Noul Codul Administrativ al Romaniei. Ratiune, dispozitii generale, principiile dreptului administrativ. (I)

Dupa caderea regimului comunist, administratia publica din Romania a suferit o serie de schimbari in vederea atingerii idealului unui stat de drept democratic. Toate aceste transformari au avut loc prin intermediul a diferite acte normative, fara ca acestea sa fie, de-a lungul timpului, structurate sau codificate.

``In prezent, inflatia de acte normative emise si desele modificari ale reglementarilor care au fost necesare in procesul de aplicare a acestora au generat paralelisme, suprapuneri si, implicit, in practica, dificultati de aplicare. Ca solutii pentru rezolvarea acestor probleme, la nivel european, s-au initiat o serie de demersuri care au vizat:simplificarea si restrangerea legislatiei, realizarea unui cadru legal unitar intr-un anumit domeniu si clarificarea unei tematici specifice;simplificarea accesului beneficiarilor la legislatia in vigoare, imbunatatirea aplicarii acesteia.

In urma unor analize realizate au fost identificate o serie de disfunctionalitati de tehnica legislativa, precum:inexistenta unor definitii unitare ale principalelor concepte din administratia publica, prevederi legale redundante si paralele, existenta unor norme juridice contradictorii, vid legislativ si dificultati in aplicarea prevederilor legale in vigoare generate de norme juridice declarate si necorelate.``^[1]

In ciuda acestor evidente disfunctionalitati, adoptarea unui Cod Administrativ nu a fost o sarcina usoara pentru autoritatile romane. Astfel, un proiect initial de Cod Administrativ a fost in dezbatere in Parlament timp de aproape un an de zile, fiind in cele din urma respins definitiv de Camera Deputatilor.

In cele din urma, Codul Administrativ al Romaniei a fost adoptat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 57/2019 la data de 05.07.2019. Astfel, legislatia in domeniul administratiei publice romane a fost structurata si codificata, primind o forma mai accesibila si coerenta.

1.Dispozitii generale

Obiectul de reglementare al Codului Administrativ este cadrul general pentru organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, raspunderea administrativa, serviciile publice, precum si unele reguli specifice privind proprietatea publica si privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale.

Dispozitiile acestuia se completeaza cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu alte reglementari de drept comun aplicabile in materie.

Domeniul de aplicare al Codului este activitatea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, in raporturile dintre autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si in raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.

Codul stabileste, inainte de toate, continutul notiunilor de autoritati ale administratiei publice centrale, respectiv autoritati ale administratiei publice locale.

Astfel, in acceptiunea Codului, autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome. Organizarea si functionarea structurilor de specialitate infiintate pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei, republicata, sunt reglementate prin lege speciala. Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii si consiliile judetene.

O alta imbunatatire adusa de Codul Administrativ este faptul ca acesta ofera o serie de definitii generale aplicabile administratiei publice locale, eliminand astfel neconcordantele existente anterior si structurand notiunile esentiale intr-o forma mult mai accesibila.

2.Principiile administratiei publice

In doctrina postbelica s-a discutat dezvoltarea unui Cod de procedura administrativa. Printre altele, in cadrul acestuia ``urmau sa fie enumerate principiile fundamentale ale administratiei publice, ca de exemplu, principiul legalitatii, principiul contradictorialitatii, principiul adevarului material, principiul aprecierii autonome a probelor, principiul motivarii, principiul revocarii si principiul limitarii recursului ierarhic.``^[2]

Desi acest deziderat doctrinar nu s-a concretizat la momentul respectiv, prezentul Cod Administrativ adoptat prin OUG 57/2019 a revenit asupra acestor principii, stabilind ca principiile fundamentale ale administratiei publicesunt:principiul legalitatii, principiul egalitatii, principiul transparentei, principiul proportionalitatii, principiul satisfacerii interesului public, principiul impartialitatii, principiul continuitatii si principiul adaptabilitatii.

Principiul legalitatii presupune ca autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul acestora au obligatia de a actiona cu respectarea prevederilor legale in vigoare si a tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte .

Principiul egalitatii enuntat de Codul Administrativ nu este altceva decat o expresie a principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in drepturi . Acesta consacra faptul ca beneficiarii activitatii autoritatilor si institutiilor administratiei publice au dreptul de a fi tratati in mod egal, intr-o maniera nediscriminatorie, corelativ cu obligatia autoritatilor si institutiilor administratiei publice de a trata in mod egal pe toti beneficiarii, fara discriminare pe criteriile prevazute de lege.

Principiul transparentei stabileste ca in procesul de elaborare a actelor normative, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a informa si de a supune consultarii si dezbaterii publice proiectele de acte normative si de a permite accesul cetatenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum si la datele si informatiile de interes public, in limitele legii. Beneficiarii activitatilor administratiei publice au dreptul de a obtine informatii de la autoritatile si institutiile administratiei publice, iar acestea au obligatia corelativa a acestora de a pune la dispozitia beneficiarilor informatii, din oficiu sau la cerere, in limitele legii.

Acest principiu nu reprezinta o inovatie legislativa, insa este o reconsacrare bine venita. In legislatia anterioara intrarii in vigoare a Codului Administrativ, acest principiu se bucura de consacrare in diverse acte normative, insa cea mai temeinica garantie a acestuia este reprezentata de Legeanr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Prin aceasta ``s-a instituit cadrul legal privind stabilirea regulilor procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice care utilizeaza resurse financiare publice,in raporturile stabilite intre ele cu cetatenii si asociatiile legal constituite ale acestora.``^[3]

``Importanta transparentei decizionale rezulta si din faptul ca din totalul actelor normative emise in Romania,majoritatea covarsitoare sunt creatia puterii executive. De altfel,in aplicarea legilor si ordonantelor,Guvernul,ministerele,alte institutii statale centrale sau de la nivel local,dar si toate institutiile administratiei publice locale emit continuu un mare numar de acte normative.``^[4]

Principiul proportionalitatii este, la randul sau, unul dintre cele mai importante principii ale dreptului, cu precadere ale dreptului public, regasindu-si si el consacrare in noul Cod Administrativ. Conform acestui principiu, formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice trebuie sa fie corespunzatoare satisfacerii unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile sau masurile autoritatilor si institutiilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a persoanelor, dupa caz.

``Acest principiu al proportionalitatii este deseori asociat, in doctrina germana si in jurisprudenta instantei constitutionale germane, cu termenul deUbermaAAA�verbot, intr-o traducere aproximativa, ``interdictia depasirii``, notiune care este strans legata de o obligatie de protejare. Aceasta obligatie de protejare a fost recunoscuta, inca din anii 1970, ca fiind o dimensiune obiectiva a drepturilor fundamentale, autoritatile publice trebuind sa garanteze, cel putin, un standard minim de protectie fata de aceste drepturi ale cetatenilor.``^[5]

Principiul satisfacerii interesului public este un principiu specific dreptului administrativ. Acesta statueaza ca autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si personalul din cadrul acestora au obligatia de a urmari satisfacerea interesului public inaintea celui individual sau de grup . Interesul public national este prioritar fata de interesul public local.

Astfel, in timp ce in dreptul privat se vorbeste despre principiul binelui fiintei umane, interesul individului fiind plasat deasupra societatii, specific dreptului public in general si dreptului administrativ inparticular este plasarea interesului social deasupra celui individual astfel incat sa se poata asigura o buna exercitare a autoritatii publice la nivelul intregului stat .

Principiul impartialitatii stabileste obligatia personalului din administratia publica de a-si exercita atributiile legale, fara subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese. Ne aflam din nou in fata unei aplicatii particularizate a egalitatii cetatenilor in fata legii.^[6]

Conform principiului continuitatii, activitatea administratiei public se exercita fara intreruperi, cu respectarea prevederilor legale. ``Caracterul de continuitate pe care trebuie sa-l asigure un serviciu public rezida in interesul public pe care acesta il deserveste, nefiind admisa intreruperea activitatii``^[7]

Autoritatile si institutiile administratiei publice au obligatia de a satisface nevoile societatii dupa cum statueaza principiul adaptabilitatii. Astfel, autoritatile publice sunt obligate prin lege sa isi adapteze masurile si reglementarile in asa fel incat acestea sa raspunda nevoilor sociale pe termen lung, cu posibilitatea de a se plia pe diversele modificari legislative si sociale.

``Principiul adaptabilitatii serviciilor publice presupune: dezvoltarea serviciilor publice in sensul exigentelor de interes general; adaptarea serviciului public la nivelul exigentelor conducerii administratiei publice centrale; crearea serviciilor publice ca instrumente de creare a unor avantaje individuale sau de grup; permanenta serviciilor publice.``^[8]

Concluzii

Codul Administrativ reuseste, deci, sa complineasca o serie de principii si notiuni fundamentale pentru administratia publica in cuprinsul unui singur act normativ, eliminand discrepantele, naturale, de altfel, avand in vedere volumul de acte normative, existente in vechea legislatie.

Stabilirea unor principii fundamentale este esentiala oricarei ramuri a dreptului, cu atat mai mult, intr-un domeniu atat de volatil ca administratia publica. Daca in trecut au fost exprimate ingrijorari cu privire la codificarea textelor legislative in domeniul administratiei publice tocmai prin prisma nevoii continue de adaptare a acestora, prin instituirea unor principii diriguitoare aceasta problema este ameliorata, asigurand o stabilitate sporita a reglementarilor prin trasarea unor directii generale.

Autor,Irina Maria Diculescu, internMCP Cabinet avocati- specializati in litigii de munca, comerciale si protectia datelor.

Bibliografie

I.Tratate, cursuri, monografii

1.Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.

2.I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007

3.M. Platis, Teoria Administratiei publice. Suport de curs, Bucuresti, 2005

II.Articole in reviste de specialitate

1.C. Mitrica, Consideratii privind aplicarea principiului transparentei in administratia publica, in ``Revista de Stiinte Juridice``, 2006.

2.G.B. Spirchez, O. Saramei, Despre utilitatea folosirii principiului proportionalitatii in analiza depasirii limitelor puterii discretionare a administratiei in ``SUBB Iurisprudentia`` nr.3/2018

III.Legislatie

1.OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ

IV.Alte surse

1. Expunerea de motive a Proiectului de Lege nr. 369/2018, privind Codul administrativ al Romaniei, procedura legislativa incetand prin respingere definitiva de Camera Deputatilor la 12.06.2018, www.cdep.ro

[1] Expunerea de motive a Proiectului de Lege nr. 369/2018, privind Codul administrativ al Romaniei, procedura legislativa incetand prin respingere definitiva de Camera Deputatilor la 12.06.2018, www.cdep.ro

[2] Dana Apostol Tofan, Drept Administrativ. Note de curs, Vol. I, Universitatea ``Dunarea de Jos``, Facultatea de drept, 2009.

[3] C. Mitrica, Consideratii privind aplicarea principiului transparentei in administratia publica, in ``Revista de Stiinte Juridice``, p. 186, 2006.

[4] Ibidem.

[5] G.B. Spirchez, O. Saramei, Despre utilitatea folosirii principiului proportionalitatii in analiza depasirii limitelor puterii discretionare a administratiei in ``SUBB Iurisprudentia`` nr.3/2018, p. 65.

[6] I. Nicola, Drept administrativ. Curs universitar, Sibiu, 2007, p. 58.

[7] Ibidem.

[8] M. Platis, Teoria Administratiei publice. Suport de curs, Bucuresti, 2005, p. 56.