Continutul constitutiv al infractiunii de Delapidare

Latura obiectiva , ca element al continutului constitutiv , este defalcata in element material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate intre cele doua , elemente fara de care , infractiunea de delapidare nu ar exista.

Elementul material al infractiunii de delapidare consta dintr-o actiune de sustrageredefinitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia sau detentia careia se afla , de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. Insusirea ,folosirea sau traficarea nu reprezinta decat modalitati ale sustragerii. Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca sustragerea s-a efectuat in interesul faptuitorului sau a unei alte persoane .
“Insusirea” , ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea acestuie in stapanirea faptuitorului care poate dispune de el adica poate sa-l consume , sa-l utilizeze , ori sa-l instraineze. Se realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorulsi-a insusit sumele achitate de beneficiar pentru unele contracte de lucrari incheiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora , ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa , in fapt nefiind predate beneficiarului , ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o inregistreaza pe numele sau.
“Folosirea” consta dintr-un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala aa unei unitati publice sau private si apoi dintr-un act subsecvent de intrebuintare a bunului sustras prin care se obtine un folos in benefiviul faptuitorului sau a altei persoane . De aceea , constituie delapidare “prin folosire “ scoaterea repetata a unor sume de banidin gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare , sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp . Existenta infractiunii nu este afectata de imprejurarea ca, prin folosirea bunului , nu s-a produs un prejudiciuevaluabil in bani; atata vreme cat bunul a fost scos , temporar , din sfera patrimonial in care se gasea , s-a creat o stare de pericol pentru acel patrimoniu existand posibilitatea ca bunul sa fie pierdut sau insusit .
De remarcat faptul ca, spre deosebire de insusire , cand bunul luat ramane la faptuitor , in cazul folosirii bunul este readus in unitatea publica sau privata, fiind vorba numai de o sustragere temporara a acestuia.
“Traficarea “ este tot o forma de sustragere si consta , pe de o parte , in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi din actul de speculare , in vedea obtinerii unui profit. Asadar , traficarea presupune ca dupa scoaterea bunului din sfera patrimoniala a unitatii publice ori private sa fie dat in folosinta altei persoane in schimbul unui profit sau castig . In cazul “traficarii “ scoaterea bunului este temporara ca si la “folosire” dar scopurile sunt diferite , la “traficare “ se urmareste realizarea unui profit , la “ folosire “ se satisface o nevoie personala.
In caz de delapidare prin folosire sau traficare , paguba consta in uzura bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune , sau , daca obiectul material este o suma de bani, in echivalentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. Existenta delapidarii , in limitele sumelor insusite , nu este afectata de faptul ca gestionarul are de recuperat de la unitate o suma de bani, ori ca a avut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune , sau , ca in locul banilor insusiti , au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni.
Urmarea imediata la infractiunea de delapidare , indiferent de modalitatea de comitere , consta in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau private de bunul sustras , de posibilitatea de a-l avea si de a folosi bunul respectiv , ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii , constand din valoarea bunului sustras prin insusire .
Legatura de cauzalitate este necesar sa existe , pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de delapidare , intre actiunea de insusire , folosire sau traficare si urmarea imediata , deposedarea unitatii publice sau private de acel bun. Daca deposedarea se datoreaza altei cauze , ca de pildapierderea bunului, furtul acestuia, distrugerea lui, etc. , nu poate exista infractiunea de delapidare.
In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia are numai un inteles mai restrans si se refera la bunuri , nu ca universalitate , ci in individualitatea lor susceptibilade a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse , deteriorate , tainuite , gestionate fraudulos, etc.
Infractiunea n-ar putea fi niciodata indreptata asupra patrimoniului ca universalitate de bunuri pentru ca acesta din urma va exista dintotdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic, numai datorii ; nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. De aceea ar fi mai corect sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu( patrimoniale) decat ca infractiuni asupra patrimoniului.