Procedura simplificata a judecatii in cazul recunoasterii vinovatiei. Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei

Procedura simplificata a judecarii in cazul recunoasterii vinovatiei, introdusa prin Legea nr. 202/2010, reprezinta de fapt o procedura abreviata ce are la baza o pledoarie de vinovatie si poate fi aplicata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

1) instanta sa fie competenta sa judece cauza si legal sesizata;

- pentru a putea sa se pronunte cu privire la vinovatia inculpatului in temeiul acestei procedurii simplificate actul de sesizare a instantei trebuie sa fi fost legal intocmit, iar instanta sa fie competenta sa judece cauza si sa fi fost legal sesizata;
- instanta sau partile pot sa invoce orice nelegalitate care atrage nulitatea absoluta a urmaririi penale si, pe cale de consecinta, restituirea cauzei la parchet, chiar daca inculpatul a ales sa urmeze procedura simplificata.

2) inculpatul sa nu fie acuzat de savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata;

- procedura simplificata se aplica numai cauzelor avand ca obiect infractiuni cu privire la care legea prevede numai pedeapsa amenzii, pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii, sau numai pedeapsa inchisorii;
- potrivit art. 1411 C.pen. prin pedeapsa prevazuta de lege se intelege pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei;
- nu prezinta importanta daca pedeapsa detentiunii pe viata este pedeapsa unica sau este prevazuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii;
- in cazul in care inculpatul este acuzat de savarsirea mai multor infractiuni concurente este necesar ca pentru niciuna dintre acestea legea sa nu prevada pedeapsa detentiunii pe viata;

3) inculpatul sa fi declarat personal sau prin inscris autentic inainte de citirea actului de sesizare a instantei ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in rechizitoriu;

- inculpatul trebuie sa declare inainte de inceperea cercetarii judecatoresti ca recunoaste in totalitate fapta/ele retinute in actul de sesizare a instantei si ca nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acel termen de judecata;
- in cazul in care inculpatul recunoaste numai o parte dintre faptele retinute in rechizitoriu, procedura simplificata nu este aplicabila;
- in situatia in care in cauza sunt mai multi inculpati si numai unul/unii dintre acestia recunosc toate faptele retinute in sarcina lor prin rechizitoriu, instanta va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru acestia, dispunand, prin incheiere, disjungerea cauzei pentru ceilalti inculpati, in cazul in care disjungerea este posibila; inculpatii condamnati ca urmare a ``pledoariei de vinovatie``, pot fi audiati ca martori in cauza disjunsa cu privire la ceilalti inculpati; judecatorul care a pronuntat solutia de condamnare a inculpatului/ilor potrivit procedurii simplificate, se poate afla intr-o situatie de incompatibilitate de a judeca cauza disjunsa cu privire la ceilalti participanti la savarsirea infractiunii.
- recunoasterea faptelor poate fi facuta si de inculpatul minor, cu respectarea dispozitiilor din cadrul procedurii speciale referitoare la persoanele citate sa participe la judecata;
- inculpatul nu este obligat sa recunoasca si incadrarea juridica a faptei/faptelor astfel cum a/au fost retinuta/retinute in actul de sesizare putand solicita schimbarea incadrarii juridice a acestora, in conditiile art. 334 C.proc.pen.;
- aceasta procedura simplificata poate fi aplicata numai cu privire la cauzele penale in care nu a fost citit actul de sesizare, normele de procedura fiind de imediata aplicare18; in cazul in care a fost inceputa cercetarea judecatoreasca la momentul intrarii in vigoare a ``micii reforme``, inculpatul nu mai poate beneficia de efectele procedurii simplificate.

iv) inculpatul trebuie sa solicite ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala;

- dreptul de a solicita audierea de martori in procedura publica si contradictorie in fata unei instante impartiale si independente garantat de art. 6 parag. 3 lit. d) din Conventia europeana este un drept relativ la care acuzatul poate renunta;
- inculpatul trebuie sa declare inainte de inceperea cercetarii judecatoresti ca intelege sa se judece pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale pe care si le insuseste si ca nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acel termen de judecata;
In situatia in care sunt indeplinite conditiile de mai sus, instanta dupa ce atrage atentia inculpatului prezent la judecata asupra tuturor consecintelor ce decurg din alegerea procedurii simplificate, da citire actului de sesizare, procedeaza la ascultarea inculpatului sub aspectul recunoasterii faptelor descrise in rechizitoriu si insusirii probelor administrate in cursul urmaririi penale.
Dupa ascultarea inculpatului, instanta admite cererea de judecare de judecare potrivit procedurii prevazute de art. 320¹ C.proc.pen. Dupa acest moment inculpatul nu mai poate renunta pe parcursul procesului penal asupra optiunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (in cazurile in care legiuitorul a dorit sa prevada o asemenea posibilitatea de revenire a prevazut-o in mod expres: de pilda, renuntarea la apel/recurs).
Dupa deschiderea procedurii simplificate, instanta poate incuviinta inculpatului numai administrarea probei cu inscrisuri in circumstantiere, iar apoi acorda cuvantul in dezbateri, procurorului si partilor, potrivit regulilor generale de desfasurare a dezbaterilor.
Inculpatul care recunoaste savarsirea unei infractiuni si solicita sa fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii (cauza legala de reducere a pedepsei).
In situatia in care instanta retine si circumstante atenuante legale sau judiciare prevazute de art. 73-74¹ C.pen. in favoarea inculpatului, aplicarea efectelor circumstantelor atenuante se face prin raportarea la limitele pedepsei inchisorii reduse ca urmare a aplicarii procedurii prevazute de art. 320¹ alin. (7) C. proc.pen.

Bibliografie: Explicatii preliminare ale Legii nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor in domeniul penal; Judecator Mihail Udroiu