Judecatorul Sindic, subiect al infractiunii de remuneratie injusta

Fapta este o nedreapta luare, o remuneratie injusta , incriminata ca atare, separat de luarea de mita. In acest fel se prezuma ca orice persoana cu atributii de supraveghere sau control, favorizeaza in mod ilegal agentul economic in schimbul unui folos apreciat, declarat de legiuitor ca nepermis, ilegal.

In codul penal anterior anului 1968 era incriminata fapta functionarului public care, in virtutea functiei, avand supravegherea sau controlul direct al unei intreprinderi sau institutii private, primeste sub orice forma vreo insarcinare de la o asemenea intreprindere sau institutie, mai inainte de a se fi indeplinit trei ani de la data pensionarii lui, sau de cand a parasit functia prin demisie, destituire sau revocare, si se pedepsea cu inchisoare corectionala de la unu la 5 ani, ca delict de folos necuvenit. La adoptarea noului cod, legiuitorul a dispus inlaturarea textului special, intrucat incriminarea se regasea in alte texte (de exemplu, ca luare de mita).

In cele ce urmeaza intelegem sa ne pronuntam asupra posibilitatii ca un judecator-sindic sa fie subiect activ al unei infractiuni prevazute in art. 11.

Potrivit art. 9 din Legea 64 din 22 iunie 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, judecatorul-sindic este nominalizat, in fiecare caz, de presedintele tribunalului, dintre judecatorii desemnati ca judecatori-sindici, in temeiul art. 12 alin. (3) din Legea 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile ulterioare.

Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul acelei legi, sunt:

• a) darea hotararii de deschidere a procedurii;


• b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;


• c) desemnarea, prin hotarare, a administratorului sau a lichidatorului , stabilirea atributiilor acestora, controlul asupra activitatii lor si, daca este cazul, inlocuirea lor;


• d) judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;


• e) judecarea actiunilor introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;


• f) judecarea contestatiilor debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator;


• g) confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;


• h) hotararea de a se continua activitatea debitorului, in caz de reorganizare;


• i) solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului sau ale lichidatorului;


• j) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma autentica;


• k) darea hotararii de inchidere a procedurii [art. 11 alin. (1) din lege].

Pe de alta parte, principalele atributii ale administratorului , in cadrul acestei legi, sunt:

• a) examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului;


• b) intocmirea actelor prevazute la art. 33 alin. (1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;


• c) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului mentionat la lit. a) si in conditiile si termenele prevazute la art. 91;


• d) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;


• e) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului , cu precizarea expresa, in acest caz, a atributiilor sale si a conditiilor de efectuare a platilor din contul averii debitorului;


• f) stabilirea datelor sedintelor adunarii creditorilor;


• g) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;


• h) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;


• i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;


• j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;


• k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;


• l) urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii;


• m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;


• n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;


• o) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic, cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia (art.24 din lege).

Principalele atributii ale lichidatorului , in cadrul aceleiasi legi, sunt:

• a) examinarea activitatii debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administrator;


• b) conducerea activitatii debitorului ;


• c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;


• d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;


• e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor;


• f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;


• g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii;


• h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;


• i) vanzarea bunurilor din averea debitorului in conformitate cu prevederile prezentei legi;


• j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;


• k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;


• l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic (art. 29 din lege).

In consecinta, o principala atributie a judecatorului-sindic, in cadrul legii, fiind controlul asupra activitatii administratorului sau a lichidatorului, inseamna ca el are sarcina de a supraveghea, de a controla o activitate a agentului economic, in sensul Legii nr. 78/2000.

Atat activitatea administratorului, cat si aceea a lichidatorului reprezinta conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, agent economic privat, potrivit art. 24 lit. e), respectiv art. 29 din Legea falimentului. Cei doi conduc efectiv activitatea unui agent economic privat, in sensul Legii nr. 78/2000.

Daca un judecator-sindic indeplineste pentru un agent economic privat (in numele si pe seama acestuia) vreo insarcinare, intermediaza sau inlesneste efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre agentul economic privat ori participa cu capital la un asemenea agent economic (substituindu-se, prin aceasta, administratorului sau lichidatorului ), el este subiect activ al infractiunii prevazute in art. 11 al Legii nr. 78/2000. Deci conditia incriminarii este ca fapta, savarsita chiar fara depasirea atributiilor sale de judecator – sindic, sa fie de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

In noul cod penal art. 311 incrimineaza remuneratia injusta ca fiind fapta functionarului public care, in virtutea functiei, avea sub supraveghere sau control o persoana juridica de drept privat, de a primi insarcinari retribuite de la o asemenea persoana, inainte de a se fi implinit 3 ani de la data pensionarii, a demisiei, destituirii sau revocarii si se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda. Conducatorii unor asemenea persoane juridice de drept privat se considera complici la comiterea faptei de mai sus.