din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3320 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Inregistrarea cu rea-credinta a marcii. Actiune in anulare

Inregistrarea cu rea-credinta a marcii. Actiune in anulare

  Publicat: 29 Dec 2016       4925 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Dispozitiile art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 84/1998 nu se refera la un organ investit cu autoritate statala de a autoriza in baza legii un insemn oficial, ci la utilizatorul recunoscut al insemnului apartinand categoriei enumerate de lege. Prin urmare, cum elementul figurativ al marcii este de fapt stema comunitatii rutene, reclamanta, in calitate de reprezentant al comunitatii, care se identifica, istoric, politic si cultural cu respectiva stema, se poate opune unui drept de folosinta exclusiva de catre un tert asupra acestui insemn.

Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire generica data ansamblului normelor juridice privitoare la dreptul de inventator, dreptul asupra marcilor de fabrica, de comert si de serviciu,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Participant la savarsirea unei infractiuni,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul legii 8/1996, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Marca inregistrata,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Drept real de garantie imperfect, conform caruia persoana detinatoare a unui bun (indiferent de natura lui) pe care trebuie sa-l restituie are dreptul sa-l retina
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt subiectele derivate ale dreptului international, titulare de drepturi si obligatii in conformitate cu normele internationale, instituite de state prin acorduri incheiate intre ele.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Parte dintr-un proces
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termenul autoritate competenta desemneaza, ministrul, ministrii sau o alta autoritate echivalenta responsabila de regimurile de securitate sociala pe intreg teritoriul sau pe orice portiune a teritoriului statului in cauza.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Asemanare intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Intreprindere care cumpara sau sconteaza facturile de la un fabricant sau de la un vanzator si urmareste incasarea pretului de la clienti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Marca inregistrata,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Imprejurarea ca titularul marcii contestate cunostea ca insemnul inregistrat ca marca este stema comunitatii rutene (faptul relevant), precum si posibilitatea utilizarii fara restrictii a acesteia de catre toti membrii comunitatii, insa a incercat sa obtina un drept exclusiv de folosinta pentru acelasi domeniu in care folosirea lui era nestingherita, pretinzand exclusivitatea stemei prin obstructionarea folosirii acesteia si de alte organizatii ale rutenilor in procesul electoral, denota reaua sa credinta la inregistrarea marcii.


Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 08.10.2012, reclamanta Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania, a solicitat, in contradictoriu cu parata Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania, anularea pe cale judecatoreasca a marcii Uniunii Rutenilor Subcarpatici din Romania inregistrata la O.S.I.M., avand data de registratura 07.02.2012 si data de acordare 14.08.2012.


In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca marca inregistrata de catre parata la O.S.I.M. este simbolul Uniunii Culturale a Rutenilor din Romania din anul 2000 si simbolul Congresului Mondial al Rutenilor din anul 1990. Aceste foruri nu au limitat niciodata folosirea stemei si a drapelului rutean la o singura organizatie, a precizat reclamanta, pentru a nu restrange posibilitatile de afirmare pe multiple cai a identitatii rutene, insa au dezavuat in permanenta folosirea acestor insemne in scop comercial.


Se arata de catre reclamanta ca parata a inregistrat cu rea-credinta la O.S.I.M. exact stema acestor foruri, diferenta constand in culorile folosite, fiind inregistrata pentru educatie, instruire, divertisment, activitati sportive si culturale.


Inregistrarea stemei la O.S.I.M. de catre parata contravine dispozitiilor art. 35 alin. (4) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, modificata si republicata, privind protectia stemei ca semn electoral folosit la alegerile parlamentare.


In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 47 (48) lit. c) si e) din Legea nr. 84/1998 republicata, art. 35 alin. (4) din Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatorilor.


Reclamanta a depus la dosar, in temeiul art. 132 C.proc.civ., cerere completatoare a actiunii introductive, prin care a aratat ca intelege sa cheme in judecata, in calitate de parat si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, avand in vedere obiectul cererii sale.


Parata Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania (U.R.S.R.) a depus la dosar intampinare, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, motivat de faptul ca aceasta nu este titulara marcii.


Paratul O.S.I.M. a depus la dosar intampinare, prin care arata ca se opune cererii de anulare a marcii in discutie. Avand in vedere ca motivul relei-credinte la inregistrarea unei marci este de competenta instantelor de judecata si nu intra in atributiile O.S.I.M. stabilite prin lege, urmeaza ca instanta sa aprecieze in functie de probele ce vor fi administrate in cauza si potrivit dispozitiilor legale incidente in speta.


Cu privire la art. 47 alin. (1) lit. e), paratul apreciaza ca aceste prevederi nu sunt aplicabile in speta, intrucat dreptul invocat de reclamanta nu reprezinta un drept de proprietate industriala sau drept de autor. Se arata de catre parat ca, dintr-o eroare materiala, in cadrul procedurii de examinare a cererii de marca, nu a fost analizata calitatea solicitantului in raport cu marca solicitata la inregistrare [art. 22 alin. (3) lit. a)]. In opinia paratului, o persoana fizica nu este indreptatita la obtinerea protectiei pentru un semn care reprezinta denumirea unei uniuni referitoare la o minoritate nationala.


In sedinta publica din data de 14.05.2013, reclamanta a depus, in temeiul art. 82 alin. (1) si 93 C.pr.civ., cerere de introducere in cauza, in calitate de parat, a numitului A.


Paratul A. a depus la dosar intampinare.


Prin intampinare, paratul a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantei in promovarea actiunii, prin prisma faptului ca reclamanta, in motivarea actiunii sale, invoca doar un interes electoral, acela al utilizarii ca semn electoral al unei steme, insa dispozitiile din Legea nr.35/2008, mentionate, nu sunt aplicabile in cauza. In acest sens, paratul a mentionat ca nu a participat la alegerile electorale iar Legea nr. 35/2008 prevede atat procedura de inregistrare a semnului electoral, cat si o procedura speciala de contestare a modului in care se solutioneaza cererile de inregistrare a unui semn electoral; reclamanta nu poate proba faptul ca ar fi fost in vreun fel prejudiciata prin inregistrarea marcii si nu justifica un interes personal, actual, pentru a solicita anularea marcii nefiind dovedit ca marca este simbolul Congresului Mondial al Rutenilor din anul 1990.


Pe fondul actiunii, paratul a invederat faptul ca inregistrarea marcii s-a facut cu buna-credinta, marca in discutie este o marca combinata, individuala, revendica culorile rosu, galben, bleumarin, gri, iar inregistrarea s-a facut pentru lista de produse/servicii 41.


Prin incheierea din data de 12.11.2013, tribunalul a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a U.R.S.R., constatand ca nu este titularul marcii. De asemenea, a respins exceptia lipsei de interes in promovarea actiunii, in considerarea art.41 din Legea nr.84/1998, fata de dreptul de autor al reclamantei cu privire la un semn similar si interesul de a i se permite accesul pe viitor la acesta.


La dosarul cauzei, la data de 13.01.2014, a fost inregistrata cererea de interventie in interesul reclamantei formulata de Consiliul Mondial al Rutenilor, cerere respinsa ca inadmisibila in principiu la termenul de judecata din data de 14.01.2014.


Prin sentinta civila nr. 53 din 21.01.2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a civila, s-a respins ca neintemeiata actiunea si a fost obligata reclamanta sa plateasca paratului A. suma de 3.252,65 lei, cheltuieli de judecata .


Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca paratul A. este titularul marcii combinate U.R.S.R. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania, inregistrata la data de 07.02.2012 pentru servicii din clasa 41: ``Organizare de cursuri, activitati, manifestari in domeniul cultural, social, economic, sportiv, politic.`` Semnul la care se refera reclamanta reprezinta o parte componenta a acestei marci, si anume aceea figurativa, constand in stema si drapelul rutean. Acelasi semn este folosit ca semn electoral de catre reclamanta Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania.


S-a retinut ca regimul juridic al semnului electoral este diferit de cel al unei marci, iar folosirea acestuia nu poate fi blocata prin opunerea unei marci similare, cum este, in speta, marca U.R.S.R. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania prin raportare la semnul electoral folosit de reclamanta Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania. Un demers de blocare a folosirii de catre reclamanta a semnului electoral ar fi lipsit de finalitate, asa cum o dovedeste respingerea de catre Biroul Electoral Central, la alegerile parlamentare din anul 2012, a contestatiei adresate cu privire la semnul acest semn electoral, intemeiata pe drepturile decurgand din inregistrarea marcii in cauza.


Tribunalul a apreciat ca, pentru anularea marcii pretins inregistrata cu rea-credinta in temeiul art. 48 lit. c) din Legea nr. 84/1998, este necesara existenta unei identitati intre semnul folosit anterior si cel inregistrat ca marca, intrucat nu se poate proceda la o comparare a semnelor sub aspect vizual, semantic ori fonetic, aplicabila doar in cazul unei marci anterior inregistrata ori al unei marci notorii si legata intrinsec de analiza riscului de confuzie ori asociere conform art. 48 lit. b) cu referire la art. 6 din Legea nr. 84/1998. In speta, s-a considerat ca nu este indeplinita cerinta ca marca sa poarte asupra unui semn identic celui folosit anterior, insa neprotejat prin inregistrare, nefiind operante criterii de comparare specifice conflictului de marci.


De asemenea, s-a apreciat ca relevant faptul ca marca nr. 119530 este una combinata, formata din elemente grafice si elementul verbal U.R.S.R. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania, acronimul U.R.S.R. indicand clar legatura cu asociatia din care face parte titularul marcii. Din aceasta perspectiva, este nefondat argumentul paratului O.S.I.M., referitor la anulabilitatea marcii intrucat contine denumirea unei uniuni referitoare la o minoritate nationala, aceasta denumire nefiind cea a reclamantei.


La momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii nr. 119530, paratul A. cunostea faptul ca, in perioada anterioara, reclamanta U.C.R.R. a folosit semnul constand in stema si drapel, care reprezinta o parte componenta a marcii, ca semn electoral.


Aprecierile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, care se regasesc in decizia pronuntata la data de 11.06.2009 in cauza C - 529/07 (Chocoladefabriken Lindt & Sprungli AG contra Franz Hauswirth GmbH) impun insa concluzia ca simpla cunostinta a existentei si folosirii semnului neinregistrat ca marca, anterior depozitului marcii paratei, nu este suficienta pentru intrunirea relei-credinte, fiind necesar ca acest fapt sa fie unul de natura frauduloasa. Prin urmare, reaua-credinta implica indeplinirea cumulativa a doua cerinte distincte, si anume cunoasterea ``faptului relevant``, constand in existenta si folosirea, in speta, a semnului neinregistrat ca marca si, in egala masura, intentia frauduloasa.


Instanta europeana a aratat ca intentia de a impiedica un tert sa comercializeze un produs poate, in anumite circumstante, sa caracterizeze reaua-credinta a solicitantului marcii, situatie intrunita, in special, in cazul in care se dovedeste ca solicitantul a inregistrat marca fara intentia de a o utiliza, exclusiv in scopul de a bloca accesul tertului comerciant pe piata, caz in care marca nu este apta de a-si indeplini functiile esentiale.


Din aceasta perspectiva, rezulta ca, in speta, nu este suficienta cunoasterea de catre solicitantul marcii a faptului relevant constand in existenta si folosirea anterioara a semnului neinregistrat ca marca, fiind necesar a se dovedi, cel putin, ca intentia paratului, la momentul cererii de inregistrare a marcii, a fost aceea al crearii unei confuzii intre marca si semnul deja utilizat de reclamanta, astfel cum a pretins aceasta din urma.


