Actiunea posesorie

Actiunea in posesorie se deosebeste si de actiunea in revedicare chiar daca ambele au ca obiect restituirea bunului in litigiu.

Astfel, actiunea posesorie apara posesia pe cand actiunea in revendicare apara proprietatea . Acela ce triumfa in actiunea in revendicare, castiga definitiv si in ce priveste posesia, pe cand invingatorul din actiunea posesorie are doar un castig provizoriu ce poate sa il piarda ulterior daca judecandu-se in petitoriu, se va admite actiunea reclamantului. Actiunea posesorie este intotdeauna imobiliara pe cand actiunea in revendicare poate fi mobiliara sau imobiliara.
Actiunea posesorie poate fi promovata de posesor, pe cand actiunea in revendicare apartine doar proprietarului. Actiunea posesorie trebuie promovata intr-un interval scurt de un an de la deposedare, pe cand actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila.

Toate aceste deosebiri evidentiaza faptul ca actiunea posesorie nu se poate exercita concomitent cu cea petitorie si nici ulterior acesteia, dimpotriva ea se exercita intotdeauna inaintea petitoriului.
Printr-o decizie de speta, Tribunalul Suprem, sectia civila, a decis ca punerea in discutie a dreptului de proprietate transforma litigiul posesoriu intr-un litigiu petitoriu, operand astfel cumulul posesoriului cu petitoriul, dar intr-o atare situatie instanta este obligata sa solutioneze litigiul in raport de constatarile ce le va face cu privire la dreptul de proprietate .
O atare protectie este realizata pe deplin de actiunea in revendicare, deoarece prin ea se reclama restituirea posesiunii unui bun in temeiul dreptului de proprietate pe care reclamantul pretinde a-l avea asupra acelui bun.