Cerere de interventie principala. Lipsa indeplinirii conditiei de a fi pretins pentru sine dreptul dedus judecatii

In considerarea rolului sau activ, consacrat prin art. 22 Cod procedura civila, instanta este datoare ca in sistuatia in care o cerere de interventie in interes propriu nu indeplineste conditiile procedurale pentru a fi admisa � intelegand ca finalitatea acesteia vizeaza respingerea actiunii introductive � sa califice judicios cererea ca fiind una de interventie accesorie, �care sprijina numai apararea uneia dintre parti�.

Prin incheierea din 9.10.2015, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins ca inadmisibila cererea de interventie principala formulata de Judetul X si Consiliul Judetean X retinand ca acestia ``nu pretind pentru sine dreptul dedus judecatii sau un alt drept aflat in stransa legatura cu acesta``, nefiind indeplinite cerintele art. 61 si 62 Cod procedura civila.

2.Recursul declarat de Judetul X si Consiliul Judetean X

Impotriva sentintei curtii de apel au formulat apel Judetul X si Consiliul Judetean X, in temeiul art. 64 alin.(4) Cod procedura civila, cale de atac calificata de instanta in temeiul art. 97 raportat la art. 22 alin.(4) si 152 din Codul de procedura civila, ca fiind recurs.

Recurentii au sustinut ca prima instanta nu a luat in considerare ca sunt beneficiarii HG nr.910/2010, actul administrativ vizat de actiunea in anulare formulata de reclamantul A. In aceasta calitate este obligatorie participarea lor la litigiul pendinte, justificandu-si in cadrul cererii de interventie atat dreptul, cat si interesul de a interveni.

Inalta Curte constata ca aspectele invocate de recurenti pot fi incadrate in motivul de casare prevazut de art. 488 alin.(1) pct.5 Cod procedura civila, motiv care are ca domeniu de incidenta incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage nulitatea .

3.Considerentele Inaltei Curti asupra recursului

Examinand incheierea atacata prin prisma criticii recurentilor, luand in considerare ca intimatii, desi legal citati, nu au formulat intampinari, Inalta Curte constata ca se impune reformarea acesteia, in sensul admiterii in principiu a cererii de interventie formulata de Consiliul Judetean X si Judetul X pentru considerentele ce urmeaza.

Intimatul-reclamant A a investit instanta de contencios administrativ cu o actiune judiciara avand ca obiect anularea partiala a doua hotarari de Guvern:

- nr.910/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului in domeniul public al Judetului X si in administrarea Consiliului Judetean X;

- nr. 744/2014 pentru modificarea art. 3 din Hotararea Guvernului nr.910/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat al statului si din administrarea Agentiei Domeniilor Statului in domeniul public al Judetului X si in administrarea Consiliului Judetean X.

Cadrul procesual, asa cum a fost conceput de reclamant, a vizat din perspectiva procesual pasiva numai pe emitentul actelor administrative: Guvernul Romaniei, nu si pe beneficiarul lor: Judetul X/Consiliul Judetean X.

La data de 17.04.2015, anterior primului termen de judecata, in cauza au formulat ``cerere de interventie in interes propriu`` Judetul X si Consiliul Judetean X, prin presedinte, solicitand respingerea actiunii (ca inadmisibila, tardiva ori neintemeiata). In justificarea interesului lor procesual, autorii cererii de interventie au aratat, in esenta, ca sunt beneficiarii actelor atacate, ca exercita un drept de administrare asupra imobilelor cuprinse in anexa HG nr.910/2010, in scopul stabilit prin acest act administrativ, respectiv pentru dezvoltarea turismului prin practicarea schiului si a altor sporturi de iarna in zona Y din judetul X. Au precizat si ca dreptul de proprietate al Judetului X, ca si dreptul de administrare al Consiliului Judetean au fost intabulate in Cartea funciara a UAT comuna Z.

Curtea de apel a considerat ca aceasta cerere de interventie nu poate trece de filtrul admisibilitatii in principiu, intrucat, desi au indicat drept temei al cererii dispozitiile art. 62 din Codul de procedura civila, intervenientii ``nu pretind pentru sine in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta``, dupa cum indica dispozitiile art. 61 alin.(2) Cod procedura civila.

Intr-adevar, cererea in discutie nu indeplineste conditiile procedurale pentru a fi calificata interventie principala, neavand ``forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata``, mai ales un ``obiect`` sau ``capat de cerere`` (art.194 lit.c raportat la art.30 alin.3).

Insa, in temeiul rolului sau activ consacrat prin art. 22 Cod procedura civila, intelegand ca finalitatea cererii incidentale cu care a fost investita viza respingerea actiunii introductive, judecatorul cauzei trebuia sa califice judicios cererea de interventie, potrivit alin.4 al acestui text de principiu, fiind evidenta natura ei de interventie accesorie, ``care sprijina numai`` (art. 61 alin.3 Cod procedura civila) apararea Guvernului Romaniei.

Mai mult, in materia contenciosului administrativ sunt incidente dispozitiile art. 161 din Legea nr. 554/2004, instanta insasi putand pune in discutie, din oficiu, necesitatea introducerii in cauza a beneficiarilor actului administrativ. In cauza de fata se impunea participarea recurentilor la judecata, nefiind de conceput derularea unei proceduri care s-ar putea finaliza cu anularea unor hotarari de Guvern prin care s-au constituit drepturi in favoarea lor, fara a li se acorda posibilitatea sa-si formuleze aparari.

Ca urmare, in temeiul art. 64 raportat la art. 63 si 61 alin.(3) recursul declarat de Judetul X si Consiliul Judetean X a fost admis, se va incheierea recurata a fost casata si, dupa rejudecare, a fost admisa in principiu cererea de interventie formulata de Consiliul Judetean X si Judetul X.