Infractiunile contra patrimoniului care se savarsesc prin nesocotirea increderii in Noul Cod Penal (art. 236 - 246)

In Noul Cod Penal sunt incriminate faptele contra patrimoniului care se savarsesc prin nesocotirea increderii, categorie in care au fost incluse, in primul rand, faptele incriminate in Codul penal in vigoare cum sunt: abuzul de incredere, gestiunea frauduloasa, insusirea bunului gasit si inselaciunea.

Art. 236 Abuzul de incredere
(1) Insusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de catre cel caruia i-a fost incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 237 Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor
(1) Fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor se pedepseste cu inchisoare de 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 238 Bancruta simpla
(1) Neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei intr-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut de lege de la aparitia starii de insolventa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 239 Bancruta frauduloasa
(1) Fapta persoanei care, in frauda creditorilor:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate;
c) instraineaza, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active,
se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 240 Gestiunea frauduloasa
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acestora, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cand fapta prevazuta in alin.(1) a fost savarsita de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani.
(3) Faptele prevazute in alin.(1) si (2) savarsite in scopul de a dobandi un folos patrimonial se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 241 Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor
(1) Fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si insusirea pe nedrept a unui bun mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare sau in mod fortuit in posesia faptuitorului, sau nepredarea acestuia in termen de 10 zile din momentul in care a cunoscut ca bunul nu ii apartine.

Art. 242 Inselaciunea
(1) Inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Inselaciunea savarsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni .
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 243 Inselaciunea privind asigurarile
(1) Distrugerea, degradarea, aducerea in stare de neintrebuintare, ascunderea sau instrainarea unui bun asigurat impotriva distrugerii, degradarii, uzurii, pierderii sau furtului, in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurata, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Fapta persoanei care, in scopul prevazut in alineatul precedent, simuleaza, isi cauzeaza sau agraveaza leziuni sau vatamari corporale produse de un risc asigurat, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 244 Deturnarea licitatiilor publice
Fapta de a indeparta, prin constrangere sau corupere, un participant de la o licitatie publica, ori intelegerea intre participanti pentru a denatura pretul de adjudecare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Art. 245 Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile
(1) Fapta creditorului care, cu ocazia darii cu imprumut de bani sau bunuri, profitand de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii, ori relatiei de dependenta in care debitorul se afla fata de el, il face sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit disproportionata fata de aceasta prestatie, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Punerea unei persoane in stare de vadita vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicatii cu alcool sau substante psihoactive in scopul de a o determina sa consimta la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanta sau sa renunte la un drept, daca s-a produs o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 246 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 237 alin. (1), art. 239 si art. 242-245 se pedepseste.




Se observa ca, fata de vechea reglementare, au fost adaugate si alte fapte impotriva patrimoniului ale caror actiuni ilicite se intemeiaza pe nesocotirea increderii si anume: abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice si exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile.

La prima categorie de fapte (cele prevazute si in Codul penal in vigoare), au fost operate si unele modificari, menite a pune textele in situatia de a raspunde mai bine necesitatii reprimarii unor modalitati de comitere a respectivelor fapte, evidentiate de practica judiciara.

Astfel, in cazul abuzului de incredere a fost consacrata o noua modalitate de comitere a faptei, prin folosirea fara drept a unui bun incredintat cu un anumit scop, de catre cel care l-a primit. Textul are in vedere atat situatia in care persoana nu avea dreptul de a folosi bunul (spre exemplu, un autovehicul este incredintat de catre proprietar mecanicului in vederea efectuarii unei reparatii, iar acesta din urma il foloseste pentru a face curse in interes personal ori al unor terti) dar si situatia in care cel ce a primit bunul are dreptul de a-l folosi, dar il utilizeaza in alt scop decat cel pentru care i-a fost incredintat ( de pilda, autorului ii este incredintat un autoturism pentru a face o plimbare, dar acesta il foloseste pentru a transporta bunuri a caror greutate depaseste limita admisa pentru vehiculul respectiv).

De asemenea, a fost introdusa o noua incriminare, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor. Infractiunea se poate comise in doua modalitati, fie prin fapta debitorului de a instraina, ascunde, deteriora sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive in scopul fraudarii creditorilor, fie prin achizitionarea de bunuri ori servicii, debitorul stiind cu certitudine la momentul incheierii tranzactiei ca nu va putea plati si producand astfel o paguba creditorului. Ambele modalitati de comitere a faptei au fost semnalate de practica ultimilor ani, organele judiciare nedispunand insa de un text legal care sa permita reprimarea acestor actiuni .

Incriminari similare regasim si in art. 150 si 164 C. pen. elvetian, art. 313-5 si 314-7 C. pen. francez, 227 C. pen. portughez, 257-258 C. pen. spaniol, � 282 C. pen. norvegian etc.

Noile incriminari referitoare la inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice si exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile isi gasesc justificarea in realitatea sociala, caci ele vin sa sanctioneze fapte care au devenit din ce in ce mai frecvente in ultimii ani. Astfel, in conditiile dezvoltarii sustinute a pietei asigurarilor, a cresterii numarului si ponderii asigurarilor obligatorii, a crescut si tentatia unor persoane de a frauda asiguratorii in scopul obtinerii unor foloase patrimoniale injuste. Incriminari similare se gasesc si in art. 642 C. pen. italian, art. 219 C. pen. portughez, � 272 C. pen. norvegian etc.

In ceea ce priveste deturnarea licitatiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat ca, nu in putine cazuri, participantii la o licitatie publica au recurs a diferite manopere frauduloase, in scopul indepartarii de la licitatie a unor potentiali participanti, alterand astfel pretul de adjudecare.

Faptele de aceasta natura sunt incriminate si de alte legislatii, cum este cazul art. 313-6 C. pen. francez, art. 230 C. pen. portughez, art. 262 C. pen. spaniol.

In fine, prin incriminarea exploatarii patrimoniale a unei persoane vulnerabile se doreste reprimarea unor fapte care au proliferat in ultimii ani si care au produs uneori consecinte sociale devastatoare pentru persoanele care le-au cazut victima, fiind aproape zilnic semnalate in presa cazuri ale unor persoane in varsta sau cu o stare de sanatate precara care au ajuns sa isi piarda locuintele in urma unor asemenea intelegeri patrimoniale disproportionate.

Acest gen de fapte sunt incriminate in majoritate legislatiilor europene. A se vedea art. 157 C. pen. elvetian, art. 226 C. pen. portughez, care au inspirat redactarea textului din proiect, dar si art. 644 C. pen. italian, art. 313-4 C. pen. francez, � 295 C. pen. norvegian.

Tot in acest capitol au fost aduse si infractiunile bancruta simpla si bancruta frauduloasa preluate din legislatia speciala.