din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3126 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.

  Publicat: 16 May 2019       4835 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In Monitorul Oficial nr. 386 din 16.05.2019 a fost publicata Decizia ICCJ nr. 6/2019 privind solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Gradinaru Nicolae - membru al Parlamentului Romaniei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Orice subsatnta sau produs care, folosit �n cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Parti componente ale infractiunii.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Scrisoare ce urmeaza unei oferte lansate de furnizor prin care clientul solicita livrarea de produse sau executarea de servicii,
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Parere a unui membru al completului de judecata, care a ramas in minoritate fata de ceilalti membri ai completului cu prilejul deliberarii cauzei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Produse agroalimentare care pot fi donate conform prevederilor prezentei legi
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Infractiune care consta in punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui vehicul neinmatriculat.
Autovehiculul dotat cu un grup propulsor
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Parte intr-un raport juridic de obligatie, titular de drepturi de creanta, indreptatit sa pretinda subiectului pasiv,
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice subsatnta sau produs care, folosit �n cantitati, concentratii sau conditii aparent nepericuloase, prezinta risc semnificativ pentru om, mediu sau pentru bunurile materiale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

Pe rol se afla solutionarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori, in Dosarul nr. 18.436/271/2017, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept: "Daca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie."
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedura penala si art. 274 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, domnul judecator Daniel Gradinaru .
Conform art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, la sedinta de judecata a participat doamna Aurelia Hirt, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Minca, procuror sef al Serviciului judiciar penal, Sectia judiciara a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 144/1/2019 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, precum si faptul ca, drept urmare a solicitarilor formulate in temeiul dispozitiilor art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
Totodata, a invederat ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorul raportor, doamna judecator Simona Cristina Nenita, care a fost comunicat partilor din proces, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala, la dosar nefiind depuse puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusa judecatii.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, constatand ca nu sunt cereri de formulat sau exceptii de invocat, a solicitat reprezentantului Ministerului Public sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept supusa dezbaterii.
Reprezentantul Ministerului Public a invederat ca sesizarea formulata de Curtea de Apel Oradea indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
A solicitat admiterea sesizarii si pronuntarea unei hotarari prealabile in sensul de a se stabili ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
In acest sens a aratat ca activitatea de conducere presupune, pe de o parte, o deplasare a unui vehicul prin mijloace proprii, prin mecanisme specifice de punere in miscare a acestuia, iar pe de alta parte presupune o activitate de dirijare a mersului, a miscarii, pe un drum public, a vehiculului, fara ca motorul sa fie pus in functiune. Autopropulsia presupune o deplasare a acestui vehicul cu punerea in miscare a propriului motor de functionare, insa, pe de alta parte, simpla pornire a motorului, cata vreme acesta nu este cuplat la cutia de viteze, nu presupune o actiune de punere in circulatie.
Pentru a fi in prezenta infractiunii prevazute de art. 336 din Codul penal, este necesar ca un vehicul - al carui conducator detine permis de conducere si se afla sub influenta alcoolului - sa fie, prin natura sa, dotat cu un motor care sa-i asigure functionarea. Insa, echiparea cu motor tine de natura, si nu de esenta deplasarii unui astfel de vehicul pe drumurile publice.
Prin urmare, a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de tipicitate ale infractiunii mentionate si atunci cand un astfel de vehicul este dirijat, cu motorul oprit, pe drumurile publice, de catre o persoana care are obligatia de a detine permis de conducere si se afla sub influenta alcoolului, context in care aceasta actioneaza sistemele de frana, de directie - prin urmare asigura deplasarea vehiculului cu motorul oprit, prin folosirea unor mecanisme ale acestuia -, intrucat si intr-o astfel de imprejurare, se pune in pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice.
Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar dosarul a fost retinut in pronuntare asupra problemei de drept supuse dezlegarii.
INALTA CURTE,
asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori a dispus, prin Incheierea din data de 29 noiembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 18.436/271/2017, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 475 din Codul de procedura penala, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei probleme de drept: "Daca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie?".
II. Expunerea succinta a cauzei:
Prin Sentinta penala nr. 310 din data de 14 martie 2018, pronuntata de Judecatoria Oradea in Dosarul nr. 18.436/271/2017, s-au dispus urmatoarele:
In temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala a fost achitat inculpatul B.D. cu privire la infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prevazuta de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
In fapt, s-a retinut ca inculpatul B.D., la data de 2 iunie 2017, in jurul orei 00,10, avand o alcoolemie de 1,65g/l, a pus in miscare prin impingere autoturismul marca Fiat, cu nr. de inmatriculare (...), iar ulterior, drumul fiind in panta, a intrat in habitaclul autoturismului si a actionat mecanismele de franare si directie, avand intentia de a porni in acest fel motorul, deplasandu-se in acest mod pe o distanta de aproximativ 300 metri, din care o parte a impins autoturismul si o alta parte s-a aflat la volanul acestuia, pe str. Louis Pasteur din municipiul Oradea, fara ca motorul autoturismului sa fie in stare de functionare.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Judecatoria Oradea a retinut ca elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal impune ca actiunea de conducere sa aiba ca obiect un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere, adica un autovehicul, astfel cum acesta este definit de art. 6 pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002). Conceptul de autovehicul este utilizat de catre legiuitor si in continutul infractiunilor prevazute de art. 334 alin. (1) din Codul penal si art. 335 alin. (1) din Codul penal si vizeaza orice vehicul prevazut cu un mijloc mecanic de propulsie, care se deplaseaza prin mijloace proprii si care circula in mod obisnuit pe drumurile publice.
In ceea ce priveste actiunea de conducere s-a retinut ca aceasta reprezinta operatiunea tehnica prin care se pune in miscare si se dirijeaza un autovehicul prevazut cu motor care sa ii asigure deplasarea si care are aptitudinea de a se deplasa prin mijloace proprii.
Prin urmare, in conditiile in care, la data de 2 iunie 2017, deplasarea pe drumul public a autovehiculului marca Fiat, cu nr. de inmatriculare (...), s-a efectuat ca urmare a punerii in miscare prin impingere si dirijare prin actionarea mecanismelor de franare si directie, fara a se realiza actul de conducere specific autoturismului, respectiv cu motorul in stare de functionare, s-a apreciat ca fapta inculpatului B.D. nu intruneste conditiile de tipicitate obiectiva ale infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea, cauza formand obiectul Dosarului nr. 18.436/271/2017 al Curtii de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori.
In motivele de apel formulate, Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea a sustinut ca fapta concreta, retinuta in sarcina inculpatului B.D., intruneste elementul material al infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
La termenul de judecata din data de 14 noiembrie 2018, din oficiu, instanta de apel a pus in discutia partilor sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit dispozitiilor art. 475 si urmatoarele din Codul de procedura penala, pentru solutionarea, de principiu, a problemei de drept mentionate.
Prin incheierea din data de 29 noiembrie 2018, constatandu-se indeplinite toate cerintele de admisibilitate prevazute de 475 din Codul de procedura penala, s-a dispus sesizarea instantei supreme.
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedura penala, s-a dispus suspendarea judecatii cauzei pana la pronuntarea hotararii prealabile.
III. Opinia instantei care a formulat sesizarea
Cu privire la problema de drept invocata, Curtea de Apel Oradea a retinut ca, in cauza, desi autovehiculul condus de inculpat nu avea motorul functional, a rulat pe drumul public in urma impingerii si apoi al inertiei generate de drumul aflat in panta. Simpla functionare a motorului unui autoturism nu este de natura sa il poata puna si in miscare, in lipsa cuplarii motorului la cutia de viteze (numai astfel poate avea loc autopropulsia).
S-a apreciat ca este de natura unui vehicul (cu referire la autoturism) de a se deplasa pe drumul public cu ajutorul autopropulsiei, si nu de esenta sa.
Prin urmare, o persoana aflata in stare de ebrietate sau cu o alcoolemie in sange de peste 0,80 g/l, aflata la volanul unui autoturism, pe un drum in panta si chiar cu motorul pornit, dar fara sa fie cuplat la cutia de viteze, raspunde penal pentru infractiunea prevazuta de art. 336 alin. (1) din Codul penal.
IV. Punctul de vedere al procurorului si al partilor cu privire la problema de drept a carei dezlegare se solicita
Reprezentantul parchetului a apreciat ca se impune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a pronunta o hotarare prealabila in acest sens. In opinia sa, actiunea de conducere presupune actionarea dispozitivelor vehiculului care nu implica neaparat sistemul de autopropulsie.
Inculpatul, prin aparator, a sustinut ca, in opinia sa, conducerea unui vehicul presupune in mod automat actionarea sistemelor de autopropulsie.
V. Punctele de vedere exprimate de catre curtile de apel si instantele de judecata arondate
Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Targu Mures, Curtea de Apel Brasov si Curtea de Apel Timisoara, care, dupa caz, au facut referire si la punctele de vedere ale unora dintre instantele arondate.
Cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii s-au conturat urmatoarele opinii:
In opinie majoritara s-a apreciat ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de propulsie.
S-a argumentat ca dispozitiile art. 336 din Codul penal incrimineaza "conducerea pe drumurile publice a unui vehicul", fara a opera vreo diferentiere intre situatia in care vehiculul este pus in miscare prin actionarea sistemelor de autopropulsie sau in orice alt mod (spre exemplu, prin folosirea exclusiva a fortei de gravitatie la coborarea unui deal de catre vehicul).
De esenta infractiunii este ca vehiculul sa se deplaseze pe un drum public, iar conducerea/controlul acestuia sa fie realizata de o persoana aflata sub influenta alcoolului sau a altor substante .
Cat timp o deplasare pe o distanta scurta si la o viteza mica prin actionarea sistemelor de propulsie constituie infractiunea prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu exista justificare pentru ca aceeasi deplasare sa nu constituie infractiune doar pe motiv ca nu au actionat sistemele de propulsie.
In acest sens s-au pronuntat: Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala (opinia majoritara a judecatorilor), Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Giurgiu (opinia majoritara a judecatorilor), Tribunalul Teleorman, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Bacau, Tribunalul Bistrita-Nasaud, Tribunalul Maramures, Tribunalul Caras-Severin, Judecatoria Cornetu, Judecatoria Alexandria, Judecatoria Giurgiu, Judecatoria Pascani, Judecatoria Harlau, Judecatoria Raducaneni, Judecatoria Vaslui, Judecatoria Husi, Judecatoria Roman, Judecatoria Reghin, Judecatoria Ludus, Judecatoria Odorheiu Secuiesc, Judecatoria Bistrita, Judecatoria Turda, Judecatoria Constanta, Judecatoria Tulcea, Judecatoria Caransebes, Judecatoria Lugoj.
In opinie minoritara s-a apreciat ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, presupune, in mod necesar, punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de propulsie.
S-a argumentat ca nu este suficienta doar impingerea unui autovehicul sau manevrarea sistemelor de directie si franare, in lipsa functionarii sistemului de propulsie, pentru a fi intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 336 din Codul penal.
In acest sens s-au pronuntat: Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Prahova, Tribunalul Iasi (opinia majoritara a judecatorilor), Tribunalul Arad (opinia majoritara a judecatorilor), Judecatoria Braila, Judecatoria Onesti, Judecatoria Moinesti, Judecatoria Babadag, Judecatoria Macin, Judecatoria Resita, Judecatoria Sinaia, Judecatoria Rosiori de Vede, Judecatoria Turnu Magurele, Judecatoria Videle, Judecatoria Iasi (opinia majoritara a judecatorilor), Judecatoria Barlad (opinia majoritara a judecatorilor), Judecatoria Nasaud (opinia majoritara a judecatorilor).