Tribunalul a apreciat ca stabilirea intentiei paratului la momentul formularii cererii de inregistrare a marcii nr. 119530 presupune a se lua in considerare ca asociatia-reclamanta este o persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial, ale carei obiective, in mod evident, difera de finalitatea unei activitati comerciale, finalitate care este aceea de a obtine un profit. Insasi reclamanta afirma in cuprinsul cererii introductive ca nu a folosit semnul - parte componenta a marcii inregistrate decat ca semn electoral, niciodata pentru desfasurarea de activitati cu caracter comercial, ca marca .


Analiza aceleiasi intentii presupune a lua in considerare si faptul ca prin inregistrarea marcii U.R.S.R. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania reclamanta nu a fost impiedicata de catre parat sa foloseasca in continuare propriul semn, relevant, in egala masura, fiind faptul ca paratul a folosit efectiv marca nr. 119530 corespunzator clasei de produse si servicii pentru care a fost inregistrata, organizand concursuri sportive, activitati culturale, congrese, conferinte si editand publicatia ``Univers rutean``.


Ca urmare, intentia paratului la momentul inregistrarii marcii nu poate fi asimilata intentiei frauduloase care atrage incidenta sanctiunii nulitatii, cat timp intentia sa a fost aceea ca marca sa-si indeplineasca functiile specifice, respectiv de a dobandi drepturile asupra unei marci pe care sa o foloseasca ulterior si sa o impuna in mediul comercial. Astfel cum o demonstreaza evolutia folosirii marcii in anii urmatori inregistrarii, paratul nu a blocat accesul asociatiei reclamante la activitatea electorala si nici nu si-a creat un avantaj, profitand de semnul acestei organizatii si asigurandu-si posibilitatea de a crea confuzie intre marca sa si cea a reclamantei.


Impotriva sentintei tribunalului a declarat apel reclamanta, care a aratat ca desfasoara activitati culturale, sociale si politice pentru revitalizarea sentimentului national al rutenilor si pentru renasterea culturala si refacerea unitatii spirituale a etnicilor ruteni, iar paratul A. este presedintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din Romania, organizatie infiintata in anul 2012, cu scop asemanator celui urmarit de ea, reclamanta.


Apelanta-reclamanta arata ca a folosit pe o perioada indelungata stema rutenilor, capatand notorietate si bucurandu-se astfel de o protectie independenta de orice formalitate de inregistrare . Acelasi simbol/emblema este utilizat si de Congresul Mondial al Rutenilor incepand cu anul 1990.


Din acest punct de vedere, se sustine ca instanta de fond trebuia sa retina aplicabilitatea art. 5 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 84/1998 cu modificarile ulterioare, care prevede ca sunt refuzate la inregistrare sau pot fi declarate nule daca sunt inregistrate, pentru urmatoarele motive absolute... n) marcile care contin, fara autorizatia organelor competente, ecusoane, embleme, blazoane, semne heraldice, altele decat cele avute in vedere de art. 6 ter din Conventia de la Paris.


Instanta de fond nu a tinut seama ca inregistrarea de catre parat a marcii cu acest element figurativ s-a facut cu rea-credinta, nu in scopul de a-si individualiza si distinge propriile produse, ci de a beneficia, intrucat desfasoara activitati similare si se adreseaza aceluiasi public, de cunoasterea larga de catre public a acestui simbol folosit si popularizat de catre reclamanta.


Demersul paratului de a-si inregistra marca in a carei compunere intra elementul figurativ folosit de ea, apelanta-reclamanta timp de 12 ani anterior datei cererii de inregistrare a marcii, a fost unul caracterizat de rea-credinta, respectiv s-a urmarit prejudicierea drepturilor sale asupra marcii inregistrate.


Tribunalul retine in mod gresit ca nu este indeplinita cerinta ca marca sa poarte asupra unui semn identic cu celui folosit anterior, insa neprotejat prin inregistrare, nefiind operante criterii de comparare specifice conflictului de marci. Din punct de vedere vizual si conceptual, elementul figurativ este identic iar domeniile pentru care s-a inregistrat marca, coincid.


De asemenea, instanta de fond respinge cu o motivare confuza argumentul paratului O.S.I.M. care arata in intampinare ca, potrivit art. 35 din Legea nr. 84/1998, paratul - persoana fizica nu era indreptatit sa obtina protectia pentru un semn care contine denumirea unei uniuni referitoare la o minoritate nationala. Paratul O.S.I.M. invoca art. 22 lit. a) cu trimitere la art. 3 lit. h) si j), respectiv invoca faptul ca solicitant a fost persoana fizica in nume propriu nu persoana juridica prin mandatar.


Reclamanta sustine ca a facut dovada ca paratul a contestat semnul electoral folosit de ea, organizatie in campania electorala din anul 2012, contestatia fiind inregistrata la BEC la 04.12.2012. In motivare, paratul, in calitate de presedinte la U.R.S.R., invoca faptul ca semnul electoral este utilizat de Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania in mod nelegal, intrucat acest semn este similar cu cel inregistrat de Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania ca marca cu nr. 119530 la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci Bucuresti, valabil pe o perioada de 10 ani, de la 07.02.2012. Contrar celor retinute de instanta, invedereaza reclamanta, scopul paratului la momentul inregistrarii marcii nu a fost ca marca sa-si indeplineasca functiile specifice, ci a dorit, in mod declarat, sa-i blocheze accesul la activitatile culturale, sociale, politice, in masura in care ea, reclamanta foloseste elementul figurativ inclus in marca .


Ceea ce trebuie retinut in acest dosar ca element care sa demonstreze temeinicia actiunii sale si, totodata, o justificata critica a sentintei tribunalului este diferenta intre interesul si necesitatea existentei simbolului/emblemei (stema si drapel rutean) prin care, recurenta-reclamanta se identifica in activitatea sa, inclusiv pe plan politic ca semn electoral si interesul manifestat fata de scopul economic pe care il exprima prin gestul sau paratul.


