Perioadele de crestere a copilului realizate in alte state membre trebuie luate in considerare la calcularea pensiei pentru limita de varsta

In luna noiembrie a anului 1987, dupa ce a desfasurat o activitate independenta in Austria, CC s-a instalat in Belgia, unde a dat nastere la doi copii, la 5 decembrie 1987 si, respectiv, la 23 februarie 1990. De la nasterea primului sau copil, ea s-a consacrat cresterii acestora, fara a desfasura o activitate profesionala, fara a dobandi perioade de asigurare si fara a primi prestatii pentru cresterea lor. Situatia a fost aceeasi in Ungaria, unde a locuit in luna decembrie a anului 1991.

La intoarcerea sa in Austria in luna februarie a anului 1993, CC a continuat sa isi creasca copiii timp de treisprezece luni, fiind in acelasi timp afiliata in mod obligatoriu si cotizand la regimul de securitate sociala austriac. Ulterior, ea a lucrat si cotizat in acest stat membru pana la pensionarea sa.

Dupa ce a solicitat acordarea unei pensii pentru limita de varsta, casa de pensii austriaca i -a recunoscut acest drept prin decizia din 29 decembrie 2017. Perioadele de crestere a copilului efectuate in Austria au fost asimilate perioadelor de asigurare si au fost luate in considerare in vederea calcularii cuantumului pensiei sale. In schimb, cele realizate in Belgia si Ungaria nu au fost luate in considerare.

CC a contestat aceasta decizie sustinand ca perioadele de crestere a copilului realizate in alte state membre trebuie sa fie asimilate unor perioade de asigurare in temeiul articolului 21 TFUE, care instituie dreptul cetatenilor Uniunii la libera circulatie, avand in vedere ca ea lucra si era afiliata la securitatea sociala austriaca anterior si ulterior acestor perioade .

Dupa respingerea apelului sau, CC a formulat recurs la Oberster Gerichtshof (Curtea Suprema, Austria). Avand indoieli cu privire la luarea in considerare a perioadelor de crestere a copilului realizate in alte state membre pentru calcularea pensiei pentru limita de varsta, aceasta instanta a solicitat Curtii sa interpreteze o dispozitie de drept derivat al Uniunii , aplicabila ratione temporis in speta. Astfel, nu ar fi exclus ca aceasta dispozitie sa prevada in mod exclusiv conditiile pentru o asemenea luare in considerare, iar CC nu le indeplineste: la data la care a inceput prima ei perioada de crestere a copilului, ea nu desfasura nicio activitate salariata sau independenta in Austria. Prin hotararea sa, Curtea respinge caracterul exclusiv al acestei dispozitii in ceea ce priveste luarea in considerare a perioadelor de crestere a copilului realizate de aceeasi persoana in diferite state membre si confirma ca aceste perioade trebuie luate in considerare in speta, in temeiul articolului 21 TFUE.

In primul rand, Curtea concluzioneaza ca, avand in vedere modul sau de redactare, contextul in care se inscrie si obiectivele urmarite de reglementarea din care face parte, articolul 44 din Regulamentul nr. 987/2009 trebuie interpretat in sensul ca luarea in considerare a perioadelor de crestere a copilului realizate de aceeasi persoana in diferite state membre nu intra sub incidenta sa exclusiva.

Referitor la modul sau de redactare, Curtea precizeaza ca aceasta dispozitie nu indica faptul ca aceasta luare in considerare intra in mod exclusiv sub incidenta ei si ca, desi este adevarat ca dispozitia mentionata constituie o codificare a jurisprudentei sale adoptate in aceasta privinta , la data intrarii sale in vigoare, Hotararea ReichelAlbert nu fusese inca pronuntata, concluziile rezultate din aceasta din urma hotarare nu puteau, asadar, sa fie luate in considerare la adoptarea Regulamentului nr. 987/2009 in vederea codificarii lor eventuale.

In ceea ce priveste contextul in care se inscrie articolul 44 din Regulamentul nr. 987/2009, referindu-se la titlul si la capitolul din care acest regulament face parte, Curtea precizeaza ca aceasta dispozitie instituie o regula suplimentara care permite cresterea probabilitatii persoanelor in cauza de a obtine o luare in considerare completa a perioadelor lor de crestere a copilului si, astfel, sa evite, in masura posibilului, ca situatia sa nu fie aceasta.

In ceea ce priveste obiectivul Regulamentului nr. 987/2009, interpretarea potrivit careia luarea in considerare a perioadelor de crestere a copilului realizate in diferite state membre ar intra sub incidenta exclusiva a articolului 44 din acest regulament ar echivala cu a permite statului membru raspunzator pentru plata pensiei pentru limita de varsta a unei persoane, in care aceasta a lucrat si cotizat in mod exclusiv atat anterior, cat si ulterior transferului resedintei in alt stat membru in care s-a consacrat cresterii copiilor sai, sa refuze luarea in considerare a perioadelor de crestere a copilului realizate de aceasta persoana in alt stat membru si, prin urmare, sa o dezavantajeze pentru simplul motiv ca si-a exercitat dreptul la libera circulatie .

Prin urmare, o astfel de interpretare ar fi contrara obiectivelor urmarite de acest regulament, in special in ceea ce priveste finalitatea de a garanta respectarea principiului liberei circulatii, consacrat la articolul 21 TFUE, si ar risca, asadar, sa puna in pericol efectul util al articolul 44 din acest regulament.

In al doilea rand, Curtea statueaza ca, pentru a asigura respectarea acestui principiu, invatamintele care decurg din Hotararea Reichel-Albert pot fi transpuse la o situatie precum cea in discutie in litigiul principal, in care persoana in cauza nu indeplineste conditia privind desfasurarea unei activitati salariate sau independente impusa de aceasta dispozitie pentru a obtine, in vederea acordarii unei pensii pentru limita de varsta, luarea in considerare de catre statul membru raspunzator pentru plata acestei pensii a perioadelor de crestere a copilului pe care ea le-a realizat in alte state membre. Prin urmare, acest stat membru este obligat sa ia in considerare perioadele respective in temeiul articolului 21 TFUE, in masura in care aceasta persoana a lucrat si a cotizat exclusiv in statul membru mentionat, atat anterior, cat si ulterior transferului resedintei sale in alt stat membru in care a efectuat perioadele mentionate.

Astfel, Curtea constata ca exista, la fel ca in situatia in discutie in Hotararea Reichel-Albert, o legatura suficienta intre perioadele de crestere a copilului realizate de CC in strainatate si perioadele de asigurare realizate ca urmare desfasurarii unei activitati profesionale in Austria.

Prin urmare, legislatia acestui stat membru trebuie sa se aplice in scopul luarii in considerare si a validarii acestor perioade in vederea acordarii unei pensii pentru limita de varsta de catre acelasi stat membru. Daca CC nu ar fi parasit Austria, perioadele sale de crestere a copilului ar fi fost luate in considerare in scopul calcularii pensiei sale pentru limita de varsta in Austria. Prin urmare, la fel ca persoana interesata din cauza in care s-a pronuntat Hotararea Reichel-Albert, ea este dezavantajata pentru simplul motiv ca si-a exercitat dreptul la libera circulatie, ceea ce este contrar articolului 21 TFUE.

Hotararea Curtii in cauza C-576/20 | Pensionsversicherungsanstalt (Perioade de crestere a copilului in strainatate)