VI. Examenul jurisprudentei
VI.1. Jurisprudenta nationala relevanta
Instantele la care au fost identificate hotarari judecatoresti in aceasta materie sunt: Curtea de Apel Suceava - Sectia penala si pentru cauze cu minori (Decizia penala nr. 1.066 din data de 23 noiembrie 2018), Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori (Decizia penala nr. 56/A/2018 din data de 15 ianuarie 2018), Judecatoria Turnu Magurele (Sentinta penala nr. 49 din data de 5 aprilie 2018; Sentinta penala nr. 39 din data de 20 martie 2018; Sentinta penala nr. 211 din data de 1 octombrie 2018; Sentinta penala nr. 41 din data de 21 martie 2018), Judecatoria Videle (Sentinta penala nr. 151 din data de 29 noiembrie 2018; Sentinta penala nr. 128 din data de 30 octombrie 2018; Sentinta penala nr. 91 din data de 6 septembrie 2017; Sentinta penala nr. 42 din data de 11 aprilie 2018), Judecatoria Timisoara - Sectia penala (Sentinta penala nr. 5.535 din data de 9 noiembrie 2018; Judecatoria Drobeta- Turnu Severin (Sentinta penala nr. 671 din data de 30 aprilie 2007).
VI.2. Jurisprudenta relevanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Nu au fost identificate decizii in care instanta suprema sa fi examinat chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizari.
VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 135/C/158/III-5/2019 din data de 15 februarie 2019, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara a inaintat concluziile formulate de procuror asupra chestiunii de drept a carei dezlegare s-a solicitat, comunicand totodata ca nu exista in lucru nicio sesizare avand ca obiect promovarea unui recurs in interesul legii cu privire la aceasta chestiune de drept .
In concluziile formulate, sub aspectul admisibilitatii, s-a apreciat ca sesizarea este admisibila, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala.
Sub aspectul fondului sesizarii s-a apreciat ca se impune pronuntarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusa dezlegarii sa primeasca urmatoarea rezolvare:
"In interpretarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, actiunea persoanei aflate la volanul unui vehicul pe care il pune in miscare si pe care il dirijeaza pe un drum public, in lipsa cuplarii motorului la cutia de viteze, actionand doar franele, directia si semnalizarea acestuia, avand dovedita o imbibatie alcoolica de 0,8 g/l alcool pur in sange si detinator al permisului de conducere constituie elementul material al infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante, respectiv actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie."
S-a motivat in esenta ca "a conduce un vehicul" nu presupune in mod obligatoriu ca motorul sa functioneze, ci presupune "a dirija mersul sau miscarea vehiculului", actiuni care pot avea loc chiar daca motorul nu este efectiv in functiune.
Conducatorul auto al vehiculului tractat sau care se deplaseaza din inertie, al carui motor nu functioneaza, care actioneaza doar franele, directia si semnalizarea vehiculului poate fi subiect activ al infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, in conditiile in care, in timp ce se afla la volanul acestuia, are in sange o imbibatie alcoolica de 0,8 g/l alcool pur in sange.
Urmarea imediata in cazul acestei infractiuni consta in crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale privind siguranta circulatiei pe drumurile publice, relatii care in esenta lor formeaza obiectul ocrotirii penale.
Forma de vinovatie cu care actioneaza subiectul activ in situatia in care pune in miscare un vehicul fara sa cupleze motorul la cutia de viteze (autopropulsia) este intentia cu ambele forme.
In consecinta, punerea in miscare si dirijarea pe drumul public a unui vehicul, fara punerea in functiune a motorului, constituie elementul material al infractiunii prevazute de art. 336 din Codul penal.
In ipoteza actiunii de impingere a autovehiculului, alternata/urmata de prezenta conducatorului sub influenta alcoolului, la volanul acestuia, efectuand operatiuni de manevrare, dirijare, franare, semnalizare etc., pe drumul public, asadar fara punerea in functiune/functionarea propulsiei, incidenta incriminarii prevazute de art. 336 din Codul penal vizeaza numai actiunile ulterioare operatiunii de impingere. De altfel, asemenea actiuni antreneaza toate consecintele legate de desfasurarea circulatiei publice si de siguranta acesteia (vizeaza si pun in pericol valoarea sociala ocrotita prin incriminarea mentionata).
VIII. Opinia specialistilor consultati
In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
Institutul de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" - Departamentul de drept penal "Vintila Dongoroz" a apreciat ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie, dar implica situarea obiectiva a agentului in rolul conducatorului unui autovehicul care se deplaseaza pe drumurile publice, astfel incat sunt excluse din sfera conduitelor incriminate deplasarea din exterior, de exemplu, prin impingere a vehiculului, ori toate acele conduite in care actionarea sistemelor autovehiculului (autopropulsie, directie, franare) trebuie considerate in mod obiectiv ca fiind in concret inexistente.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara a apreciat, in opinie majoritara, ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar ca punerea in miscare a vehiculului sa fie realizata prin actionarea sistemelor de autopropulsie, in conditiile in care conducatorul acestuia detine controlul asupra sistemului de directie sau de franare a vehiculului.
S-a constatat ca ratiunea incriminarii instituite de dispozitiile art. 336 din Codul penal este aceea a sanctionarii celui ce creeaza o stare de pericol pentru siguranta rutiera, adica a persoanei in stare de ebrietate peste limita minima ori sub influenta substantelor interzise, care detine comanda de fapt asupra unui vehicul, prin controlul pe care il exercita asupra sistemului de directie sau franare al acestuia.
In opinie separata s-a sustinut ca activitatea de conducere a unui autovehicul presupune activarea sistemelor de propulsie ale autovehiculului. Pericolul social trebuie raportat atat la obiect (autovehicul), cat si la activitatea in sine (conducerea unui asemenea tip de vehicul presupunand activarea mecanismului de propulsie).
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi a apreciat ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie, fiind suficienta si necesara (pentru determinarea existentei tipicitatii faptei comise in raport cu norma de incriminare respectiva) simpla deplasare intentionata a vehiculului pe drumul public, de catre o persoana care il directioneaza/dirijeaza/controleaza (sau incearca ori ar trebui sa il directioneze/dirijeze/controleze), indiferent daca motorul (sistemul de autopropulsie al vehiculului) exista si este in functiune la acel moment sau nu.
S-a retinut ca de esenta acestei infractiuni este tocmai deplasarea pe drumul public a vehiculului/coordonarea lui de catre o persoana aflata in situatiile descrise de respectiva norma de incriminare, ceea ce face sa apara o stare de pericol pentru siguranta circulatiei.
Imprejurarea ca acest fapt s-a petrecut in prezenta sau absenta functionarii sistemului de autopropulsie a vehiculului tinde a reprezenta, eventual, un aspect de luat in considerare in operatiunea de individualizare judiciara a raspunderii penale (implicit, a sanctiunii penale), dar nu influenteaza insa, in vreun fel, existenta tipicitatii.
Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Craiova a apreciat ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
S-a argumentat ca punerea in miscare a vehiculului fara a avea cheia in contact nu reprezinta o activitate de conducere, intrucat persoana nu are o reala putere de directie si control asupra masinii. In fapt, autoturismul se deplaseaza independent, neputand fi dirijat si controlat in mod corect. Sistemul de franare si sistemul de directie nu sunt complet functionale in absenta pornirii motorului, astfel ca nu se poate vorbi de o dirijare conform vointei unei persoane, miscarea vehiculului fiind mai degraba necontrolata. Faptuitorul are intentia de a pune in miscare vehiculul, dar nu poate controla directia acestuia, chiar detinand un permis de conducere si nefiind sub influenta alcoolului.
S-a sustinut ca nu se poate ignora periculozitatea faptei inculpatului de a pune in miscare o masina fara a actiona sistemul de autopropulsie. In conditii similare (fara a detine un permis de conducere si fiind sub influenta alcoolului), fapta inculpatului de a pune in miscare un vehicul fara a-i actiona sistemul de autopropulsie este mult mai grava, intrucat lipseste puterea de control, punand in pericol siguranta traficului si a persoanelor.
Cu toate acestea, o interpretare extensiva a normei de incriminare nu este permisa. S-a apreciat ca in aceste situatii s-ar impune reglementarea acestei ipoteze in mod distinct, printr-o infractiune separata. Pana la modificarea legislatiei, inculpatul poate raspunde doar pentru rezultatele vatamatoare efectiv produse .
Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a apreciat in sensul ca:
"Actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Actiunea de conducere a unui autovehicul, in sensul art. 336 din Codul penal, nu implica in mod necesar punerea in miscare a autovehiculului prin punerea in functiune a motorului de propulsie, ci include si actionarea mecanismelor care asigura dirijarea autovehiculului in miscare, din interiorul acestuia, chiar daca motorul de propulsie nu functioneaza.
Actiunea de conducere a unui autovehicul, in sensul art. 336 din Codul penal, nu include punerea in miscare a autovehiculului din exteriorul acestuia."
S-a argumentat ca norma de incriminare cuprinsa in art. 336 din Codul penal se refera la actiunea de conducere a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere . In raport cu semnificatia termenilor din limbajul comun si din dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, actiunea de conducere a unui vehicul reprezinta actiunea de dirijare a unui sistem mecanic, care are aptitudinea de a se deplasa, iar actiunea de conducere a unui autovehicul, ca vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere, reprezinta actiunea de dirijare a unui sistem mecanic, echipat cu motor de propulsie, care are aptitudinea de a se deplasa.
Nici in cuprinsul normei de incriminare prevazute in art. 336 din Codul penal, nici in cuprinsul dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si nici in raport cu semnificatia anterior relevata a actiunii de conducere a unui autovehicul, conducerea autovehiculului nu este conditionata de punerea in functiune de motorului de propulsie. In consecinta, a conditiona conducerea autovehiculului de punerea in functiune a motorului de propulsie insemna a restrange sfera de aplicare a normei de incriminare prevazute in art. 336 din Codul penal, pe cale de interpretare, in absenta unui temei legal.
Desi actiunea de conducere a unui autovehicul nu presupune in mod necesar punerea in functiune a motorului de propulsie, aceasta actiune impune actionarea mecanismelor care asigura dirijarea autovehiculului, din interiorul acestuia, intrucat numai utilizarea unor mecanisme specifice ale autovehiculului poate avea semnificatia conducerii acestuia. Punerea in miscare a autovehiculului in absenta utilizarii mecanismelor care ii asigura dirijarea nu poate fi asimilata cu conducerea autovehiculului, intrucat nu implica utilizarea mecanismelor sale specifice si nu asigura posibilitatea de a dirija autovehiculul. Prin urmare, impingerea unui autovehicul din exteriorul acestuia nu echivaleaza cu conducerea autovehiculului si nu intra sub incidenta normei de incriminare cuprinse in art. 336 din Codul penal, ci are semnificatia punerii in miscare a unui obiect .
In consecinta, in cazul in care un autovehicul este pus in miscare din exteriorul acestuia (prin impingere) si, ulterior, este dirijat din interior de catre persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prin actionarea mecanismelor specifice, pe un drum public, in panta, in sens descendent, fara punerea in functiune a motorului de propulsie, numai actiunea ulterioara de dirijare a autovehiculului din interior prezinta relevanta penala, iar nu si actiunea initiala de impingere a autovehiculului din exteriorul sau.
S-a mai apreciat ca aplicarea in mod corespunzator a considerentelor Deciziei nr. 224 din 15 aprilie 2014 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 6 iunie 2014, determina concluzia ca excluderea din sfera de aplicare a normei de incriminare cuprinse in art. 336 din Codul penal a tuturor situatiilor in care conducerea autovehiculului se realizeaza fara punerea in functiune a motorului de propulsie echivaleaza cu dezincriminarea partiala, pe cale de interpretare, prin restrangerea sferei de aplicare a normei de incriminare, a faptei de "conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante", eliminandu-se protectia juridica penala a unor valori cu statut constitutional.
In acest context, a conditiona existenta actiunii de conducere a unui autovehicul de punerea in functiune a motorului de propulsie - conditie neprevazuta in norma de incriminare - nu insemna numai a restrange sfera de aplicare a normei de incriminare prevazute in art. 336 din Codul penal, pe cale de interpretare, ci si a restrange, pe aceeasi cale, sfera de aplicare a normelor de incriminare privind siguranta circulatiei pe drumurile publice care utilizeaza in cuprinsul lor conceptul de conducere a unui autovehicul, afectandu-se protectia juridica penala a unor valori.
IX. Dispozitii legale incidente
Art. 336 din Codul penal. Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante
"(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda."
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
"Articolul 6
In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles:
(...)
6. autovehicul - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat in mod obisnuit pentru transportul persoanelor sau marfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau marfurilor. (...);
(...)
12. conducator - persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;
(...)
14. drum public - orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
(...)
35. vehicul - sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;".
"Articolul 20
(1) Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducatorii acestora trebuie sa posede permis de conducere corespunzator."
"Articolul 35
(1) Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private."
X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii
Analizand chestiunea de drept supusa dezlegarii, judecatorul-raportor a apreciat ca se impune admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori, in Dosarul nr. 18.436/271/2017, stabilind ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
XI. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea formulata de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, retine urmatoarele:
A. Admisibilitatea sesizarii
In cauza sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala.
In acest sens, Curtea de Apel Oradea este investita cu solutionarea cauzei in ultima instanta, respectiv cu apelul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Oradea impotriva Sentintei penale nr. 310 din 14 martie 2018 a Judecatoriei Oradea. Chestiunea de drept cu care a fost sesizata instanta suprema nu a primit inca o rezolvare printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui asemenea recurs, iar solutionarea pe fond a cauzei depinde de lamurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii.
B. Chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii
Potrivit dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
Art. 6 pct. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 defineste vehiculul ca sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari.
Acelasi act normativ - art. 6 pct. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 defineste autovehiculul ca orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat in mod obisnuit pentru transportul persoanelor sau marfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul marfurilor.
Din coroborarea textelor legale enuntate reiese ca autovehiculul este un vehicul echipat cu motor de propulsie, respectiv un sistem mecanic care se deplaseaza pe un drum cu mijloace de autopropulsare.
Infractiunea de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante incriminata de art. 336 din Codul penal este una de pericol al carui obiect juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la protectia sigurantei circulatiei pe drumurile publice, ale caror existenta si desfasurare normala sunt conditionate de interzicerea conducerii vehiculelor sub influenta bauturilor alcoolice peste o anumita limita sau sub influenta unor substante psihoactive.
Elementul material al laturii obiective a infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal se realizeaza prin actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul .
Conducerea unui autovehicul este operatiunea tehnica prin care o persoana pune in miscare autovehiculul si il dirijeaza pe drumurile publice. Conducerea presupune deplasarea autovehiculului, aflarea acestuia in miscare.
Insa conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana nu presupune obligatoriu ca motorul sa functioneze, ci inseamna "a dirija mersul unui vehicul, al unei masini" din interiorul acestuia, chiar daca motorul nu este efectiv in functiune.
Spre exemplu, cazul in care vehiculul se deplaseaza pe un drum public in panta, in sens descendent, iar conducatorul auto actioneaza doar directia si franele din interiorul autovehiculului sau situatia cand un vehicul este tractat pe un drum public de un alt vehicul cu ajutorul unei legaturi flexibile omologate.
Ca atare, si in aceste situatii, conducatorul auto al vehiculului tractat sau care se deplaseaza din inertie pe o panta descendenta, iar motorul nu functioneaza, insa actioneaza franele, directia sau semnalizarea vehiculului poate fi subiect activ al infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, in conditiile in care, in timp ce se afla la volanul acestuia, are in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange.
