea Meseriilor, care este votata. In expunerea de motive a acestei legi, autorul ei marturiseste ca aducerea pe biroul Parlamentului i-a fost impusa si grabita de starea de mizerie crescanda a mestesugarilor si mai ales de spiritul care incepuse sa-i cuprinda, impingandu-i pana la miscari de strada``
3 Art. 113 Legea pentru organizarea meseriilor din 1902 si legea din 1906, promulgata prin inaltul Decret Regal cu No. 1.203 din 12 Martie 1902, sunt si raman abrogate``.
4 Expunere de motive la Legea din 1929: ``Relatiunile contractuale dintre patroni si salariati sunt reglementate in Vechiul Regat si Basarabia de legea meseriilor din 1912``, Art. 124. Toate dispozitiile legale, regulamentare sau de alt ordin referitoare Ia contracte de munca, se abroga.
5 Art. 139 Legea asupra contractelor de munca din 5 Aprilie 1929, Legea Nr. 711 din 6 Septembvrie 1946, pentru jurisdictia muncii (republicata in Monitorul Oficial Nr.132 bis din 9 Iunie 1948), dispozitiunile din Legea Nr. 10 din 1 Ianuarie 1949 pentru organizarea Asigurarilor Sociale de Stat cu exceptia Art. 16 -23 inclusiv, Art. 25 si Art. 27, referitoare la pensiile de invaliditate, batranete si pensia urmasilor in caz de pierdere a sustinatorului, Decretul Nr.29 din 29 Ianuarie 1949 pentru reglementarea drepturilor si indatoririlor salariatilor administrativi si a personalului tehnic de conducere din institutii si intreprinderi de Stat si cooperative de orice fel, precum si toate dispozitiunile din legi, contrarii Codului de fata, se abroga.
6 ``Art. 191 Prezentul cod al muncii intra in vigoare la 3 luni de la publicarea sa in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania. Incepind de la aceiasi data se abroga Codul muncii din 8 iunie 1950, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrate``.





Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    Costel Galca    Dreptul muncii

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Greva. Aspecte practice. Cauze si consecinte
Sursa: MCP avocati

Modificarea salariului si a altor clauze esentiale din contractul de munca. Interpretari jurisprudentiale
Sursa: MCP avocati

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Incetarea contractului de munca in perioada de proba. Este necesar ca angajatorul sa isi motiveze decizia?
Sursa: MCP avocati

Anularea fisei de evaluare profesionala. Regulile fundamentale de efectuare a evaluarii profesionale
Sursa: MCP avocati

Lipsa caracterului efectiv al desfiintarii postului ca urmare a infiintarii de catre angajator a altor posturi
Sursa: MCP avocati

Concediul de odihna suspenda termenul de preaviz?
Sursa: MCP avocati



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti