din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2860 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Revizuire in cazul hotararilor potrivinice potrivit dispozitiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila din 1865

Revizuire in cazul hotararilor potrivinice potrivit dispozitiilor art. 322 pct. 7 din Codul de procedura civila din 1865

  Publicat: 29 Dec 2016       1722 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Cerintele legale prevazute de art. 322 pct.7 C.proc.civ. relativ la admisibilitatea acestei cai extraordinare de atac, nu sunt indeplinite in ipoteza in care pretinsa contrarietate se invoca in privinta unor hotarari pronuntate in procedura necontencioasa, intrucat specificul acestor hotarari, consacrat in terminis prin dispozitiile art. 337 C.proc.civ., este acela de a nu beneficia de puterea lucrului judecat. Prin urmare, nerezolvand un diferend, o situatie contradictorie, nu sunt intrunite conditiile art.1201 C.civ. si ale art.166 C.proc.civ. pentru a se putea pune in discutie puterea lucrului judecat a acestora.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organizatie a proprietarilor apartamentelor dintr-o cladire
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act adoptat de organele de stat,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
In materie civila, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, judecata in recurs cuprinde masurile pregatitoare judecarii (verificarea, daca hotararea atacata a fost comunicata tuturor partilor din proces, daca cererea de recurs a fost timbrata, fixarea termenului de judecata etc.) si judecarea propriu-zisa,
Act adoptat de organele de stat,
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.

Prin cererea inregistrata la data de 28.03.2016 pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia I civila (inregistrata initial la data de 27.05.2015 la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie iar pe rolul instantei supreme prin declinare de competenta), revizuenta Asociatia de proprietari B. a solicitat, in temeiul dispozitiilor art. 322 pct. 7 C.proc.civ., anularea deciziei nr. 923 din 26.05.2015 a Tribunalului Ilfov, Sectia civila, ca fiind contradictorie cu decizia nr. 284/R din 10.04.2012 a aceleiasi instante.


In motivare, revizuenta a aratat ca prin cererea inregistrata la data de 05.01.2012 pe rolul Judecatoriei Buftea sub nr. x/94/2012 aceasta a solicitat acordarea personalitatii juridice.


Prin incheierea nr. 171 din 12.01.2012, Judecatoria Buftea a admis cererea si a dispus acordarea personalitatii juridice in temeiul Legii nr. 230/2007 si inscrierea B. in Registrul Asociatiilor de proprietari.


Prin decizia nr. 284/R din 10.04.2012, pronuntata de Tribunalul Ilfov, a fost anulat recursul formulat de SC C. SRL impotriva incheierii mai sus aratate, hotararea de acordare a personalitatii juridice devenind astfel irevocabila.


Ulterior, a fost promovat un nou recurs impotriva aceleiasi incheieri, inregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov sub acelasi numar de dosar, recurs ce a fost admis prin decizia nr. 923/R din 26.05.2015, incheierea recurata fiind modificata in sensul respingerii cererii de acordare a personalitatii juridice.


In atare situatie exista doua hotarari contradictorii potrivit art. 322 pct. 7 C.proc.civ., impunandu-se anularea ultimei hotarari, adica a deciziei nr. 923/R/2015.


Prin precizarile formulate la data de 14.09.2015 revizuenta a aratat ca decizia nr. 923 din


26.05.2015 a Tribunalului Ilfov este contradictorie si cu decizia nr. 5523 din 27.11.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila, prin care cererea de dobandire a personalitatii juridice formulata de catre B. a ramas irevocabila.


Examinand cererea de revizuire in raport de exceptia de inadmisibilitate invocata din oficiu, a carei analiza este prioritara raportat la aspectele de fond ale cererii, Inalta Curte constata urmatoarele :


Revizuirea reprezinta acea cale extraordinara de atac de retractare ce ofera posibilitatea retractarii unei hotarari judecatoresti definitive care se vadeste a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea acesteia.


Retractarea unei hotarari judecatoresti definitive produce efecte grave pentru parti si pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel incat legea reglementeaza aceasta cale de atac numai in cazuri strict determinate.


Pe de alta parte insa, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru inlaturarea acelor situatii exceptionale care au facut ca o hotarare judecatoreasca sa fie viciata chiar in substanta sa.


Motivele de revizuire sunt expres si limitativ prevazute de lege si impun, pentru fiecare in parte, indeplinirea unor conditii specifice de admisibilitate a cererii de revizuire.


Potrivit art. 322 pct. 7 C.proc.civ., revizuirea este posibila ``daca exista hotarari potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate``.


Revizuirea pentru contrarietate de hotarari este admisibila doar daca sunt intrunite, cumulativ urmatoarele conditii: existenta unor hotarari judecatoresti definitive, hotararile judecatoresti in cauza sa fie potrivnice si sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza.


Cazul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 7 C.proc.civ. se intemeiaza pe autoritatea de lucru judecat si are in vedere situatia in care, prin cea de-a doua hotarare, pronuntata in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane si avand aceeasi calitate, se incalca cele stabilite printr-o hotarare anterioara, aspect ce semnifica faptul ca revizuirea pentru contrarietate de hotarari reprezinta ``constatarea cu intarziere a autoritatii lucrului judecat``.


In acest sens, tripla identitate ca si conditie de admisibilitate a cererii de revizuire trebuie


analizata in raport de dispozitiile art.1201 C.civ., conform caruia ``este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti , facute de ele si in contra lor in aceeasi calitate``.


Inalta Curte apreciaza ca cerintele legale prevazute de art. 322 pct.7 C.proc.civ. nu sunt indeplinite in cauza, in primul rand, intrucat cele doua decizii pretins contradictorii au fost pronuntate in solutionarea unor proceduri judiciare necontencioase, sau, mai precis, in solutionarea unor diferite cai de atac exercitate impotriva uneia si aceleiasi incheieri emisa intr-o procedura necontencioasa, respectiv incheierea nr. 171 din 12.01.2012 a Judecatoriei Buftea, prin care s-a acordat personalitate juridica Asociatiei de Proprietari.


Astfel, decizia civila nr.923 din 26.05.2015 a Tribunalului Ilfov a solutionat recursul tertelor persoane interesate, exercitat in conditiile art. 336 C.proc.civ., impotriva incheierii nr. 171 din 12.01.2012 a Judecatoriei Buftea ce autorizase infiintarea Asociatiei de proprietari, in timp ce decizia civila nr. 5523 din 27.11.20113 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila a solutionat in recurs calea extraordinara de atac a revizuirii exercitata de S.C. C. SRL impotriva aceleiasi incheieri nr.171/2012 a Judecatoriei Buftea.


In mod particular, decizia civila nr. 5523/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila constituie ea insasi o hotarare care, retinand caracteristica hotararilor pronuntate in cadrul procedurilor necontencioase, de a fi lipsite de puterea lucrului judecat (aparare care a fost sustinuta in acea cauza, cu titlu de principiu, chiar de actuala revizuenta) respinge pentru acest motiv, ca inadmisibila, o cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct.7 C.proc.civ. prin care se tindea la anularea incheierii nr.171 din 12.01.2012 a Judecatoriei Buftea.


Investita actual cu solutionarea unei noi cereri de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct.7 C.proc.civ., initiata de aceasta data de catre B., ca parte ce tinde la mentinerea incheierii nr. 171/2012 a Judecatoriei Buftea (a carei solutie a fost schimbata in calea de atac a recursului, prin decizia civila nr.923/2015 a Tribunalului Ilfov), Inalta Curte retine, intocmai ca si instanta precedenta, ca aceasta cale extraordinara de atac nu este admisibila pentru cazul reglementat de dispozitiile art. 322 pct.7 C.proc.civ., in ipoteza in care pretinsa contrarietate se invoca in privinta unor hotarari pronuntate in procedura necontencioasa. Specificul acestor hotarari, consacrat in terminis prin dispozitiile art. 337 C.proc.civ., de a nu beneficia de puterea lucrului judecat, rezida in aceea ca, nerezolvand un diferend, o situatie contradictorie, nu sunt intrunite conditiile art.1201 C.civ. si ale art.166 C.proc.civ. pentru a se putea pune in discutie puterea lucrului judecat a acestora.


Or, tocmai sacrificarea/nesocotirea acestui atribut al hotararilor judecatoresti - inexistent in cazul deciziilor supuse analizei in cauza de fata - se urmareste a fi protejat si restabilit pe calea extraordinara de atac a revizuirii intemeiate pe dispozitiile art.322 pct.7 C.proc.civ.


Imprejurarea ca cele doua decizii pretins contrare au fost pronuntate in solutionarea unor diferite cai de atac exercitate impotriva incheierii nr.171/2012 a Judecatoriei Buftea, nu rapeste acestora caracteristica mai sus evocata intrucat nici judecata recursului la incheiere si nici cea a revizuirii exercitate impotriva acesteia nu au fost de natura sa modifice natura necontencioasa a procedurii.


Asa cum prevede expres art. 335 C.proc.civ., caracterul contencios al cererii, dedus din insusi cuprinsul acesteia sau din obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin atrage respingerea cererii, iar nicidecum transformarea procedurii intr-una de drept comun. Or, sub acest aspect, Inalta Curte retine ca judecata in recurs realizata in cuprinsul deciziei civile nr. 923 din 26.05.2015 a Tribunalului Ilfov a condus la respingerea cererii Asociatiei de proprietari, de autorizare a infiintarii sale, pentru motive legate de aprecierea asupra neintrunirii conditiilor legale necesare in acest scop si care facusera (ori ar fi trebuit sa faca) si obiectul verificarii primei instante cu ocazia pronuntarii incheierii nr.171 din 12.01.2012, iar nu pentru motivul dobandirii caracterului contencios al procedurii in raport de obiectiile tertilor care au intervenit in cursul procedurii (in etapa recursului).


Cat priveste decizia nr. 5523 din 27.11.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum s-a aratat, aceasta a respins ca inadmisibila o cale extraordinara de atac, cea a revizuirii pentru contrarietate de hotarari, indreptata impotriva incheierii nr.171 din 12.01.2012 a Judecatoriei Buftea care reprezinta o hotarare data intr-o procedura necontencioasa.


Astfel fiind, si intrucat hotararile pronuntate in litigiile anterioare, la care s-a facut referire prin cererea completatoare a revizuentei nu se bucura de puterea lucrului judecat, nu este posibila supunerea lor analizei specifice date de procedura revizuirii pentru contrarietate de hotarari, reglementata prin dispozitiile art.322 pct.7 C.proc.civ.


Inalta Curte apreciaza ca cerintele acestui text de lege nu sunt intrunite, in al doilea rand, dat fiind si obiectul diferit al celor doua judecati finalizate cu pronuntarea deciziilor pretins contradictorii.


Se observa, sub acest aspect, ca prin decizia nr. 5523/2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila sunt analizate, in cadrul recursului formulat impotriva deciziei nr. 2218/2012, conditiile de admisibilitate ale cererii de revizuire formulate impotriva deciziei nr. 284/R/2012 si a incheierii nr. 171/2012 de catre SC C. SRL.


Astfel, daca prin decizia nr. 2218/2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie s-a admis cererea de revizuire formulata de SC C. SRL impotriva deciziei nr. 284/R/2012 si a incheierii nr. 1717/2012, fiind anulata aceasta din urma incheiere, prin decizia nr. 5523/2013 pronuntata de Inalta Curte in acelasi dosar a fost admis recursul Asociatiei de Proprietari impotriva deciziei nr. 2218/2012, modificata decizia si respinsa cererea de revizuire, ca inadmisibila.


Rezulta ca in dosarul in care s-a pronuntat decizia nr. 5523/2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie obiectul dedus judecatii l-au constituit analiza conditiilor de admisibilitate a caii extraordinare de atac a revizuirii.


Prin decizia nr. 923/R/2015 pronuntata de Tribunalul Ilfov, Sectia civila a fost solutionat recursul declarat de recurentii D. si E. impotriva incheierii nr. 171/2012 a Judecatoriei Buftea, cauza avand ca obiect acordare personalitate juridica.


Or, art. 1201 C.civ. impune ca judecata sa aiba acelasi obiect, sa fie intemeiata pe aceeasi cauza si sa se desfasoare intre aceleasi parti, conditie care nu se regaseste in speta dedusa judecatii, intrucat nu este vorba de litigii al caror obiect si finalitate sa fie identice, astfel cum prevede textul legal.


Aceasta intrucat in litigiul finalizat prin decizia nr. 5523/2016 a Inaltei Curti s-a statuat asupra conditiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire, iar in litigiul finalizat prin decizia nr. 923/R/2015 a Tribunalului Ilfov s-a statuat asupra conditiilor de acordare a personalitatii juridice a unei asociatii de proprietari in temeiul legii speciale.


Prin urmare, pentru motivele aratate, constatand ca nu sunt indeplinite cerintele art.322 pct.7 C.proc.civ., Inalta Curte a respins ca inadmisibila cererea de revizuire.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1010 din 11 mai 2016


Citeşte mai multe despre:    procedura necontencioasa    hotarari potrivnice
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Procedura concordatului preventiv. Cerere de interventie principala. Admisibilitate. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 137/9.04.2020

Valabilitatea actelor aditionale de majorare a salariului nesemnate de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Timisoara - Decizia nr. 641 din 01.07.2019

ICCJ: Contractul privind serviciile financiare incheiat la distanta constituie titlu executoriu in lipsa semnaturii olografe sau a semnaturii electronice extinse
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ

Decizia nr. 38/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 591 alin. (2) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 5/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 7/1996
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL. Recursul � calea de atac in materia contenciosului administrativ
Pronuntaţă de: ICCJ

Revizuire in cazul existentei unor hotarari definitive potrivnice care incalca autoritatea de lucru judecat a primei hotarari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 539 din 10 martie 2016

Natura necontencioasa si consecintele cererii de autorizare a convocarii adunarii generale a asociatilor formulata in temeiul art. 119 alin. (3) din Legea nr. 31/1990
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1037 din 2 aprilie 2015

Conditii de admisibilitate in ceea ce priveste revizuirea intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 din VCPC
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1379 din 19 mai 2015



Articole Juridice

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu