din anul 2007, atuul tau de DREPT!
556 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului » Scoaterea de sub urmarire penala

Scoaterea de sub urmarire penala

  Publicat: 17 Aug 2012       5491 citiri        Secţiunea: Plangerea impotriva actelor si masurilor procurorului  


Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Prin rezolutia nr. 536/P/2008 din 29.04.2009 Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului D.N. pentru savarsirea infractiunii prev. de disp. art. 250 alin.3 cod penal.
In baza art. 10 lit.a cod pr.penala s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de aceiasi persoana sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de disp. art.193 si 220 cod penal.

Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Calitate procesuala pe care o are faptuitorul odata cu declansarea procesului penal,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.

Prin aceiasi rezolutie s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de numitul P.S. pentru savarsirea infractiunilor prev. de disp. art. 193 si 220 alin.1 cod penal.
Pentru a se pronunta aceasta solutie s-a retinut ca partea vatamata Z.D. s-a adresat cu o plangere Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag impotriva padurarului D.N. si a sefului Ocolului Silvic Casimcea P.S. sustinand ca acestia in timp ce se aflau in exercitarea atributiunilor de serviciu l-au agresat, cauzandu-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 8 - 9 zile de ingrijiri medicale.
In dovedirea sustinerilor petentul a atasat certificatul medico legal nr. 1401/T din 13.08.2008 emis de L.M.L. Constanta.
De asemenea Zamfir Dumitru a invederat ca cei doi au proferat amenintari la adresa sa si au patruns pe terenul atribuit Arhiepiscopiei Tomisului de catre Directia Silvica Tulcea in vederea construirii schitului "Sf. Vineri " , solicitand efectuarea de cercetari impotriva acestora pentru infractiunile prevazute de art. 193 si respectiv 220 din codul penal.
Cercetarile efectuate au stabilit ca in ziua de 30.07.2008 partea vatamata ajutata de martorii L.D., L.A. si S.S. efectua lucrari de imprejmuire a suprafetei de 1800 m.p., amplasata in cantonul " Mandra" gestionat de padurarul D.N., unde urma sa fie ridicat schitul.
Cu aceasta ocazie intre petent si D.N. a avut loc o discutie contradictorie, padurarul reprosandu-i partii vatamate ca a ocupat prin imprejmuire o suprafata mai mare de teren decat cea prevazuta in autorizatie . In aceiasi zi a sosit la fata locului si seful de ocol P.S., chemat de D.N, pentru a efectua masuratori.
Fiind audiatii martorii S.S., L.D. si L.A.I. au declarat ca in momentul in care padurarul se certa cu Z.D. ei se aflau la o distanta de 50 de metri si nu auzit schimbul de cuvinte dintre cei doi.
De asemenea au mai sustinut ca nu l-au vazut pe D.N. sa arunce cu pietre in partea vatamata, iar P.S. nu i-a adresat cuvinte jignitoare petentului cu ocazia masurarii suprafetei de teren care era imprejmuita.
Impotriva solutiei de netrimitere in judecata adoptata de procuror a formulat plangere petentul Z.D..
S-a motivat ca aceasta este netemeinica si nelegala, declaratiile date de catre cei invinuiti de el precum si martorii L.D., L.A. si S.S. fiind false, la comiterea acestei fapte contribuind seful Postului de Politie din comuna Topolog C.S. impreuna cu ajutorul sau.
Cei doi l-au transportat apoi la Postul de Politie Stejaru unde i s-a luat o alta declaratie si aici a simtit ca a fost iradiat prin deschiderea unei usi si patrundea in corpul sau a unei energii electrice.
A sustinut ca acest caz a fost musamalizat de catre lucratori de politie impreuna cu alte persoane, iar el hartuit, sicanat si obligat sa semneze ceea ce au scris in declaratie organele judiciare, fara sa citeasca.
In sedinta publica din 27.10.2009 reprezentantul Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag a sustinut ca plangerea formulata de petent este tardiv introdusa si inadmisibila solicitand respingerea acesteia.
Examinand exceptiile ridicate prin prisma dispozitiilor legale aplicabile si a inscrisurilor inscrise depuse la dosar se retine ca din dovada a prezentata de petent cu prilejul dezbaterilor reiese ca acesta a primit rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag nr. 35/II/2/2009 pronuntata de procurorul ierarhic superior, la data de 3.09.2009 .
Cum plangerea impotriva acestei solutii a fost adresata Judecatoriei Babadag la 16.09.2009 urmeaza a se constata ca aceasta a fost introdusa inlauntrul termenului de 20 de zile prevazut de codul de procedura penala.
Cu privire la inadmisibilitatea acestui demers este de observat ca desi partea vatamata a mentionat ca intelege sa formuleze plangere scrisa impotriva rezolutiei Prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag, din continutul acesteia rezulta ca Z.D. reclama instrumentarea abuziva a cauzei de catre organele de politie.
De altfel, in cursul judecatii partea vatamata a declarat ca este nemultumita de ambele solutii adoptate si intelege sa formuleze plangere impotriva amandurora.
Pe fondul cauzei se retine ca petentul nu a prezentat dovezi din care sa reiasa ca s-a adresat cu plangere penala impotriva lucratorilor de politie care ar fi comis infractiuni cu prilejul efectuarii cercetarilor.
De asemenea, nu s-a stabilit ca martori L.D., L.A. si S.S. ar fi dat marturii mincinoase, acestia nefiind cercetati pentru savarsirea infractiunii prev. de disp. art. 260 cod penal.
Conform art., 75 cod pr.penala declaratiile partii vatamate facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejuri ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.
Pori in speta sustinerile petentului potrivit carora acesta a fost victima unei agresiuni din partea lui D.N., care l-ar fi lovit cu o piatra, nu sunt confirmate de martorii audiati.
Este de observat ca unul dintre acestia, S.S., este ruda cu partea vatamata, iar Z.D. a refuzat o confruntare cu acesta.
Chiar daca certificatul medico legal nr. 1401/T/13.08.2008 prezentat de petent atesta leziuni traumatice care i-au fost provocate lui Z.D. in ziua de 30.07.2008 si necesitau ingrijiri medicale de 8 -9 zile, cata vreme cel invinuit de savarsirea faptei nu a recunoscu-o iar martori audiati nu au confirmat sustinerile partii vatamate, nu se poate stabili o legatura de cauzalitate intre leziunile inregistrate si prezumtiva conduita a lui D.N..
Aceiasi martorii au negat si proferarea de amenintare de catre padurar si seful Ocolului silvic Casimcea la adresa lui Z.D., ca si eventuale actiuni din partea celor doi care sa se circumscrie faptei de tulburare de posesie.
Cu privire la infractiunea prev. de art. 220 cod penal este de observat ca prin sintagma " ocuparea in intregime sau in parte a unui, imobil fara drept, aflat in posesia altuia, " legiuitorul a avut in vedere intrarea efectiva in posesia imobilului, ceea ce in speta nu s-a produs deoarece padurarul si seful Ocolului silvic Casimcea, daca ar trebuie sa dam curs declaratiei partii vatamate, au contestat numai aliniamentul pe care se construia gardul imprejmuitor.
Dimpotriva, petentul a fost acuzat de catre autoritatile silvice ca a mutat din locul initial borna amenajistica nr. 9 si a smuls o bariera amplasata pe un drum forestier invecinat cu terenul care era imprejmuit in ziua de 30.07.2008.
Desi la incheierea procesului verbal de constatare a acestor fapte au participat in afara de reprezentanti ai Protoieriei Babadag, seful Postului de Politie din comuna Topolog C.S., ing. P.S. si padurarul D.N., acest lucru nu poate conduce la concluzia ca in cauza nu au fost respectate dispozitiile codului de procedura penala relative la compatibilitatea persoanelor care efectueaza actele de procedura . Aceasta intrucat obiectul cauzei il constituie faptele deduse judecatii prin plangerea formulata de Z.D. si nu eventualele abuzuri comise de partea vatamata impotriva ocolului silvic cu prilejul delimitarii suprafetei de teren pe care trebuia ridicat Schitul " Sf. Vineri".
Prin urmare, in mod corect Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag a adoptat o solutie de netrimitere in judecata in cauza.
Nu are relevanta imprejurarea ca initial s-au efectuat cercetari impotriva padurarului D.N. cu privire la infractiunea prev. de art. 180 alin.2 cod penal, iar ulterior a fost schimbata incadrarea juridica in infractiunea de purtare abuziva prev. de art.205 alin.3 din acelasi cod, fara sa fie reaudiat faptuitorul, atata timp cat pe baza probelor administrate nu s-a putut retine trasaturile constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, deoarece disp. art. 250 alin.3 incrimineaza practic savarsirea acestei fapte de catre un subiect activ calificat - functionar public .
Pentru aceste considerente plangerea formulata de petent la vi respinsa ca nefondata.




Pronuntata de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 204 din data 30.10.2009


Citeşte mai multe despre:    Judecatoria Babadag    Parchetul de pe langa Judecatoria Babadag    Ingrijiri medicale    Certificat medico-legal    Marturie mincinoasa    Infractiunea de tulburare de posesie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Expertiza pentru stabilirea corecta a gradului de invaliditate
Pronuntaţă de: Tribunalul Tulcea - Sentinta civila nr. 169 din data 19.01.2011

Cerere de reconstituire a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 28 din data 15.01.2009

Dobandire drept de proprietate prin uzucapiune si prin accesiune reala imobiliara
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 158 din data 27.03.2008

Infractiunea de ultraj. Stare de recidiva postexecutorie. Lipsa elementului material al laturii obiective
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta penala nr. 50 din data 02.04.2008

Reziliere contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, Neexecutarea obligatiei
Pronuntaţă de: Judecatoria Babadag - Sentinta civila nr. 888 din data 19.11.2009