Date fiind cele de mai sus, in mod legal trebuiau aplicate dispozitiile art. 5, art. 6 si art. 48 din Legea nr. 84/1998 si anulata inregistrarea marcii de catre paratul A.


Intimatul parat a sustinut, prin intampinare, ca invocarea art.5 lit. n) din Legea nr.84/1998 reprezinta o modificare a obiectului actiunii, inadmisibila in apel, si ca nulitatea, in acest caz, este relativa, astfel incat reclamanta nu are calitate procesuala activa pentru a o invoca, Pe fond, a reluat apararile dezvoltate in fata instantei de fond .


Prin decizia nr.608/A din data de 9.12.2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a fost admis apelul si schimbata sentinta in sensul admiterii actiunii si anularii inregistrarii marcii combinate "U.R.S.R. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania``, pentru urmatoarele considerente:


Marca inregistrata de paratul A. este o marca combinata al carei element figurativ reproduce (este identic cu) un semn care a fost si este utilizat de reclamanta ca semn electoral, reprezentand stema asumata de organizatiile reprezentative ale populatiilor rutene si minoritatilor rutene ca fiind definitorie pentru aceste comunitati, cu mult inainte ca paratul sa inregistreze o marca ce are parte componenta respectivul semn.


Stema, insa, nu a fost creata de catre organizatia reclamanta, sau de organizatia a carei membru este reclamanta si nici de catre parat, ci este un insemn care preexista ca simbol al rutenilor, reclamanta invocand folosirea de catre ruteni a acestei steme inca din 1848, iar paratul insusi sustine ca rutenii subcarpatici o utilizau cel mai tarziu in anul 1925, conform unei reprezentari grafice anexate.


Prin urmare, nu se contesta preexistenta acestui semn si folosirea ca stema de catre diferite populatii rutene cu mult inaintea adoptarii oficiale ca stema de catre Congresul Mondial al Rutenilor (in 1990, respectiv 2007) sau inregistrarii ca marca de catre parat in anul 2012.


Stema nu a fost apropriata in vreun fel, pana in prezent, de organizatiile reprezentative ale rutenilor sau de Congres, ci, dimpotriva, s-a incurajat folosirea acestui insemn de catre orice organizatie a rutenilor, scopul fiind acela al promovarii identitatii acestei populatii/minoritati.


In acest sens, inclusiv reclamanta a utilizat stema ca semn electoral, atat in mai multe randuri de alegeri parlamentare sau locale la care a participat, cat si in activitatea sa, in general, in viata socio-politica.


In aceste conditii, Curtea a apreciat ca actiunea trebuie admisa iar marca inregistrata de parat trebuia anulata atat pentru motivul absolut prevazut de art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998, cat si pentru inregistrarea marcii cu rea credinta [art. 47 lit. c) din Legea nr. 84/1998].


In sensul celor de mai sus, Curtea a observat ca, potrivit art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998 pot fi declarate nule marcile inregistrate in cazul in care contin, fara autorizatia organelor competente, ecusoane, embleme, blazoane, semne heraldice, altele decat cele avute in vedere de art. 6 ter din Conventia de la Paris.


In speta, marca paratului contine, fara acordul organizatiilor reprezentative de minoritatii rutene, stema (blazonul, semnul heraldic) definitoare pentru identitatea acestei populatii care nu are un stat al sau, astfel incat art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998 este pe deplin aplicabil si poate fi invocat de persoanele interesate (in speta, tribunalul a respins exceptia lipsei de interes a reclamantei prin incheierea din 12.11.2013 iar incheierea nu a fost apelata de parat).


Instanta de apel a inlaturat obiectia de natura procedurala, invocata de parat in intampinarea sa, si anume incalcarea interdictiei de a se schimba in apel cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata [art. 294 alin. (1) C.proc.civ.], cu motivarea ca, in speta, obiectul actiunii (nulitate marca) este neschimbat iar cauza actiunii este aceeasi in calea de atac ca si in prima instanta.


Astfel, cauza cererii de chemare in judecata reprezinta motivele de fapt incadrabile juridic intr-o reglementare anume, chiar daca nu este indicat articolul specific de lege (in unele situatii nici nu exista un anume articol de lege invocabil, cum este situatia actiunii decurgand din imbogatirea fara just temei sau situatia dreptului de retentie - asa incat incadrarea nu se poate face decat din lectura motivelor actiunii).


In speta, fara a se fi indicat expres art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998, actiunea s-a referit in mod constant la cuprinderea in marca a unei steme preexistente si utilizate anterior de forurile reprezentative rutene, fara acordul acestora, motive si argumente care se inscriau perfect si puteau fi combatute in cheia art. 5 lit. n din Legea nr. 84/1998 chiar fara referire explicita, astfel incat nu se poate considera ca a avut loc o veritabila schimbare a cauzei in apel, ci mai degraba o explicitare a acesteia.


In ceea ce priveste reaua-credinta a paratului la inregistrarea marcii, Curtea a observat ca reclamanta a sustinut si prima instanta a retinut, iar paratul nu a contestat faptul ca acesta din urma cunoaste atat preexistenta stemei preluata ca element figurativ in marca, cat si utilizarea sa pentru promovarea identitatii rutene de catre organizatiile internationale ale rutenilor si de catre reclamanta (ca organizatie nationala a rutenilor).


S-a apreciat ca nu se poate exclude un anumit grad de protectie juridica a semnului utilizat de reclamanta, fie in considerarea inregistrarii sale ca semn electoral, dar folosit nu doar in alegeri, ci si general pentru identificarea organizatiei politice reclamante, fie in considerarea semnificatiei sale de insemn heraldic/blazon/stema definitorie pentru o minoritate, o populatie fara stat .


S-a considerat ca circumstantele pricinii denota si o intentie frauduloasa, nelicita, in inregistrarea de catre parat a marcii al carei element figurativ consta exact in stema rutenilor si semnul electoral al reclamantei.


Aceasta intentie frauduloasa nu consta intr-un presupus scop de a parazita, de a beneficia de pe urma renumelui semnului anterior, caci insasi reclamanta si Congresul Mondial al Rutenilor (al carei membru e reclamanta) au aratat ca semnul nu doar ca nu a fost apropriat sub vreo forma, ci dimpotriva, s-a incurajat utilizarea sa libera de catre organizatiile rutenilor tocmai pentru a promova si raspandi cunoasterea elementelor identitare interne


Dimpotriva, scopul fraudulos al inregistrarii marcii rezulta tocmai din imprejurarea ca, potrivit celor anterior aratate si pozitiei Congresului Mondial al Rutenilor si reclamantei, parata putea utiliza stema in mod liber pentru promovarea identitatii rutene prin toatele mijloacele, astfel ca nu avea nevoie de inregistrarea unei marci pentru activitatile incadrabile in clasa 41 clasificare Nisa (organizare de cursuri, activitati, manifestari in domeniul cultural, social, sportiv, politic) ca sa poata folosi semnul respectiv, decat in masura in care tindea spre o ``exclusivitate``, spre blocarea utilizarii semnului de catre alte organizatii nationale ale rutenilor, ceea ce se confirma prin imprejurarea ca asociatia al carei presedinte este paratul A. a contestat utilizarea de catre reclamanta a semnului electoral cu prilejul alegerilor din anul 2012 (aspect confirmat de ambele parti).


Imprejurarea ca nu paratul titular, ci asociatia al carei presedinte este acesta, a contestat utilizarea stemei ca semn electoral de catre reclamanta nu impiedica a se retine reaua-credinta a paratului, deoarece ceea ce conteaza este elementul factual suficient sa dea greutate prezumtiei ca, indiferent daca a facut-o in nume propriu sau ca reprezentant, paratul a actionat in sensul blocarii utilizarii semnului de catre reclamanta si a pus in lumina intentia sa frauduloasa.


Argumentul paratului intimat referitor la absenta unei activitati comerciale si a unor produse si servicii de protejat ale reclamantei si la imprejurarea ca aceasta va putea pe viitor utiliza semnul electoral intrucat nu se va intersecta cu activitatea paratului, nu a fost primit, retinandu-se ca nici paratul, nici asociatia pe care o reprezinta nu au activitate comerciala propriu zisa sub semnul inregistrat ca marca (nu sunt comercianti), dar, chiar admitand ca marcile ar putea proteja doar produsele si serviciile unor intreprinderi (ceea ce presupune activitate economica) aceasta nu inseamna ca pot fi inregistrate ca marca, cu rea-credinta sau cu incalcarea dispozitiilor art. 5 din Legea nr. 84/1998, semne folosite de terti dar nu ca marca inregistrata, daca acestea beneficiaza de un grad de protectie juridica, reaua-credinta demonstrata atragand nulitatea marcii indiferent de nefolosirea anterioara de catre terti a semnului disputat ca marca intr-o activitate comerciala.


Fata de confirmarea nulitatii pe baza acestor doua temeiuri analizate, s-a apreciat ca dezbaterea celorlalte temeiuri devine redundanta, astfel incat, in baza art. 296 C.proc.civ., a fost admis apelul si schimbata sentinta in sensul admiterii actiunii.


Impotriva deciziei nr.608/A/2015 a Curtii de Apel Bucuresti a declarat recurs paratul A., retinand ca motive de recurs dispozitiile art. 304 pct. 7 si 9 C.proc.civ.


1. In motivare, recurentul-parat a aratat ca instanta de apel, in mod nelegal, a inlaturat obiectia invocata de catre parat privind incalcarea dispozitiilor art. 294 (1) C.proc.civ. retinand aplicarea, in cauza a dispozitiilor art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998.


Instanta de apel nu putea primi aceasta critica a hotararii instantei de fond, motivat de faptul ca acest temei de drept nu a fost invocat de catre apelanta-reclamanta prin actiunea introductiva iar dupa consumarea primei zile de infatisare la instanta de fond, reglementata de dispozitiile art. 134 C.proc.civ., actiunea nu mai poate fi intregita sau modificata, cu atat mai putin, in apel.


Instanta de fond in mod legal s-a raportat la temeiul de drept indicat de catre apelanta-reclamanta in actiune, aceasta invocand, ca temei de drept al actiunii, dispozitiile "art.47 (48) lit. c) si e) din Legea nr. 84/1998, republicata, art. 35 alin. 4 din Legea pentru alegerea Camerei deputatilor si senatorilor. "


2. Hotararea instantei de apel recurata, nu cuprinde motivele pe care se sprijina, fapt ce atrage incidenta motivului de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct. 7 C.proc.civ. - intrucat instanta de apel nu s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a solicita in baza art. 5 (1) lit. n) anularea marcii inregistrate de recurent si asupra aspectelor de fond invocate in aparare de catre recurentul-parat cu privire la aplicabilitatea dispozitiilor art. 5 (1) lit. n) din Legea nr.84/1998 ceea ce echivaleaza cu nemotivarea hotararii.


Sustine in acest sens ca invocarea de catre apelanta-reclamanta a dispozitiilor art. 5 (1) lit. n) din Legea nr. 84/1998 este nelegala si lipsita de finalitate, motivat de faptul ca, in primul rand, textul art. 5 (1) lit. n) spune ca "pot fi declarate nule", nu ca ar fi lovite de nulitate absoluta, prin urmare, dispozitia legala invocata vizeaza o nulitate relativa, motiv pentru care acest motiv de nulitate nu poate fi invocat decat de catre "organul competent a autoriza utilizarea ecusoanelor emblemelor blazoanelor si a semnelor heraldice" si are caracter facultativ.