Excluderea din sfera de aplicare a normei de incriminare cuprinse in art. 336 alin. (1) din Codul penal a situatiilor in care conducerea autovehiculului se realizeaza pe un drum public de o persoana cu o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, desi motorul nu functioneaza, echivaleaza cu dezincriminarea partiala si restrange nejustificat, fara un temei legal, sfera de aplicare a infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante .
Nu exista o motivare obiectiva si rezonabila care sa justifice o diferentiere, sub aspectul raspunderii penale, a actiunii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice sub influenta alcoolului in raport cu functionarea motorului de propulsie - conditie neprevazuta de norma de incriminare -, in conditiile in care, asa cum s-a aratat, conducerea autovehiculului in panta, in sens descendent, este posibila, chiar daca motorul nu functioneaza, iar pericolul pe care il genereaza aceasta fapta nu este diminuat de omisiunea punerii in functiune a motorului.
Starea de pericol nu rezulta din modul de deplasare a autovehiculului (prin autopropulsie/rulare pe o panta descendenta), ci din faptul ca acesta este condus, rulat pe drumurile publice de o persoana sub influenta alcoolului peste limita legala.
De altfel, textul legal - art. 336 din Codul penal se refera exclusiv la actiunea de conducere a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere -, nefiind conditionata de punerea in functiune a motorului de propulsie, ceea ce inseamna ca legiuitorul a avut in vedere toate cazurile in care o persoana conduce pe drumurile publice un autovehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante pentru a o sanctiona penal.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 475 si art. 477 din Codul de procedura penala,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori, in Dosarul nr. 18.436/271/2017, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept: "Daca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie."
Stabileste ca actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    ICCJ    Hotarare prealabila    Dezlegarea unei chestiuni de drept    Codul de Procedura Penala    Codul Penal    Conducere sub influenta alcoolului    336 Cod Penal    Decizia ICCJ nr. 6/2019
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala
Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021

Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Restituirea, cu titlu de plata nedatorata, a drepturilor salariale incasate fara temei legal
Pronuntaţă de: Decizia civila nr.410/14.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Personalul didactic auxiliar si cel de conducere raspund disciplinar conform Legii educatiei nationale nr. 1/2011, iar nu in baza dispozitiilor Codului muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 1045 din 28 noiembrie 2019, pronuntata de Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Stabilirea salariului la nivelul maxim aflat in plata prin raportare la indemnizatiile de care beneficiaza personalul cu atributii in domeniul asistentei sociale
Pronuntaţă de: Decizia nr. 484/9 martie 2018 a Curtii de Apel Galati

Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria
Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Expropriere de fapt. Conditii si efecte. �Asteptare legitima� de recuperare a unei investitii, in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 241/24.06.2020

Functionari publici. Contestatie decizie de incetare de drept a raportului de serviciu prin pensionare. Discriminare pe criteriu de gen
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia civila nr. 149/26.02.2020



Articole Juridice

Ce se intampla cu sumele achitate in temeiul unui act administrativ fiscal anulat. Poate instanta dispune direct restituirea lor?
Sursa: Alex Slujitoru si Cristiana Ionescu, Avocati, Radu si Asociatii SPRL

Acoperirea prejudiciilor morale si materiale ca urmare a nerespectarii regulilor de sanatate si securitate in munca. Criterii si conditii de acordare a daunelor-interese
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea dispozitiilor privind salarizarea la acelasi nivel pentru activitate desfasurata in aceleasi conditii a personalului platit din fonduri publice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Momentul pana la care poate fi emisa decizia de sanctionare disciplinara. Doctrina si practica relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Modul de stabilire a nivelului maxim al salariului de baza pentru personalul incadrat in directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului
Sursa:

Poate fi obligat Statul Roman la plata cheltuielilor de judecata efectuate de inculpatul achitat pentru ca fapta penala nu exista?
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim