din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3298 de useri online



Prima pagină » Articole juridice » CEDO. Justitie Europeana » Un stat membru UE poate refuza recunoasterea numelui unui cetatean care contine un titlu de noblete

Un stat membru UE poate refuza recunoasterea numelui unui cetatean care contine un titlu de noblete

  Publicat: 30 Dec 2010       6568 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: CEDO. Justitie Europeana  


Un stat membru UE poate refuza recunoasterea numelui unui cetatean care contine un titlu de noblete, astfel cum a fost obtinut intr-un alt stat membru, pentru consideratii obiective legate de ordinea publica

Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Intreprindere comuna. Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, �intreprinderile comune� sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Legatura politica si juridica permanenta dintre persoana fizica si stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organizarea puterii supreme de stat, modul de formare si competenta organelor supreme ale statului.
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.

Uniunea Europeana asigura respectarea principiului egalitatii cetatenilor, pe care Legea privind abolirea clasei nobiliare il pune in aplicare



Doamna Ilonka Sayn-Wittgenstein, cetatean austriac ce locuieste in Germania, a obtinut, in urma adoptiei sale, in anul 1991, de catre domnul Lothar FA�rst von Sayn-Wittgenstein, cetatean german, ca nume la nastere, numele de familie al acestuia din urma, impreuna cu titlu sau de noblete, in forma ``FA�rstin von Sayn-Wittgenstein`` (``Printesa de Sayn-Wittgenstein``). In Germania, ea a obtinut, folosind numele respectiv, permisul de conducere si a infiintat o societate . Cat priveste autoritatile austriece, acestea au procedat la inregistrarea noului nume in registrul de stare civila austriac. De asemenea, acestea au reinnoit si au eliberat un pasaport, precum si certificate de cetatenie pe numele Ilonka FA�rstin von Sayn Wittgenstein.
Totusi, Verfassungsgerichtshof (Curtea Constitutionala din Austria) s-a pronuntat in anul 2003 intr-o cauza similara in sensul ca Legea privind abolirea clasei nobiliare din 1919 - avand rang de norma constitutionala si aplicand principiul egalitatii - impiedica un cetatean austriac sa dobandeasca un nume cuprinzand un titlu de noblete pe calea adoptiei de catre un cetatean german care poarta in mod legal acest titlu de noblete ca element constitutiv al numelui sau. In urma acestei hotarari, considerand ca actul de nastere eliberat doamnei Ilonka FA�rstin von Sayn-Wittgenstein in urma adoptiei era incorect, ofiterul de stare civila din Viena a rectificat in consecinta inscrierea numelui in registrul de stare civila, in sensul ca acesta sa devina ``Sayn-Wittgenstein``.
In fata Verwaltungsgerichtshof (Curtea Administrativa Suprema din Austria), doamna Sayn Wittgenstein a sustinut ca nerecunoasterea efectelor adoptiei asupra numelui sau constituie un obstacol in calea liberei sale circulatii - intrucat acest fapt o obliga sa poarte nume diferite in doua state membre -, precum si o atingere adusa dreptului sau la respectarea vietii de familie - din cauza modificarii numelui pe care l-a purtat neintrerupt timp de 15 ani.
In acest context, instanta austriaca solicita Curtii de Justitie sa stabileasca daca principiul de libera circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii permite autoritatilor austriece sa refuze recunoasterea in toate elementele sale a unui nume de familie al unui cetatean austriac, astfel cum a fost stabilit in Germania, stat in care locuieste respectivul cetatean, din cauza faptului ca numele respectiv contine un titlu de noblete care nu este admis in temeiul dreptului constitutional austriac.