Reclamanta nu a depus la dosarul cauzei un mandat autentic, care sa fi fost dat reclamantei anterior de catre un "organ competent`` pentru a solicita in numele si pentru organul competent anularea marcii inregistrata de catre recurentul-parat, in baza acestui temei de drept .


In al doilea rand, textul art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998 este inaplicabil in speta pentru ca rutenii nu au la ora actuala o organizare statala, nu exista un stat rutean recunoscut oficial - prin urmare cine, in ce baza, pe ce criterii si cum se stabileste cine este ``organul competent`` a autoriza utilizarea emblemei, ce face parte ca element figurativ din marca combinata inregistrata de catre recurentul-parat.


Instanta de apel a procedat in mod nelegal, calificand ca "probe" niste inscrisuri (adeverinte) fara data certa anterioara inregistrarii marcii de catre recurent, intocmite "pro causa", care provin de la intervenienta in interesul reclamantei, a carei cerere de interventie a fost respinsa de instanta de fond, hotararea instantei de fond nefiind apelata de catre intervenienta.


In ceea ce priveste Congresul Mondial al Rutenilor (intervenienta in interesul reclamantei, a carei cerere de interventie a fost respinsa), acesta nu are un statut si o recunoastere oficiala in Romania, neavand calitatea de autoritate competenta . Recurentul A. nu a fost si nu este membru al Congresului Mondial al Rutenilor si nici Uniunea Rutenilor Subcarpatici din Romania nu a fost si nu este membra a Congresului Mondial al Rutenilor.


3.Instanta de apel face, in mod nelegal, o analogie cu situatia unei actiuni de "imbogatire fara justa cauza", pentru care in Codul civil de la 1864 nu exista o reglementare expresa, aceasta fiind o creatie a practicii judiciare - aducand, astfel, o motivare straina de natura pricinii, ceea ce atrage aplicabilitatea in cauza a motivului de recurs prevazut de dispozitiile art. 304 pct.7 C.proc.civ.


4.Instanta de apel, in mod nelegal, motiveaza hotararea sa cu un argument contrar dispozitiilor legale in materie de apelare a incheierilor care se ataca doar odata cu fondul, in sensul ca "...tribunalul a respins exceptia lipsei de interes a reclamantei prin incheierea din 12.11.2013 iar incheierea nu a fost apelata de parat."


Din moment ce instanta de fond a respins actiunea reclamantei, dand castig de cauza paratului-recurent, formularea apelului impotriva incheierii din 12.11.2013 era lipsita de interes si nu putea fi justificata prin prisma vechilor dispozitii procedurale in materie.


5. In ceea ce priveste retinerea de catre instanta de apel ca fiind indeplinita conditia relei credinte a recurentului-parat A., cu privire la inregistrarea marcii, respectiv a aplicabilitatii in speta a temeiului de drept reglementat de dispozitiile art. 47 lit. c) din Legea nr. 84/1998 si aceasta este nelegala, motivat de nerespectarea, de catre instanta de apel, a principiilor stabilite in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, precum si a practicii judiciare consacrate in materie, pronuntata de instantele romanesti.


Astfel, in mod temeinic si legal instanta de fond a retinut ca pentru anularea marcii este necesara existenta unei identitati intre semne, in speta culorile fiind diferite, si ca intentia paratului la momentul inregistrarii marcii nu poate fi asimilata intentiei frauduloase, care atrage incidenta sanctiunii nulitatii, cat timp intentia sa a fost aceea ca marca sa-si indeplineasca functiile specifice, respectiv de a dobandi drepturile asupra unei marci pe care sa o foloseasca ulterior si sa o impuna in mediul comercial.


Intimatul-parat A. a aflat despre faptul ca Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania utilizeaza si revendica utilizarea elementului figurativ din marca combinata inregistrata de acesta, odata cu primirea actiunii ce face obiectul prezentului dosar, actiune inregistrata la data de 8.10.2012.


Ulterior inregistrarii de catre intimatul-parat A. a marcii, aceasta a fost utilizata in domeniile pentru care a fost inregistrata, mai putin in domeniul politic.


Hotararea este nelegala, pentru ca reprezinta doar exprimarea unui punct de vedere subiectiv al instantei de apel, intemeindu-se exclusiv pe prezumtii subiective.


Apelata-reclamanta nu a probat niciunul dintre elementele invocate in sustinerea relei credinte a intimatului-parat A. Atat anterior inregistrarii marcii cat si in prezent, acesta nu a facut si nu face politica, nu a fost membru si nu este membru al vreunui partid politic, nu a facut si nu face parte din Uniunea Ucrainenilor din Romania, nu a facut si nu face parte din Uniunea Culturala a Rutenilor din Romania;


In raport de aceste aspecte, hotararea instantei de apel este nelegala, motivat si de faptul ca nu a aplicat prezumtia bunei-credinte intimatului parat desi, in dreptul roman, buna-credinta este prezumata, iar reaua-credinta trebuie dovedita de cel care o invoca, respectiv intimata-reclamanta, prezumtia nefiind rasturnata de catre reclamant prin probe.


Buna sau reaua-credinta se apreciaza in raport de data inregistrarii marcii - in speta data de 7.02.2012, retinerea de catre instanta de apel a conduitei ulterioare a paratului, respectiv ce a facut acesta dupa ce a fost actionat in judecata de catre reclamanta pentru anularea marcii, ca argument pentru a motiva reaua - credinta a recurentului - parat la inregistrarea marcii, este nelegala.


6. Invoca ca motiv de nelegalitate si refuzul instantei de apel de a se pronunta si a motiva hotararea sa si din perspectiva celorlalte temeiuri de drept invocate de catre reclamanta-apelanta cu privire la care intimatul recurent a formulat aparari in cauza, respectiv inaplicabilitatea dispozitiilor art. 47 lit. e) din Legea nr. 84/1998 republicata, art. 35 alin. (4) din Legea pentru alegerea Camerei deputatilor si senatorilor, dispozitiile art. 5, art. 6 si art. 48 din Legea nr. 84/1998 (invocat tot pentru prima oara in apel).


Intimata a formulat intampinare, solicitand in principal constatarea nulitatii recursului, iar in subsidiar respingerea ca nefundat a acestuia.


Analizand decizia recurata, prin prisma criticilor formulate, Inalta Curte retine urmatoarele:


Nu va fi retinuta nulitatea recursului intrucat criticile formulate pot fi incadrate in dispozitiile art. 304 pct.7 si 9 C.proc.civ. dupa cum urmeaza:


Prima critica, incadrabila in motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.proc.civ., se refera la faptul ca instanta de apel ar fi incalcat dispozitiile art. 294 (1) C.proc.civ. retinand aplicarea, in cauza, a art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998, neinvocat ca temei juridic in actiunea principala.


Motivarea instantei de apel este pertinenta si va fi retinuta ca atare, aceasta apreciind ca aspectele factuale au fost descrise in actiune - marca inregistrata de parat este stema comunitatii, astfel ca nu este tinuta de neindicarea sau indicarea gresita a temeiului de drept .


Instanta de fond nu a analizat aceasta circumstanta a utilizarii stemei ca marca, astfel incat, instanta de apel a complinit analiza situatiei de fapt, procedand la incadrarea sa juridica. Prin urmare, corect au fost verificate sustinerile reclamantei si din perspectiva faptului ca elementul figurativ al marcii este de fapt stema comunitatii rutene, utilizata de organizatiile sale politice si culturale, nefiind necesar, pentru calificarea insemnului, ca acesta sa apartina unei comunitati statale sau sa fie recunoscuta de o autoritate publica.


O a doua critica, incadrabila in motivul de recurs prevazut de art.304 pct.7 C.proc.civ., se refera la faptul ca instanta de apel nu s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei de a solicita, in baza art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998, anularea marcii inregistrate de parat, acesta sustinand ca actiunea in anularea marcii in baza acestui text de lege este o actiune in nulitate relativa, ce poate fi invocata doar de "organul competent a autoriza utilizarea ecusoanelor emblemelor blazoanelor si a semnelor heraldice" insa, in cauza, rutenii nu au o organizare statala, care sa autorizeze utilizarea emblemei, ce face parte ca element figurativ din marca combinata inregistrata de catre recurentul-parat.


Nici aceasta critica nu poate fi retinuta intrucat, dupa cum s-a aratat, legea nu se refera la un organ investit cu autoritate statala de a autoriza in baza legii un insemn oficial, ci la utilizatorul recunoscut al insemnului apartinand categoriei enumerate de lege. Astfel cum corect a apreciat instanta de apel, utilizarea stemei de catre forurile culturale ale comunitatii nu a fost contestata astfel incat, reclamanta, in calitate de reprezentant al comunitatii, care se identifica, istoric, politic si cultural, cu respectiva stema, se poate opune unui drept de folosinta exclusiva de catre un tert a respectivei steme.


Instanta de apel a apreciat ca art. 5 lit. n) din Legea nr. 84/1998 poate fi invocat de persoanele interesate, interesul legitim de a-si ocroti semnul fiind recunoscut reclamantei inca de la judecata in prima instanta.


Cum paratul a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active doar pentru a sustine imposibilitatea reclamantei, considerata tert, de a se prevala de un caz de nulitate relativa, cum l-a considerat pe cel prevazut de art.5 lit. n) din Legea nr.84/1998, solutionarea acestei imprejurari nu dobandeste caracterul procesual dirimant al unei exceptii, de natura a paraliza analiza pe fond a actiunii, ci reprezinta doar un aspect de drept substantial, caruia instanta de apel i-a raspuns, astfel ca nu se poate retine o vatamare procesuala a partii care a invocat-o.


Drept urmare, retinerea incidentei in cauza a dispozitiilor art. 5 lit. n) este corecta. De altfel, si registratorul marcii, O.S.I.M., prin intampinarea formulata a precizat ca marca a fost inregistrata din eroare fata de continutul textului de lege aratat.


Recurentul a criticat ca fiind o motivare straina de natura pricinii, motiv de recurs prevazut de art.304 pct.7 C.proc.civ., si analogia cu regimul unei actiuni de "imbogatire fara justa cauza" pe care instanta de apel a mentionat-o atunci cand s-a referit la posibilitatea incadrarii unei situatii de fapt, dupa cunoasterea acesteia, intr-o norma juridica neindicata.


Aceasta imprejurare nu poate fi considerata o motivare straina de natura cauzei, ci o evocare a unei situatii de fapt cu consecinte juridice despre care instanta de apel a apreciat ca sunt similare celor din prezenta cauza. Neconstituind, insa, un considerent decisiv, acesta nu prezinta relevanta in analiza legalitatii solutiei pronuntate in ceea ce priveste aplicabilitatea art.5 lit. n) din Legea nr.84/1998, in conditiile in care, prin primul motiv de recurs, s-a criticat acest aspect.


Un alt motiv strain de cauza a fost considerat cel prin care se arata ca paratul nu ar fi apelat incheierea prin care s-a respins exceptia lipsei de interes a reclamantei, sustinand recurentul parat ca, odata respinsa actiunea, formularea apelului impotriva incheierii din 12.11.2013 era lipsita de interes si nu putea fi justificata prin prisma vechilor dispozitii procedurale in materie.


Motivarea nu este straina de cauza, intrucat paratul avea posibilitatea, in cazul in care era nemultumit de modalitatea de solutionare a exceptiei lipsei de interes, sa adere la apelul reclamantei, solicitand ca, premergator analizei fondului, sa fie supusa controlului judiciar solutia de respingere a exceptiei lipsei de interes .


O alta critica, intemeiata pe dispozitiile art.304 pct.9 C.proc.civ., vizeaza retinerea de catre instanta de apel a relei credinte a paratului in ceea ce priveste inregistrarea marcii, acesta reprosand instantei ca, fara nicio dovada administrata din partea reclamantei, a prezumat o intentie frauduloasa, rasturnand prezumtia de buna credinta .


Nu se poate retine ca instanta de apel a prezumat reaua credinta a paratului, in conditiile in care a redat aspectele de fapt, astfel cum au rezultat de probele administrate, pe baza carora a calificat conduita acestuia ca fiind de rea credinta.


Recurentul nu a combatut, prin motivele de recurs, in mod concret, cele retinute de instanta de apel, ci a sustinut doar ca instanta a analizat conduita sa, ulterior inregistrarii marcii, cu referire la contestarea semnului electoral la BEC. Este eronata aceasta asertiune, in conditiile in care instanta a plecat, in rationamentul sau, de la imprejurarea, considerata a fi fost necontestata, ca paratul cunostea insemnul inregistrat ca marca ca fiind stema comunitatii, precum si posibilitatea utilizarii fara restrictii a acesteia de catre toti membrii comunitatii, insa a incercat sa obtina un drept exclusiv de folosinta pentru acelasi domeniu in care folosirea lui era nestingherita, ceea ce denota reaua sa credinta.


Este adevarat ca aprecierea, in sine, a unei conduite este un factor subiectiv, insa instanta de apel a explicat care sunt faptele care i-au determinat aceasta concluzie, fara ca paratul sa nege situatia de fapt astfel cum a fost retinuta.


Contrar opiniei recurentului, instanta de apel a respectat conditiile cumulative cerute pentru aprecierea relei-credinte astfel cum rezulta din jurisprudenta CJUE, reguli de drept obligatorii pentru Romania conform Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, respectiv imprejurarea ca solicitantul are sau trebuia sa aiba cunostinta de faptul ca un tert utilizeaza un semn identic sau similar ce poate conduce la confuzie in sensul a carui inregistrare se cere; intentia solicitantului de a-l impiedica pe tert sa utilizeze un astfel de semn in continuare, nivelul de protectie juridica de care beneficiaza semnul tertului.


Astfel, instanta superioara de fond a retinut ca faptul relevant - sigla/emblema/stema rutenilor - era cunoscut de recurent, imprejurare de fapt retinuta si de prima instanta de fond si necontestata de acesta.


Paratul, daca a cunoscut de existenta siglei/emblemei/blazonului doar de la comunicarea cererii de chemare in judecata, astfel cum afirma prin memoriul de recurs, trebuia sa cunoasca vechea stema a rutenilor, dat fiind apartenenta sa la populatia ruteana, astfel cum rezulta din insasi denumirea organizatiei al carei presedinte este, precum si din obiectivele acesteia : promovarea valorilor sociale,culturale si istorice ale acestei nationalitati fara organizare statala.


Asadar, cele mentionate in recurs - necunoasterea faptului relevant - raman o simpla asertiune.


Invoca recurentul faptul ca validitatea marcii trebuie analizata doar la momentul inregistrarii si nu prin raportare la fapte/imprejurari intervenite ulterior, astfel cum a facut instanta de apel.


Argumentul este in contradictie cu motivul de recurs analizat, nerespectarea criteriilor ce rezida din jurisprudenta contenciosului european, cata vreme una din conditii se refera la analiza conduitei titularului marcii ulterior inregistrarii.


Instanta europeana a aratat ca intentia de a impiedica un tert sa comercializeze un produs, poate, in anumite circumstante, sa caracterizeze reaua - credinta a solicitantului marcii.


In cauza, ca situatie de fapt retinuta de instantele de fond si necontestata de recurent reclamantul si asociatia a carui presedinte este paratul, au acelasi obiect de activitate, printre care si activitati politice.


Drept urmare, actiunea de a pretinde exclusivitatea stemei prin obstructionarea folosirii acesteia si de alte organizatii ale rutenilor in procesul electoral, a fost corect retinuta ca element al conduitei ilicite.


Recurentul arata ca elementul figurativ al marcii in litigiu nu este identic cu stema/emblema asumata de organizatiile rutene, asa cum se retine in etapa devolutiva a procesului, deoarece culorile sunt diferite.


Critica nu poate fi primita cata vreme elementul figurativ al marcii, mai putin culoarea, este identic cu cel al semnului aflata in conflict, situatie de fapt necontestata, de asemenea, de recurent, deoarece ceea ce se protejeaza este simbolul populatiei rutene, si nu culoarea sub care acesta este prezentat.


De asemenea se reproseaza instantei de apel ca nu a analizat si celelalte temeiuri de drept invocate de catre reclamanta-apelanta cu privire la care intimatul recurent a formulat aparari in cauza, respectiv inaplicabilitatea dispozitiilor art. 47 lit. e) din Legea nr. 84/1998, republicata, art. 35 alin. (4) din Legea pentru alegerea Camerei deputatilor si senatorilor, dispozitiile art. 5, art. 6 si art. 48 din Legea nr. 84/1998.


Inalta Curte retine ca nu era necesara verificarea tuturor dispozitiilor legale invocate, in conditiile in care actiunea a fost admisa in baza celor doua aspecte analizate si apreciate ca fiind intemeiate: recunoastere drept stema a elementului figurativ si reaua credinta la inregistrarea acestuia ca marca .


Pentru considerentele aratate, Inalta Curte a respins exceptia de nulitate a recursului si, constatand ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art.304 pct. 7 si 9 C.proc.civ., a respins, in baza art.312 alin. (1) C.proc.civ., recursul ca nefondat.




Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 932 din 19 aprilie 2016


Citeşte mai multe despre:    drept de folosinta exclusiv    inregistrarea marcii cu rea-credinta
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe