Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Civil » Transmisiunea mostenirii. Dispozitii generale (Art. 1.100 - 1.105 - Noul Cod Civil)

Transmisiunea mostenirii. Dispozitii generale (Art. 1.100 - 1.105 - Noul Cod Civil)

Publicat: 27 Jun 2011 7090 citiri Sursa: EuroAvocatura.ro Secţiunea: Noul Cod Civil

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

Cartea a IV-a. Despre mostenire si liberalitati

Titlul IV. Transmisiunea si partajul mostenirii

Capitolul I. Transmisiunea mostenirii

Sectiunea 1. Dispozitii generale

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

In materie penala, conform art.14 Cod Procedura Penala, dreptul persoanei vatamate, constituita ca parte civila, de a alatura si exercita actiunea civila fie celei penale in cadrul procesului penal, fie inaintarea acesteia instantei civile.

Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.

Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.

Persoana care primeste un legat.

Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.

Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),

Descoperire de cont ce apare atunci cand titularul a efectuat prelevari superioare activelor existente sau limitei de credit acordate.

Legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un descendent comun, rudenie fireasca, ori care se stabileste ca efect al infierii, rudenie civila.

Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.

Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.

Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.

Prevazut in sectiunea II, cap. II, t. 1, C. proc. pen., partea genrala,

      Art. 1.100. Notiunile de optiune succesorala si de succesibil. (1) Cel chemat la mostenire in temeiul legii sau al vointei defunctului poate accepta mostenirea sau poate renunta la ea.
(2) Prin succesibil se intelege persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala.
      Art. 1.101. Caracterele juridice ale optiunii. Sub sanctiunea nulitatii absolute, optiunea succesorala este indivizibila si nu poate fi afectata de nicio modalitate.
      Art. 1.102. Vocatia multipla la mostenire. (1) Mostenitorul care, in baza legii sau a testamentului, cumuleaza mai multe vocatii la mostenire are, pentru fiecare dintre ele, un drept de optiune distinct.
(2) Legatarul chemat la mostenire si ca mostenitor legal isi va putea exercita optiunea in oricare dintre aceste calitati. Daca, desi nu a fost incalcata rezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, acesta din urma poate opta doar ca legatar.
      Art. 1.103. Termenul de optiune succesorala. (1) Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.
(2) Termenul de optiune curge:
a) de la data nasterii celui chemat la mostenire, daca nasterea s-a produs dupa deschiderea mostenirii;
b) de la data inregistrarii mortii in registrul de stare civila, daca inregistrarea se face in temeiul unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii celui care lasa mostenirea, afara numai daca succesibilul a cunoscut faptul mortii sau hotararea de declarare a mortii la o data anterioara, caz in care termenul curge de la aceasta din urma data;
c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatul sau, daca testamentul cuprinzand acest legat este descoperit dupa deschiderea mostenirii;
d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca legatura de rudenie pe care se intemeiaza vocatia sa la mostenire, daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii.
(3) Termenului prevazut la alin. (1) i se aplica prevederile cuprinse in cartea a VI-a referitoare la suspendarea si repunerea in termenul de prescriptie extinctiva.
      Art. 1.104. Prorogarea termenului. (1) In cazul in care succesibilul a cerut intocmirea inventarului anterior exercitarii dreptului de optiune succesorala, termenul de optiune nu se va implini mai devreme de doua luni de la data la care i se comunica procesul-verbal de inventariere.
(2) Pe durata efectuarii inventarului, succesibilul nu poate fi considerat mostenitor, cu exceptia cazului in care a acceptat mostenirea .
      Art. 1.105. Retransmiterea dreptului de optiune. (1) Mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat dreptul de optiune succesorala il exercita separat, fiecare pentru partea sa, in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), partea succesibilului care renunta profita celorlalti mostenitori ai autorului sau.