Curtea aminteste mai intai ca, desi normele care reglementeaza numele de familie si titlurile de noblete intra in competenta statelor membre, acestea trebuie, totusi, sa respecte dreptul Uniunii. Astfel, numele unei persoane este un element constitutiv al identitatii sale si al vietii sale private, a carei protectiei este consacrata atat de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cat si de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Curtea a declarat deja1 ca de fiecare data cand numele utilizat de o persoana intr-o situatie concreta nu corespunde cu cel care figureaza in documentul sau de identitate ori cand numele care figureaza in doua documente prezentate impreuna nu este acelasi pot aparea indoieli cu privire la identitatea acestei persoane, precum si la autenticitatea documentelor prezentate sau la veridicitatea datelor. Simplul risc concret de a fi nevoit sa elimine indoielile privind identitatea sa constituie un obstacol in calea liberei circulatii.
Totusi, acest obstacol poate fi justificat daca se intemeiaza pe consideratii obiective si este proportional cu obiectivul legitim urmarit de dreptul national.
In aceasta privinta, Curtea aminteste ca Uniunea respecta identitatea nationala a statelor membre, forma de guvernamant republicana facand parte de asemenea din aceasta identitate. Curtea admite asadar ca, in contextul istoriei constitutionale a Austriei, Legea privind abolirea clasei nobiliare poate fi considerata o justificare de ordine publica si, in consecinta, poate fi evaluata comparativ cu dreptul de libera circulatie a persoanelor recunoscut de dreptul Uniunii.
Prin urmare, notiunea de ordine publica ca justificare a unei derogari de la o libertate fundamentala trebuie interpretata in mod strict si nu poata fi stabilita unilateral de fiecare stat membru fara exercitarea unui control din partea institutiilor Uniunii. Nu este mai putin adevarat ca circumstantele specifice care ar putea justifica recurgerea la notiunea de ordine publica pot varia de la un stat membru la altul si de la o perioada la alta. Autoritatile nationale dispun de o marja de apreciere in limitele impuse de tratat.
In ceea ce priveste Austria, reiese ca Legea privind abolirea clasei nobiliare constituie o aplicare a principiului mai general al egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor Austriei, principiu pe care ordinea juridica a Uniunii urmareste sa il asigure ca principiu general al dreptului.
Masurile care restrang o libertate fundamentala nu pot fi justificate prin motive legate de ordinea publica decat daca sunt necesare pentru protectia intereselor pe care urmaresc sa le garanteze si daca acestea din urma nu pot fi atinse prin masuri mai putin restrictive.
Potrivit Curtii, nu este disproportionat ca un stat membru sa urmareasca realizarea obiectivului de garantare a principiului egalitatii prin interzicerea oricarei dobandiri, posesii sau folosiri de catre cetatenii sai a unor titluri de noblete sau a unor elemente nobiliare care pot face sa se creada ca persoana care poarta numele respectiv detine o astfel de demnitate.
In consecinta, Curtea raspunde ca refuzul autoritatilor unui stat membru de a recunoaste, cu toate elementele sale, numele unuia dintre cetatenii sai, astfel cum a fost stabilit intr-un al doilea stat membru cu ocazia adoptiei sale la varsta adulta de catre un cetatean al acestui din urma stat, in cazul in care numele respectiv contine un titlu de noblete care nu este admis in primul stat membru in temeiul dreptului sau constitutional, nu constituie o atingere nejustificata adusa libertatii de circulatie si de sedere a cetatenilor Uniunii.


MENTIUNE: Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Instanta nationala are obligatia de a solutiona cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.


1 Hotararea din 14 octombrie 2008, Grunkin si Paul, C-353/06





Citeşte mai multe despre:    Nume de familie    Titlu de noblete    CJUE    Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Cum isi pot schimba cetatenii romani numele pe cale administrativa?
Sursa:

Titularul unui nume are dreptul de a se opune utilizarii acestuia ca marca comunitara atunci cand dreptul national prevede acest lucru
Sursa: EuroAvocatura.ro

Situatia legala a copilului (Art. 448 - 450 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Efectele adoptiei (Art. 469 - 474 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Declararea si inregistrarea nasterii
Sursa: EuroAvocatura.ro