din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1188 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Data incetarii de drept a contractului individual de munca ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate

Data incetarii de drept a contractului individual de munca ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate

  Publicat: 04 Jan 2019       2294 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 365/14.06.2016 Tribunalul O__ a respins contestatia formulata de contestatoarea B__ L_ I_, domiciliata in Slatina, _, __, __, in contradictoriu cu intimata C_ nationalA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul in Slatina, _, Judetul O__, ca neintemeiata.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Depasire a legalitatii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Depasire a legalitatii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Din punctul de vedere al dreptului civil, o fapta ilicita savarsita cu intentie, prin care se cauzeaza un prejudiciu altei persoane si care obliga pe autorul sau la reparatie (art.998 Cod Civil).
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Cont destinat inregistrarii resurselor obtinute in urma exploatarii capitalului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Depasire a legalitatii,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate de stabilire a pedepsei in cazurile in care, dupa condamnarea definitiva a unei persoane, intervine una din urmatoarele situatii:a) cel in cauza este judecat pentru o infractiune concurenta ori se constata ca suferise si o alta condamnare pentru o astfel de infractiune; b) prin savarsirea unei noi infractiuni exista recidiva postcondamnatorie; c) cel condamnat savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii acesteia sau in stare de evadare, si u sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Act adoptat de organele de stat,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Infractiune constand in incercarea de a determina o persoana, prin constrangere ori corupere, sa dea declaratii mincinoase
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Principiu de baza al procesului penal, prevazut in cap. I, t. I, C. porc. pen., partea generala, consta in prerogativele
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, contestatoarea B__ L_ I_ a fost angajata intimatei CJP O__ in functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca .


Ca urmare a formularii unei plangeri penale impotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM in baza art.52 alin.1 lit.c) din Codul Muncii.


Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ in dosarul nr.x, contestatoarea a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, la pedeapsa inchisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.


In temeiul art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, savarsita in forma continuata la pedeapsa inchisorii in cuantum de 8 luni.


In baza art.33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani inchisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.


In baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.


In baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de incercare, stabilit in conditiile art. 86/2 vechiul Cod penal.


In baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la indeplinire de Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__: sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__; sa anunte in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuin?a si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.


In baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.


In baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .


S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani . S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, in conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 Cp. suma de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a cate 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost inaintate ca si corp delict instantei de judecata . In temeiul art.118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 (din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemna?i la CEC), a unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd -uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate in custodia sotului B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 8.700 lei gasita intr-un portmoneu situat intr-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata in vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, lichior, baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu. 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle de parfum. A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ nationala de P_ P_ C_ Judeteana de P_ O__ si in baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si art. 1372 cod civil si a fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile.


Impotriva sentintei penale contestatoarea a formulat apel, insa, acesta a fost respins ca nefondat de catre Curtea de Apel C_ prin Decizia penala nr.215/12.02.2016, ramanand, astfel, definitiva sentinta de condamnare a instantei de fond .


Prin cererea inregistrata sub nr.x/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa in functia detinuta anterior, motivand ca prin sentinta de condamnare nu i-a fost interzis dreptul de a-si exercita profesia.


Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus incetarea CIM al contestatoarei in baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul Muncii.


Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul Muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.


In ceea ce priveste Sustinerea contestatoarei in sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile in care trebuia sa constate cazul de incetare de drept a CIM, motiv pentru care decizia este lovita de nulitate absoluta, Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul Muncii, dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.


In raport cu caracterul si efectele lor termenele procedurale au fost clasificate in termene peremptorii (imperative) aa��`` acelea inauntrul duratei carora trebuie sa fie indeplinit sau efectuat un act, termen ce creeaza o limitare, actul trebuind efectuat inainte de implinirea termenului; dilatorii (prohibitive) aa��`` acelea care nu ingaduie indeplinirea sau efectuarea unui act decat dupa expirarea duratei lor; oranduitorii (de recomandare) aa��`` acele termene care fixeaza o perioada de timp pentru efectuarea unor acte procesuale sau procedurale determinate, iar in caz de nerespectare, nu atrag sanctiuni procesuale pentru actul neefectuat


Termenul mentionat in cuprinsul dispozitiilor art.56 alin.(2) din Codul este un termen de recomandare care, in cazul nerespectarii sale, nu atrage sanctiuni procesuale pentru actul efectuat.


Aceasta prevedere constituie o recomandare a legiuitorului, dar pentru care nu s-a prevazut niciun fel de sanctiune.


In ceea ce priveste Sustinerea contestatoarei in sensul ca pedeapsa stabilita in sarcina sa prin hotararea penala definitiva nu este una privativa de libertate, Tribunalul a retinut urmatoarele:


Codul penal din 1969 reglementeaza doar doua pedepse privative de libertate, respectiv deten?iunea pe viAsa si inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani.


Pedeapsa aplicata contestatoarei a fost individualizata in privinta executarii, prin aplicarea dispozitiilor art. 81 si 82 din Codul penal din 1969, in sensul ca instanta penala a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, a stabilit un termen de incercare si a dispus, totodata, in baza dispozitiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, suspendarea, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale si a pedepselor accesorii aplicate prevazute de art. 64 lit. a) teza a doua si lit. b) din Codul penal din 1969.


Din analiza dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul Muncii, a rezultat ca legea face referire numai la tipul de pedeapsa aplicata, respectiv privativa de libertate, fara a distinge in functie de modul de individualizare a executarii pedepsei privative de libertate aplicate.


Cu referire la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in doctrina s-a afirmat ca reprezinta ``o masura de politica penala bazata pe increderea in posibilitatea indreptarii condamnatului si pe punerea lui la incercare in acest scop, fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei fara executarea efectiva a acesteia, evitandu-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privatiunea de libertate`` si, ``totodata, cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei in penitenciar``.


Aceasta masura de individualizare judiciara a pedepsei are ca efect imediat faptul ca ``pedeapsa aplicata nu se executa`` si, ca efecte definitive, care se produc la implinirea termenului de incercare, incetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.


Conform dispozitiilor art. 81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, se observa ca suspendarea conditionata se poate dispune atat atunci cand pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani, cat si atunci cand pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu modifica nici caracterul privativ de libertate al pedepsei inchisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.


In consecinta, s-a putut concluziona in sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii juridice a pedepsei aplicate, in sensul inlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de incercare .


Pe cale de consecinta, Tribunalul a respins contestatia, ca neintemeiata.


Impotriva acestei sentinte a formulat apel B__ L_ I_, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.


In motivarea apelului a aratat ca a lucrat timp de 10 ani ca medic expert in cadrul Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca din cadrul C.J.P. O__, insa incepand cu anul 2010 a fost implicata intr-o procedura judiciara de natura penala.


In urma desfasurarii cercetarilor, prin sentinta penala nr.333 pronuntata la data de 22.12.2014, Tribunalul O__ a dispus urmatoarele:


In temeiul art.254 alin.l din vechiul Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal, art.65 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, la pedeapsa inchisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.


In temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, savarsita in forma continuata la pedeapsa inchisorii in cuantum de 8 luni. in baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani inchisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.


In baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal.


In baza art. 86 indice 1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de incercare, stabilit in conditiile art. 86 indice 2 vechiul Cod penal.


In baza art. 86 indice 3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la indeplinire de Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__: a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__; b) sa anunte in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuin?a si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta. In baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal


In baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .


S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani . S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, in conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 C.p. suma de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a cate 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost inaintate ca si corp delict instantei de judecata . In temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 ( din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemna?i la CEC), a unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd - uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate in sotului meu, B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 8 700 lei gasita intr-un portmoneu situat intr-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata in vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, lichior, baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu, 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle de parfum . A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ nationala de P_ P_ - C_ Judeteana de P_ O__ si in baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si art.1372 cod civil si am fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile.


desi nu este relevant pentru prezenta procedura judiciara, ma consider inca nevinovata pentru faptele retinute in sarcina mea.


1. Aceasta sentinta a ramas definitiva, in aceasta forma, prin decizia penala nr. 215 din 12 fev. 2016 prin care Curtea de Apel C_ a respins apelul.


A solicitat instantei sa observe faptul ca sentinta a ramas definitiva la data de 12 fev. 2016, iar decizia a fost emisa la data de 15.03.2016.


Astfel, sub acest aspect, a solicitat sa se constatate nulitatea deciziei contestate, aceasta fiind emisa tardiv, cu incalcarea dispozitiilor exprese ale art.56 alin. 2 din Lg nr.53/2003, care stipuleaza ca pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.


A considerat ca in mod nelegal a stabilit instanta faptul ca neemiterea deciziei in termenul stipulat in mod expres de catre legiuitor nu are nici o consecinta juridica.


Neaplicarea acestui termen de 5 zile, gole?te de continut juridic orice teorie despre termene, chiar si pe aceea invocata de catre instanta in hotararea atacata.


A apreciat ca instanta era cea care trebuia sa stabileasca sanctiunea juridica a nerespectarii termenului si nu sa se mul?umeasca la a-1 exclude de la categoriile de termene de care se poate tine cont si sa-1 introduca intr-o categorie a termenelor de care nici parata si nici magistratul nu trebuie sa sina cont .


Judecatorul trebuie sa stabileasca efectele nerespectarii unui termen, chiar daca acestea nu sunt in mod expres prevazute de catre legiuitor.


Or, in cauza, aprecierea ca fiind legala emiterea deciziei in afara termenului prevazut de lege, ii produce grave prejudicii, acestea neputand fi inlaturate in alt fel, ci doar prin anularea actului.


2. Pe de alta parte, temeiul juridic invocat de catre intimata pentru incetarea contractului de munca, este constituit din dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f.


Asa cum a mai aratat, conform acestui text de lege, contractul de munca inceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.


Dupa cum se poate observa, in cauza, desi a fost condamnata la pedeapsa inchisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci, cu suspendare sub supraveghere, conform celor anterior enuntate.


A considerat ca si din acest punct de vedere hotararea apelata a fost nelegala si netemeinica.


In acest sens trebuie observata practica si doctrina judiciara (Codul Muncii Comentat si Adnotat), care au stabilit ca nu va oprea acest caz de incetare a contractului de munca in situatia condamnarii salariatului la pedeapsa inchisorii cu suspendare. Motivarea a fost una cel putin logica si anume aceea ca in situatia executarii unei pedepse privative de libertate, salariatul, in mod obiectiv si excluzand vreo culta din partea sa, nu-si poate indeplini niciuna dintre atributiile de serviciu stabilite prin legi si regulamente.


Motivarea instantei in sensul de a aprecia ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut in vedere modalitatea de executare a pedepsei ci, in abstracto, tipul de pedeapsa aplicata, respectiv inchisoarea, nu a fost primita pentru considerente atat de ordin subiectiv, respectiv `` spiritul legii", scopul dispozitiei legale, care concorda cu sustinerile sale, cat si din motive de ordin obiectiv.


Astfel, s-a sustinut in hotararea atacata ca aceasta modalitate de executare a pedepsei, are ca efect imediat ``faptul ca nu se executa" si, ca efecte definitive, care se produc la implinirea termenului de incercare, incetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.


Sustinerea a fost apreciata ca fiind una adevarata, concluzia fiind insa in contradic?ie cu aceasta motivare. Dupa ce sunt citate din Codul penal conditiile aplicarii suspendarii executarii pedepsei, a concluzionat instanta de fond faptul ca pedeapsa inchisorii, in sine, inseamna privare de libertate.


Or, nici macar in baza Codului penal nu se poate face o astfel de eroare, cu atat mai putin in temeiul Codului Muncii. In ambele legi, privativ de libertate inseamna acelasi lucru: deten?ie. Din chiar explicatia data de catre instanta, rezulta ca suspendarea executarii inseamna neexecutare a acesteia, deci, neprivare de libertate.


De altfel, daca legiuitorul Codului Muncii ar fi vrut sa spuna ca inceteaza de drept contractul de munca al persoanei condamnata la inchisoare, ar fi spus acest lucru. Nici din punct de vedere juridic si nici din punct de vedere semantic, inchisoare cu suspendare nu inseamna privare de libertate (poate doar eventuale restrangeri ale acesteia), ci doar inchisoare cu executarea acesteia.


A apreciat ca si sub acest aspect decizia a fost lovita de nulitate, intrucat situatia sa juridica nu concorda cu cazul de incetare prevazut de dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f din Legea nr.53/2003.


Acestea sunt motivele pentru care s-a apreciat ca apelul declarat a fost temeinic solicitand admiterea acestuia, desfiintarea sentintei atacate si, rejudecand, admiterea plangerii formulata.


S-au invocat dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod pr. civila, art. 56 alin. 1 lit. f si alin. 2 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.


Legal citata intimata a depus intampinare la dosar solicitand respingerea apelului ca neintemeiat.


Prin decizia civila nr.4099/06.10.2016, pronuntata de Curtea de Apel C_ - Sectia I Civila in dosarul nr. x s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta B__ L_ I_, domiciliata in Slatina, _, _, __, Judetul O__, impotriva sentintei civile nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ in dosarul nr.x, in contradictoriu cu intimata C_ nationalA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul in Slatina, _. 1A, Judetul O__.


Pentru a decide astfel, instanta a retinut :


Hotararea instantei de fond a fost apreciata ca legala si temeinica, fiind pronuntata cu interpretarea si respectarea dispozitiilor legale incidente in cauza, nefiind susceptibila de anulare sau schimbare prin prisma dispozitiilor art. 478-480 si urmatoarele Cod procedura Civila.


In speta, in mod corect a fost retinut faptul ca, apelanta contestatoare a fost angajata intimatei CJP O__ in functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca, iar ca urmare a formularii unei plangeri penale impotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM in baza art.52 alin.1 lit.c) din Codul Muncii.


Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ in dosarul nr.x, contestatoarea a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata, la pedeapsa inchisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.


In temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice, savarsita in forma continuata la pedeapsa inchisorii in cuantum de 8 luni.


In baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani inchisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.


In baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.


In baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de incercare, stabilit in conditiile art. 86/2 vechiul Cod penal.


In baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la indeplinire de Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__: sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Proba?iune de pe langa Tribunalul O__; sa anunte in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuin?a si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.


In baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.


In baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere .


De asemenea, prin cererea inregistrata sub nr.x/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa in functia detinuta anterior, motivand ca prin sentinta de condamnare nu i-a fost interzis dreptul de a-si exercita profesia.


Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus incetarea CIM al contestatoarei in baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul Muncii.


Potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul Muncii, incidente in cauza, prima instanta a retinut in mod corect si legal, ca, in cauza, contractul individual de munca existent inceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.


In ceea ce priveste Sustinerea contestatoarei in sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile in care trebuia sa constate cazul de incetare de drept a CIM, motiv pentru care decizia este lovita de nulitate absoluta, instanta de fond a retinut corect si legal ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul Muncii, dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.


Mai mult, conform sentintei penale depusa in cauza,, contestatoarea a fost condamnata penal in mod definitiv, iar in aceasta situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 56 alin.2 din Codul Muncii, conform cu care, in termen de 5 zile lucratoare, unitatea trebuia doar sa constate incetarea de drept, incetare care este impusa imperativ si de lege, a contractului de munca al persoanei care se face vinovata de savarsirea unei infractiuni in legatura cu desfasurarea atributiilor sale de serviciu .


Nu are relevanta faptul ca prin hotararea penala a fost suspendata executarea pedepsei principale privind privarea de libertate si nici faptul ca, prin aceasta hotarare nu i s-a interzis desfasurarea profesiei de medic, atata timp cat, reclamanta a fost condamnata definitiv si nu achitata.


De asemenea, conform dispozitiilor art.81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, corect a constatat si retinut prima instanta, ca suspendarea conditionata se poate dispune atat atunci cand pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani, cat si atunci cand pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu modifica nici caracterul privativ de libertate al pedepsei inchisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.


In consecinta, s-a putut concluziona in sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii juridice a pedepsei aplicate, in sensul inlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de incercare .


Avand in vedere toate aceste considerente, prin prisma dispozitiilor art. 477-480 Cod Procedura civila, Curtea a constatat ca declarat de apelanta B__ L_ I_, impotriva sentintei civile nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ in dosarul nr.x,este nefondat si va fi respins in consecinta.


Impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare contestatoarea B__ L_ I_, invocand in drept disp. art.503 alin2, pct.2 C__.


In motivarea contestatiei, a aratat ca, pentru termenul din data de 06.10.2016, din motive obiective, a fost in imposibilitatea de a-si pregati apararea si ca, desi a formulat cerere de amanare, aceasta nu se afla la dosarul cauzei, iar instanta de apel nu a procedat la amanarea pronuntarii pentru a-i da posibilitatea formularii de concluzii scrise, in conditiile formularii cererii de amanare.


D__ urmare, considera contestatoarea ca solutionarea cauzei, s-a facut cu incalcarea dreptului sau la aparare, fiindu-i ingradit accesul la un proces echitabil, sens in care a invocat jurisprudenta CEDO.


Cu privire la problema dedusa judecatii prin apelul formulat, contestatoarea a aratat ca, in conformitate cu legislatia si practica in materie, contractul de munca inceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.


A mentionat ca, in cazul sau, desi a fost condamnata la pedeapsa inchisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci cu suspendare sub supraveghere, acest aspect sinand de normele penale si procedural penale, asupra carora considera ca instanta civila nu s-a aplecat.


A mai sustinut contestatoarea ca motivarea instantei in sensul ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut in vedere modalitatea de executare a pedepsei, ci, in abstracto, tipul de pedeapsa aplicata, respectiv inchisoarea, nu poate fi primita pentru considerente de ordin subiectiv, respectiv ``spiritul legii``, scopul dispozitiei legale, cat si din motive de ordin obiectiv.


Sub acest aspect, a aratat ca, desi este adevarata retinerea instantei de apel din hotararea atacata, in sensul ca aceasta modalitate de executare a pedepsei are, ca efect imediat, `` faptul ca nu se executa`` si, ca efecte definitive ce se produc la implinirea termenului de incercare, incetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului, concluzia la care a ajuns este in contradic?ie cu motivarea.


Considera ca, nici in baza Codului penal si, cu atat mai putin, in temeiul Codului Muncii nu se poate da o astfel de interpretare eronata, in ambele legi privarea de libertate insemnand, in opinia sa, acelasi lucru, si anume deten?ie.


De asemenea, a sustinut ca nici din punct de vedere juridic si nici din punct de vedere semantic, inchisoarea cu suspendarea nu inseamna privare de libertate, ci doar inchisoarea cu executarea, motiv pentru care considera ca decizia este apreciata ca fiind lovita de nulitate, situatia juridica neconcordand cu cazul de incetare prev. de art.56 alin.1 lit.f din Lg.53/2003.


fata de motivele invocate, a solicitat admiterea contestatiei, cu rejudecarea apelului respectandu-se dreptul la aparare precum si a celorlalte drepturi procesuale.


In drept invoca dispoz. art.503 alin.2 pct.2 C.pr.civila.


La data de 20.12.2016, intimata C_ JudeteanA DE P_ O__ a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei in anulare ca neintemeiata.


Curtea, examinand contestatia in anulare formulata, apreciaza ca aceasta este nefondata, pentru urmatoarele considerente:


Potrivit art.503 alin.2 pct.2 C__, text de lege pe care contestatoarea si-a intemeiat in drept contestatia formulata:


`` Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand:(aa��A�) 2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale; (aa��A�)``, dispozitii care, in conformitate cu alineatul 3 al art.503 C__, se aplica si in cazul hotararilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.


Erorile materiale la care se refera textul de lege enuntat sunt greseli de ordin procedural pe care le comite instanta prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale, iar nu greseli de judecata, de apreciere a probelor administrate ori de interpretare a dispozitiilor legale.


Or, in speta, contestatoarea invoca incalcarea dreptului sau la aparare, prin neincuviintarea cererii de amanare formulate pentru termenul de judecata din 06.10.2016 si interpretarea gresita de catre instanta de a apel a dispozitiilor art.56 alin.1 lit.f C.Muncii, aspecte ce nu constituie erori materiale in sensul celor avute in vedere de art. 503 alin.2, pct.2 C__.


Totodata, se constata ca este nereala Sustinerea contestatoarei conform careia cererea de amanare formulata pentru termenul din 06.10.2016 nu a fost depusa la dosarul cauzei, dat fiind ca, la fila 31 din apel, se regaseste aceasta cerere, iar instanta de apel s-a pronuntat motivat in sensul respingerii solicitarii de amanare a cauzei.


D__ urmare, nici in acest caz nu poate fi vorba despre o eroare materiala in legatura cu aspecte formale ale judecarii apelului, eroare care sa decurga, eventual, din neobservarea sau nedepunerea la dosar a cererii de amanare, astfel ca nici acest motiv nu se incadreaza in disp. art. 503, alin.2, pct.2 C__.


Pentru aceste considerente, Curtea urmeaza ca, in temeiul art.508 C__, sa respinga ca nefondata contestatia in anulare formulata.




Pronuntata de: Curtea de Apel Craiova - DECIZIE Nr. 107 sedinta publica de la 17 Ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Incetare de drept contract de munca    eroare materiala    art. 56 Codul muncii    suspendarea executarii pedepsei
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Contestatie in anulare. Eroare materiala. Imposibilitatea cenzurarii modului in care instanta de apel a aplicat sau interpretat dispozitiile legale in cauza
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 102/4.03.2020

Excluderea perioadei de disponibilitate din timpul lucrat. Conditiile restituirii platii nedatorate unor drepturi salariale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta - Decizia civila nr. 153 din data de 17.06.2020

Actiune in constatare incheiere contract de munca cu program normal de 8 ore/zi
Pronuntaţă de: TRIBUNALUL IASI - SENTINtA CIVILa Nr. 143 din 05 Februarie 2020

Continuarea raporturilor de munca pana la finalul mandatului de vicepresedinte al organizatiei sindicale. Incetarea de drept a contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA - DECIZIA CIVILa Nr. 324 din 17 noiembrie 2020

Particularitatile daunelor morale in raportul angajator-salariat fata de obligatia de reparare a prejudiciului material cauzat salariatului. Fapta unica
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1106/2017, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Contestatie in anulare. Continutul notiunii de eroare materiala. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 345 din 2 februarie 2018

"Defectele fundamentale" ale hotararii - verificarea temeiurilor pentru promovarea unei contestatii la executare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Decizie civila nr. 76/2017, pronuntata A�n sedinta publica de la 25.01.2017

Notiunea de "greseala materiala". Cerere de indreptare a erorii materiale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 544 din 11 martie 2016

Imposibilitatea invocarii incompatibilitatii judecatorului pe calea contestatiei in anulare pentru motivul prevazut de dispozitiile art. 317 alin. (1) pct. 2 din VCPC
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 1512 din 4 iunie 2015



Articole Juridice

Calculul termenului de preaviz prin lumina Deciziei ICCJ nr. 8/20.05.2024
Sursa: MCP avocati

Eroarea judiciara, eroarea de judecata si erorile materiale in procesul civil
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite. Art. 277 - 279 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Rectificarea inscrierilor de carte funciara (Art. 907 - 915 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro