Raspuderea patrimoniala a padurarului pentru arborii taiati ilegal. Solutionare prescripie si cerere de chemare in garantie

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca paratul a fost angajat in functia de padurar la Ocolul Silvic C__, canton 3 Toptas, primit in gestiune prin procesul verbal de predare primire din data de 22.01.2009, acesta avand in gestiune si izlazul impadurit al comunei D_, conform contractului de paza incheiat intre Directia Silvica Tulcea si Consiliul Local al _ P_ actul de control nr. 2196/22.10.2012, efectuat in canton in perioada 16-18.10.2012 au fost identificate un numar de 16 cioate cu un volum de 27,561 mc si o valoare de 9537,363 lei pentru care prin angajament de plata reclamantul si-a insusit prejudiciul constatat.

Prin actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012 au fost identificate un nr. de 99 de cioate cu un volum de 72,523 mc si o valoare de 21.594,22 lei pentru care paratul a dat angajament de plata insusindu-si prejudiciul astfel cum a fost constatat. Paratul nu a contestat calculul volumului si valorii si si-a insusit prejudiciul astfel cum a fost calculat prin fisa de calcul in conformitate cu prevederile OG 85/2006.

Astfel la data de 30.10.2012 paratul B__ V_ in calitate de padurar titular al cantonului 3 Toptas, recunoaste si isi insuseste un prejudiciu total de 31.131,583 lei reprezentand contravaloarea a 100,084 mc masa lemnoasa provenita din 115 cioate taiate ilegal. Nu a facut nici o obiectiune la aceste acte de control, privind vechimea cioatelor.

In perioada 1-3.11.2012 se efectueaza inca un control de fond pentru predarea cantonului la __ odihna a padurarului B__ V_, prin care sunt identificate inca 21 de cioate cu un volum de 24,75 mc si o valoare de 15.773,85 lei.

Pentru prejudiciul constatat cu ocazia controalelor de fond pentru care a refuzat sa semneze angajament de plata respectiv 15.777,85 lei si 1950, 86 lei s-a emis decizia de imputatie nr. 375/26.11.2012.

Paratul a contestat decizia de imputatie pe rolul Tribunalului Tulcea fiind inregistrat dosarul x. P_ sentinta civila nr. 4210/12.01.2013 definitiva, irevocabila si executorie paratul B__ V_ a fost obligat la plata sumei de 16.321,94 lei Asa cum a rezultat din expertiza tehnica de specialitate silvica. Fata de refuzul paratului de a achita voluntar suma s-a incuviintat executarea silita in dosarul de executare nr. 1138/G/2014 al B__ ``G_ A_-M_``

A mai precizat reclamanta ca, paratul B__ V_ si-a insusit prejudiciile constatate prin actele de control semnand angajamentele de plata, insa dupa desfacerea disciplinara a contractului individual de munca prin decizia nr. 87/6.03.2013 nu a inteles sa achite voluntar debitele cu care figureaza in evidentele contabile ale Ocolului Silvic C__.

Prejudiciul total cu care este inregistrat paratul B__ V_ este de 42.885,75 lei provenind din: act control 2169/22.10.2012 pentru care a semnat angajament de plata nr. 2197/22.10.2012 in valoare de 9537,36 lei ramanand de achitat suma de 3566,82 lei; act control nr. 2263/30.10.2012 pentru care a semnat angajament de plata in valoare de 21.594,22 lei integral neachitat; act de control nr. 2308/05.11.2012 si nr. 2311/5.11.2012 pentru care s-a emis decizie de imputatie si in prezent s-a instituit procedura executarii silite.

Astfel prejudiciul total pentru care se solicita atragerea raspunderii patrimoniale a paratului B__ V_ este in valoare de 25.161,04 lei.

Totodata reclamanta a precizat ca, in temeiul art. 110 alin.2 din contractul colectiv de munca coroborat cu prevederile art. 6 si 20 din Anexa Regulament de paza a fondului forestier, H.G. nr. 1706/2009, "Padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamant, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor incheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neintemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat in gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale".

Paratul avea si calitatea de gestionar astfel incat raspunde integral pentru pagubele pe care le-a cauzat conform dispozitiilor art. 23, 24 si 25 alin 1 din Legea 22/1969 actualizata.

In aceste conditii, singura modalitate de recuperare a prejudiciului il constituie obligarea paratului, in temeiul unei hotarari judecatoresti la plata prejudiciului constat prin cele doua acte de control 2196/2012 si 2263/2012 in valoare totala de 25.161,04 lei.

S-a mai apreciat ca, actiunea priveste raspunderea patrimoniala a paratului - padurar in cadrul Directiei Silvice Tulcea, pentru prejudiciul cauzat institutiei prin neindeplinirea
corespunzatoare a atributiunilor de serviciu, iar prin Decizia 3/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata expres ca, atunci cand recuperarea contravalorii pagubei produse angajatorului nu se realizeaza prin acordul partilor, persoana angajata nu recunoaste producerea pagubei ori nu este de acord cu intinderea acesteia si a contravalorii stabilite, angajatorul are la dispozitie doar calea de a sesiza instanta competenta, aflandu-ne in prezenta unui conflict de munca, caruia ii sunt implicit aplicabile prevederile titlului XII din Codul Muncii.

In concluzie, reclamanta a solicitat admiterea actiunii si obligarea paratului la plata sumei de 25.161,04 lei reprezentand prejudiciul cauzat prin neindeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu ce ii reveneau in calitate de titular al cantonului.

In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile Codul de Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 254 alin 1 Codul Muncii, art. 20 din HG 1706/2009, art. 23, 24, 25 din Legea 22/1969 actualizata, OG 85/2006, iar in dovedire a depus la dosar inscrisuri .

In dovedirea cererii sale, reclamanta a depus la dosar inscrisuri .

La data de 18 februarie 2016, paratul a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca prescrisa si in subsidiar, ca nefondata.

In sustinerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, s-a aratat ca potrivit art. 268 alin. 1 lit. c) CM cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator .

Potrivit regulii generale de la art.2523 NCC, prescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau trebuia sa cunoasca nasterea lui, iar potrivit art. 2528 prescriptia dreptului material la actiune in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita (asa cum este de ex. abaterea disciplinara pentru care s-a dispus concedierea intimatului) incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe cel care raspunde de ea.

Asadar, din aceasta perspectiva, data nasterii dreptului la actiune o constituie data la care angajatorul trebuia sa cunoasca existenta prejudiciului si pe faptuitorul acestuia.

Or, asa cum se poate observa chiar din formularea cererii de chemare in judecata, angajatorul a aflat de existenta prejudiciului la urmatoarele date: 22.10.2012 pentru prejudiciul in valoare de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196/22.10.2012, in urma caruia paratul a semnat, la aceeasi data angajamentul de plata nr. 2197/22.10.2012. Din acest prejudiciu a fost recuperata suma de 5970,54 lei, ramanand un rest de plata de 3566,82 lei; la data de 30.10.2012 pentru prejudiciul in valoare de 21.594,22 lei, stabilit prin actul de control nr.2263/30.10.2012, in urma caruia paratul a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.

Ca urmare, raportat la data la care reclamanta a luat la cunostinta de producerea prejudiciului 22.10.2012, respectiv 30.10.2012, actiunea este formulata peste termenul de 3 ani, reglementat de art. 268 CM, ceea ce inseamna ca aceasta actiune este prescrisa, motiv pentru care se solicita respingerea acesteia.

Pe fondul actiunii, apreciaza paratul ca aceasta este nefondata datorita urmatoarelor argumente: potrivit art.272 CM potrivit caruia sarcina probei revine angajatorului, prevedere legala dublata de norma de la art. 249 NCPC potrivit caruia cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, ceea ce inseamna ca angajatorul reclamant are obligatia de a demonstra in prezenta cauza: existenta prejudiciului, valoarea acestuia si persoanele care se fac vinovate.

In ceea ce priveste persoanele ce se fac vinovate, potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neindeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, in solidar atat padurarului titular cat si altor persoane cu atributii pe linie de paza .

Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, seful de district (art.7 din Regulament) si seful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce inseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, seful de district si seful de ocol.

Raportat la prevederile art. 255 alin.1 si 2 CM, se apreciaza ca norma legala prevazuta de art. 9 din HG nr. 1076/2009 este o norma speciala, fapt ce va determina aplicabilitatea acesteia, in detrimentul celei prevazute de Codul muncii.

La data depunerii intampinarii, paratul a formulat si cerere de chemare in garantie a numitilor: C_ S_, ce avea calitatea de sef de district si E__ I_, sef de ocol in cadrul institutiei, in baza art. 72 NCPC, avand in vedere urmatoarele argumente:

Cererea de chemare in garantie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmareste introducerea in proces a unui tert impotriva caruia ar putea sa se indrepte ulterior partea care ar cadea in pretentii sau ar fi obligata la despagubiri .

In aceste conditii, ``cererea de chemare in garantie, ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata, este admisibila nu numai in cazul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori conventional, ci si ori de cate ori, partea care ar cadea in pretentii ar avea posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita in sarcina sa prin hotarare judecatoreasca.

De exemplu: (...) in cazul in care creditorul cheama in judecata numai pe unul dintre debitorii ce s-au obligat in solidar, paratul poate sa cheme in garantie pe ceilalti codebitori pentru ca fiecare dintre ei sa ii plateasca partea corespunzatoare din datoria comuna.``

Potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neindeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, in solidar atat padurarului titular cat si altor persoane cu atributii pe linie de paza .

Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, seful de district (art.7 din Regulament) si ?eful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce inseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, seful de district si seful de ocol.

In acest sens, este de observat faptul ca ?eful de district C_ S_ are urmatoarele obligatii potrivit art.7 din Regulament: lit.e) de a raporta imediat sefului de ocol taierile nelegale, doboraturile, etc, lit.g) solicita sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor de la unitatile de Politie si jandarmi, lit.l) stabileste prejudiciul si il inregistreaza in condica de serviciu a padurarului titular de canton, ceea ce inseamna ca daca in condica de serviciu a padurarului nu exista trecute taierile nelegale, vinovatia apartine sefului de district.

De altfel, s-a si propus sanctionarea disciplinara a sefului de district, Asa cum rezulta si din adresa nr. x/08.11.2012,

Seful de ocol, are urmatoarele atributii potrivit art. 8 din Regulament: lit.a) ia masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier, lit.g) actioneaza in colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.

Din aceste prevederi legale, reiese nu numai faptul ca prejudiciul a fost facilitat si prin concurenta atitudinii pasive a conducerii ci, si prin neindeplinirea propriilor atributii ale personalului de conducere .

Pe de alta parte, potrivit art.4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG. nr. 1076/2009 coroborat art.16 alin.2 din acelasi regulament, reiese faptul ca, controalele de fond se efectueaza la plecarea sau intoarcerea din concediu, internarea in spital, suspendarea din functie, etc in urma caruia se incheie procesul verbal de predare-primire a cantonului, predarea primirea realizandu-se de catre seful de ocol.

Indiferent de optiunea padurarului de a nu se preda cantonul, atributia de predare primire a cantonului silvic apartine sefului ocolului silvic sau imputernicitului acestuia, potrivit art. 4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG nr. 1076/2009. Mai mult, potrivit art. 24 din acelasi act normativ, pe durata actiunilor lunare tot seful ocolului silvic asigura continuitatea pazei fondului forestier, fapt ce nu s-a facut.

In aceste conditii, este posibil ca in perioada in care paratul nu se afla in exercitiul functiunii sa fi avut loc taierile ilegale de arbori.

Or, daca arborii au fost taiati cand reclamantul se afla in afara programului de lucru, iar reclamanta, prin seful de ocol, asa cum stabileste art.4 coroborat cu art. 7 pct. b), art.16 alin.2 si cu art.24 din Regulamentul de paza, nu a asigurat paza continua a cantonului, inseamna ca taierea ilegala nu ii poate fi imputata paratului.

Vinovatia nu poate fi stabilita numai in sarcina paratului, avand in vedere si urmatoarele considerente, in afara celor mentionate anterior:

Prin procesele verbale de patrulare din perioada 28.01.x12, ale reclamantului impreuna fie cu Mitca T_, fie cu C_ S_, fie cu S_ Stelica, fie chiar fara reclamant, cu exceptia celei din data de 04.10.2012, nu a fost evidentiata nicio taiere nelegala. Or, in conditiile in care din aprilie 2012 au inceput controalele de fond intensificate in cantonul 3 Toptas al reclamantului si la fiecare control au fost identificati arbori taiati intr-un numar considerabil, cum este posibil ca in patrularile executate impreuna cu S_ sau cu Seful de district C_ sa nu fie descoperit niciun ciot. Din taierile ilegale repetate, descoperite prin controalele de fond efectuate la intervale de 3-10 zile rezulta urmatoarele concluzii: suprafata cantonului pe care paratul o avea in paza era mult prea mare, pentru a putea realiza paza intregului canton in cele 8 ore de munca pe zi; suprafata cantonului este de 700 ha, cum un ha=l0.000 mp, ar insemna ca 700 ha=7.000.000 mp; daca se presupune ca suntem in prezenta unui patrat, atunci S=l2, ceea ce inseamna un patrat cu laturile de 2.645m = 2,65 km (latura = radical din suprafata). Pentru a ilustra mai bine ce inseamna aceste cifre, se specifica faptul ca un teren de fotbal are suprafata de 0,7 ha, adica de 700 mp, ceea ce inseamna un patrat cu latura de 26,45 m, ceea ce denota o diferenta imensa.

Din aceasta perspectiva, suprafata pe care un padurar o are in paza este mult prea mare pentru a putea fi acoperita in totalitate zilnic, in cele 8 ore de lucru, in conditiile in care salariatii nu numai ca nu beneficiaza de mijloace de transport, dar nu se deconteaza nici carburantul daca deplasarea a avut loc cu mijlocul de transport proprietate personala, asa cum a declarat atat martorul C_, cat si martorul S_.

In intervalul 09.04.2012 si 03.11.2012 s-au desfasurat 6 controale de fond, fiecare control gasind cioate de la arbori taiati ilegal, mai mult decat atat la controale la un interval de cate 10 zile distanta unul de celalalt s-au descoperit cioate de o valoare foarte mare (nota nr. 2263/30.10.2012 - 21.594,22 lei si controlul din 03.11.2012 - 15.773,85 lei), la aceste controale participand 3 persoane pe intreaga suprafata, perioada de timp fiind de 2-3 zile .

Cu alte cuvinte pentru parcurgerea intregii suprafete in vederea descoperirii existentei copacilor taiati ilegal a fost nevoie de 3 zile si 3 persoane . In aceste conditii, este greu de crezut ca un singur padurar care nu beneficia de autoturism in vederea deplasarii avea posibilitatea reala de a verifica intreaga padure intr-o zi, pentru a putea aduce la cunostinta angajatorului sau lipsa copacilor/existenta cioatelor.

In Raportul nr. x/29.10.2012 privind inspec?iile de fond efectuate in Canton 3 Topta? in perioada 16.10-03.11.2012, ing. S_ P_ precizeaza faptul ca au fost identificati 99 arbori taiati pe care domnul S_ C_ - sef district, nu i-a observat la inspectia efectuata cu doar o saptamana inainte. Acest lucru demonstreaza cu prisosinta faptul ca este imposibil sa tii sub control o asemenea suprafata si sa se identifice cu acuratete toate cioatele aflate intr-o padure ce se intinde pe o suprafata de 700 ha.

De altfel, pana si institutia reclamanta a realizat faptul ca este dificil ca un singur padurar sa poate efectua un control eficace pe o suprafata de 700 ha.

Astfel, la predarea cantonului in noiembrie 2012 de catre reclamant, acesta a intocmit 2 procese verbale de predare unul la data de 01.11.2012 si celalalt la data de 02.11.2012, deoarece cantonul a fost impartit pe ua-uri la 2 padurari, Mitca T_ si V__ N_, ori acest fapt intare?te faptul ca acest canton este mult prea mare pentru a fi incredin?at spre paza unui singur padurar.

La toate declara?iile luate in cadrul fiecarui control, reclamantul a acuzat faptul ca nu exista ?an? de protectie, astfel incat accesul in zone este facil. Acest lucru este retinut si de catre ?eful de ocol E__ I_ prin Nota anexa nr. 958/03.05.2012, prin care se arata: "Men?ionez faptul ca acest canton silvic se afla la limita fondului forestier cu terenul agricol si izlazul comunal al __ se invecineaza si cu localitatile L__ si Me?terul, distan?a pana la aceste localitati fiind de 3 km in linie dreapta. ?an?ul de minim sanitar care limita accesul la fondul forestier al acestui canton a fost facut in anul 1979, in momentul de fata fiind colmatat pe toata lungimea lui de 6 km lucru care face ca accesul in zona sa fie foarte u?or.``

Cu alte cuvinte, acest ?an? minim sanitar, desi este constatat, la fiecare control, ca nu exista si ca acest lucru faciliteaza taierile ilegale, institutia nu adopta nici o masura pana nu este solicitat acest lucru de padurar. Chiar si a?a, desi prin nota de relatii nr.2267 din data de 30.10.2012, reclamantul solicita explicit realizarea ?an?ului minim sanitar, acesta a fost realizat abia la solicitarea celor doi padurari care au preluat cantonul.

In aparare, paratul a depus la dosar o _ inscrisuri .

La data de 09 mai 2016, chematul in garantie E__ I_, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie .

S-a aratat ca, fata de prevederile art. 9 din HG 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier national, prin care pagubele produse fondului forestier national cauzate de neindeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa in solidar atat titularului cat si persoanelor cu atributii de paza, coroborat cu dispozitiile art. 8 conform cu care responsabile cu repararea prejudiciului sunt in solidar padurarul si seful de ocol, in ceea ce il priveste, a detinut calitatea de sef Ocol C__ in perioada intocmirii actelor de control care au constat prejudiciul de care se face responsabil paratul B__ V_. La data emiterii deciziilor de imputatie si de sanctionare cu desfacerea disciplinara a contractului individual a padurarului pentru un volum de material lemnos taiat nejustificat, nu mai avea calitatea de sef de ocol, iar in prezent nu mai are calitatea de salariat al reclamantei Directia Silvica Tulcea.

Pentru a putea fi antrenata raspunderea patrimoniala in solidar cu paratul trebuie intrunite cumulativ conditiile prevazute de dispozitiile codului muncii: calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite imputabile in calitate de sef de ocol si in legatura directa cu prejudiciul constat in cantonul al carui titular era B__ V_, legatura de cauzalitate dintre fapta sa proprie si prejudiciul constatat intre fapta si rezultat.

Dispozitiile privind atragerea raspunderii patrimoniale in solidar, astfel cum au fost invocate, motivat de atributiile generale de coordonare a activitatii de paza la nivelul ocolului Silvic C__, in raport de dispozitiile art.8 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG 1706/2009 nu-si gasesc aplicarea in cazul de fata.

Conform dispozitiilor art. 6 din Regulament padurarul poarta raspunderea pentru modul in care isi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are in principal urmatoarele atributii: apara integritatea fondului forestier impotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii construc?iilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puie?ilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale; participa la stabilirea prejudiciului produs in raza cantonului prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puie?ilor si lastarilor si ac?ioneaza pentru identificarea autorilor acestor fapte; identifica cioatele arborilor taiasi ilegal si locurile arborilor sco?i din pamant si le inregistreaza in condica de serviciu; incheie acte de constatare a contraven?iilor si infractiunilor silvice si tine eviden?a acestora in condica de serviciu; confisca sau retine, dupa caz, materialele lemnoase provenite din savarsirea faptelor ilegale, in conditiile prevazute de lege; depune la sediul ocolului silvic, in termen de 5 zile de la data incheierii, actele de constatare a contraven?iilor si infractiunilor silvice; executa patrulari in vederea prevenirii incendiilor in zonele si perioadele de risc, iar in cazul declansarii unui incendiu alarmeaza ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru astfel de situatii si ac?ioneaza imediat pentru localizarea si stingerea incendiului; controleaza circulatia materialului lemnos in fondul forestier in vederea stabilirii provenien?ei si legalitatii transportului de materiale lemnoase; completeaza corespunzator evidentele specifice in condica de serviciu si anexa la condica.

Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 20, conform cu care padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamant, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor incheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neintemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat in gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.

Asa fiind, sustine chematul in garantie ca nu poate fi antrenata raspunderea in solidar la plata prejudiciului ca efect al legii, a sefului de ocol, motivat de atitudinea pasiva a conducerii ocolului.

Principala obligatie a padurarului privind activitatea de paza este de a raporta ierarhic catre seful de district si aeful de ocol, orice activitate ilegala privind taierile ilegale, sustrageri de material lemnos, transport de masa lemnoasa fara documente de provenienta, de a identifica in cel mai scurt timp cioatele provenite din taieri ilegale si de a solicita sprijin in zonele vulnerabile in vederea intensificarii activitatii de paza si a identificarii autorilor.

In calitate de padurar titular de canton cu atributii expres prevazute de norma legala si fisa postului, in perioada cat a fost sef de ocol, paratul nu a semnalat nici o situatie deosebita, nu a intocmit nici un act de contraventie/infractiune, nu a solicitat sprijinul in vederea efectuarii de actiuni de paza cu personalul ocolului/ echipa mobila/ organele de Politie/jandarmerie, nu a adus la cunostinta conducerii in cadrul sedintelor de analiza bilan? sau prin vreun raport existenta in canton a zonelor vulnerabile .

A mai aratat chematul in garantie ca, in apararea sa paratul afirma ca un padurar nu poate asigura paza unei suprafete de 700 de ha, dar solicita motivat de atitudinea pasiva a conducerii ca seful de ocol sa raspunda pentru paza a 14.276 ha si pentru pagube inregistrate ca urmare a neindeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu a tuturor padurarilor din subordine.

Totodata, a mai precizat ca paratul aduce ca argument a neindeplinirii atributiilor sale de serviciu si admitere a cererii de chemare in garantie procesele verbale de patrulare care insa nu au evidentiat nici o fapta de natura a determina conducerea ocolului sa ia masuri suplimentare de paza, subliniind si ca acesta face o confuzie totala intre atributiile de paza a padurarului si activitatea de paza a fondului forestier cu atributiile agentului de paza facand calcule privind imposibilitatea fizica a unei persoane de a strabate zilnic intreaga suprafata a cantonului.

In concluzie, se solicita respingerea cererii de chemare in garantie ca nefondata.

P_ incheierea de sedinta din data de 05 iulie 2016, instanta a incuviintat in principiu cererea de chemare in garantie .

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri .

La data de 30 septembrie 2016, reclamanta a depus la dosar adresele nr. x din 26.09.2016, nr. 1619 din 22 septembrie 2016, decizia nr. 375 din 26.11.2012, angajament de plata nr. 2197 din 22.10.2012, actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, angajament de plata nr. 2264 din 30.10.2012, actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, adresa nr. x din 5 octombrie 2016, bonuri de lucru receptie, cererile din 08.11.2010 si din 15.10.2012, chitan?ele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, note contabile, adresa nr. x din 19.10.2016, adresa nr. x din 03.01.2017.

Atat reclamanta cat si paratul au formulat concluzii scrise in cauza.

In privinta exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie ce urmeaza a fi examinata cu prioritate avand in vedere dispozitiile art. 248 Cod proc. civila, instanta retine urmatoarele:

Conform prevederilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 85/2006:
``(1) Personalul cu atributii de paza a padurilor raspunde patrimonial, in conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafetele de padure pe care le are in paza, constatate si evaluate in conditiile prezentei Ordonante de urgenta.``

Prin Decizia nr. 3/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca:
``In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispozitiile art. 254 si art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, cu modificarile ulterioare, actiunile in raspundere patrimoniala formulate impotriva personalului silvic cu atributii de paza a padurilor pentru pagubele produse pe suprafetele de padure pe care le are in paza, in conditiile art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 85/2006, sunt de competenta materiala a instantelor de conflicte de munca.``

Conform prevederilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor catre angajator .

Potrivit prevederilor art. 2523 din Codul civil, prescriptia incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa imprejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui.

Asa fiind, instanta urmeaza a observa ca, pentru prejudiciul in cuantum de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, prescriptia a inceput sa curga la data de 22.10.2012, iar pentru prejudiciul in cuantum de 21.594,22 lei stabilit prin actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, prescriptia a inceput sa curga la data de 30.10.2012. Asadar pentru fiecare dintre cele doua prejudicii, la data la care au fost emise actele de control prin care acestea au fost stabilite.

Instanta observa ca, pentru prejudiciul in cuantum de 9537,363 lei, paratul a semnat angajamentul de plata nr. 2197 din 22.10.2012, iar pentru prejudiciul in cuantum de 21.594,22 lei a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.

Paratul a semnat cele doua acte de control mai sus precizate, fara obiectiuni si a semnat si sus-mentionatele angajamente de plata privind prejudiciul adus reclamantei, efectuand mai multe plati pentru repararea acestui prejudiciu, asa dupa cum rezulta din adresa nr. x/26.09.2016 si din chitantele aflate in copie certificata la dosar, ultima fiind efectuata la data de 11.03.2013, conform chitantei nr. 105 din 11.03.2013.

Desi paratul a sustinut ca, fata de dispozitiile art. 254 alin. (3) din Codul muncii, reclamanta nu putea face retineri pentru recuperarea prejudiciului, pe statul de plata, insa este bine-cunoscut obiceiul angajatorilor de a retine fara voia salariatilor, sume de bani cu acest titlu, eliberand ulterior chitante salariatilor, in speta nu s-a dovedit ca reclamanta ar fi procedat de aceasta maniera, in sensul ca ar fi efectuat retineri pe statul de plata in ceea ce il priveste pe parat si ulterior ar fi eliberat chitantele privind plata partiala a contravalorii prejudiciului produs de aceasta reclamantei.

Potrivit dispozitiilor art. 254 alin. (3) din Codul muncii,
``(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.``

Insa, nu exista niciun impediment ca salariatul, unilateral, sa recunoasca producerea pagubei si sa-si asume un angajament scris de plata . Dar, pentru a fi valabil, el trebuie acceptat de angajator, ajungandu-se astfel tot la invoiala partilor, asa cum dealtfel s-a si procedat in speta.

In ambele ipoteze insa, trebuie avut in vedere ca nici invoiala partilor pentru prejudicii mai mici sau egale cu 5 salarii minime brute pe economie si nici angajamentul de plata, nu constituie titluri executorii si, drept urmare, in baza lor nu se pot face retineri lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei.

Asa cum s-a aratat, in speta nu s-a dovedit ca au fost operate retineri pe statul de plata, in scopul recuperarii prejudiciului de la parat.

Reclamanta a depus la dosar chitantele nr.653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, din care rezulta ca, acesta a achitat partial contravaloarea prejudiciului produs reclamantei.

Imprejurarea ca, pe respectivele chitante nu se regaseste si semnatura paratului, nu este de natura a forma convingerea instantei ca, acestea ar fi fost emise de reclamanta, urmare a retinerilor efectuate pe statul de plata paratului.

Lipsa semnaturii acestuia de pe chitan?e este datorata, Asa cum se poate lesne observa, imprejurarii ca, pe respectivele chitan?e nu a fost imprimata si o rubrica denumita ``salariat``, in dreptul careia sa se regaseasca si semnatura acestuia, aceasta fiind mai degraba o omisiune de concep?ie a chitan?ei, care nu poate atrage insa vreo culpa reclamantei.

Se are in vedere ca, ultima plata a fost efectuata voluntar de catre parat, cu scopul acoperirii prejudiciului produs reclamantei, la data de 11.03.2013, Asa dupa cum rezulta din copia chitan?ei nr. 105/11.03.2013.

Asa dupa cum rezulta din decizia nr. 87/06.03.2013, emisa de reclamanta, paratul a fost concediat incepand cu data de 06.03.2013, in temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii.

Conform deciziei sus amintite si, Asa dupa cum rezulta si din sentinta civila nr. 618 din 18.03.2014, pronuntata de Tribunalul Tulcea, depusa in copie la dosar de reclamanta, prin care s-a solutionat contestatia la sus-mentionata decizie de concediere, la momentul concedierii paratului, reclamanta avea cunostinta despre intreg prejudiciul pe care acesta i l-a produs datorita neindeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu .

In aceste conditii, reclamanta a operat retineri din garantia materiala constituita de parat pentru reclamanta, la data de 26.04.2013, in cuantum de 3.686,50 lei si, respectiv la data de 01.11.2013, in cuantum de 934,04 lei.

Nu s-a facut dovada ca paratul ar fi contestat aceste retineri din garantia sa materiala operate de reclamanta, in instanta, solicitand restituirea lor, starea sa de pasivitate, analizata din aceasta perspectiva, constituind astfel o recunoastere a acestuia cu privire la dreptul reclamantei de a recupera prejudiciul pe care i l-a produs, recunoastere facuta de catre parat in folosul reclamantei, reprezentand chiar o achiesare tacita a sa la punctul de vedere al reclamantei.

Asa fiind, instanta observa ca, in speta, devin aplicabile dispozitiile art. 2537 pct. 1 Cod civil, potrivit cu care prescriptia se intrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, in orice alt mod, a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel in folosul caruia curge prescriptia .

Nu pot fi retinute nici sustinerile paratului privitoare la imprejurarea ca toate platile efectuate de catre parat in vederea acoperirii prejudiciului produs reclamantei au fost aferente doar actului de control nr. 2196/22.10.2012 si angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012, cata vreme aceasta mentiune nu a fost facuta nici pe chitantele de plata, nici in adresa nr. x din 26.09.2016 (fila 113) si nici in alt inscris aflat la dosar.

Asa fiind, instanta retine ca, termenul de prescriptie in speta a fost intrerupt, conform prevederilor art. 2537 pct. 1 din Codul civil, la data de 01.11.2013 (data operarii ultimei retineri din garan?ia materiala a paratului) pentru intreg prejudiciul, si fata de prevederile art. 2541 alin. (1) si (2) Cod proc. civila, conform cu care intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit cauza de intrerupere, iar dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie si, avand in vedere ca reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare in judecata a paratului, Tribunalului Tulcea, la data de 28 ianuarie 2016, apreciaza ca aceasta a fost facuta in termenul legal de 3 ani, conform dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, urmand a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.

In ceea ce priveste cererea de chemare in garantie a Sefului de district C_ S_ si a ?efului de ocol E__ I_, instanta urmeaza a retine urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier, pagubele produse fondului forestier national cauzate de neindeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa celor responsabili, in solidar, cu padurarul titular de canton silvic, precum si cu alte persoane cu atributii pe linie de paza, potrivit fisei postului.

Analizand probele administrate in cauza, instanta observa ca, anterior inceperii controalelor in baza carora a fost stabilit prejudiciul suferit de reclamanta, paratul nu l-a incunostiintat pe seful de district C_ S_ despre eventuale nereguli in cantonul a carui paza o asigura, ori cu privire la eventuale sustrageri de material lemnos sau la imposibilitatea de a asigura paza, data fiind suprafata foarte mare a cantonului si imposibilitatea ca o singura persoana sa asigure paza acestuia, iar acesta nu ar fi luat masuri pentru remedierea situatiei.

Nu exista nicio dovada din care sa rezulte ca paratul ar fi adus la cunostinta sefului de district imprejurarea ca se confrunta cu dificultati in indeplinirea sarcinilor de serviciu, in sensul de a asigura paza cantonului sau ca ar fi solicitat sprijinul si nu a beneficiat de sprijin din partea acestuia, pentru vreuna din sus-amintitele situatii.

Paratul avea obligatia de a-l anunta pe seful de district in situatia in care constata lipsa unor arbori din canton or, nu exista nicio proba care sa ateste ca anterior demararii actiunii de control de catre reclamanta, acesta ar fi procedat de aceasta maniera.

Chematul in garantie E__ I_, in calitatea sa de sef de ocol avea ca atributii, printre altele, si luarea de masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier si actionarea, in colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.

Analizand adresa nr. x din 03.01.2017, instanta observa ca, prin aceasta, reclamanta a precizat ca, la ?edin?ele de analiza bilan?, pentru fiecare district, prin rota?ie, se asigura paza de catre un padurar, iar in perioada concediului de odihna, paza a fost asigurata de padurarul vecin.

De asemenea, in adresa nr. x din 05.10.2016 (fila 122) rezulta ca, in anul 2012, in baza solicitarii nr. 2118 din 25.10.2012, reclamantul a cerut si a primit aprobare pentru concediu de odihna dar fara predarea-primirea cantonului. Conform pontajelor insa, acesta a figurat prezent la serviciu . De asemenea, in aceeasi adresa, s-a facut mentiunea ca, in perioada 01.10.2012 - 22.10.2012, paratul nu a beneficiat de concediu medical, invoiri sau concedii fara plata .

In aceste conditii, nu se poate retine neindeplinirea de catre acest chemat in garantie a atributiei de a lua masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier.

Pe de alta parte, atat timp cat paratul nu a adus la cunostinta reclamantei ca ar avea cunostinta despre lipsuri in gestiune, despre savarsirea unor contraventii sau infractiuni in cantonul al carui padurar era, nu se poate vorbi despre incalcarea de catre chematul in garantie E__ I_, in calitatea acestuia de sef de ocol, a atributiei de a actiona in colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si solutionarea infractiunilor silvice.

Analizand actul de control de fond nr. 2196 din 22.10.2012 si actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012, in baza carora a fost constatat prejudiciul produs reclamantei, instanta observa ca paratul si-a insusit aceste acte, semnandu-le fara obiectiuni, semnand chiar si angajamente de plata pentru acoperirea prejudiciului constatat. Or, in conditiile in care acesta ar fi apreciat ca responsabili de producerea respectivului prejudiciu sunt si seful de district si seful de ocol, avea dreptul de a semna cu obiectiuni actele de control .

Fata de considerentele anterior expuse, instanta urmeaza a respinge cererea de chemare in garantie, ca nefondata.

Analizand actiunea pe fond, raportat la materialul probator administrat in cauza, instanta urmeaza a retine urmatoarele:

Asa dupa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 2 din 15.01.2009, intre parti au existat raporturi de munca, in baza carora paratul a desfasurat activitate de padurar la societatea reclamanta, respectiv la Ocolul Silvic C__.

Prin Actul de control nr. 2196 din 22.10.2012 efectuat in Cantonul 3 Toptas a fost identificat un numar de 16 cioate, cu un volum de 27,561 m.c. si o valoare de 9537,363 lei.

Paratul si-a insusit fara obiec?iuni constatarile din sus-precizatul act de control, prin semnarea acestuia, a declaratiei de final de control si a angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012.

Prin Actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, efectuat in acelasi canton, s-a constatat o paguba in suma de 21.594,22 lei, fiind identificat un numar de 99 cioate, cu un volum de 72,523 m.c., reclamantul insusindu-?i constatarile prin semnarea acestuia fara obiectiuni, cat si a angajamentului de plata nr. 2264/30.10.2012.

Se observa Asadar ca, prejudiciul total produs de parat reclamantei este in cuantum de 31.131,58 lei.

Asa dupa cum rezulta din chitan?ele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, cat si din adresa nr. x din 26.09.2016, din nota contabila nr. 5 (fila 133) si din copia extrasului bancar aflata la fila 134, paratul a achitat din totalul de 31.131,58 lei, suma de 5970,54 lei, ramanand de achitat un prejudiciu in cuantum de 25.161,04 lei.

instanta are in vedere ca, pentru materialul lemnos constatat lipsa, paratul avea la dispozitie posibilitatea de a formula o cerere de acordare a riscului normal de serviciu si de limitare a raspunderii patrimoniale insa, Asa dupa cum rezulta din actele dosarului, acesta nu a inteles sa uzeze de aceasta posibilitate.

Se retine ca, potrivit prevederilor art. 20 din H.G. nr. 1076/2009, ``padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamant, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor incheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neintemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat in gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.``

Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegeta?iei forestiere din paduri si din afara acestora, personalul cu atributii de paza a padurilor raspunde patrimonial in conformitate cu prevederile Cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafe?ele de padure pe care le are in paza, constatate si evaluate in conditiile acestei Ordonante de urgenta.

Potrivit prevederilor art. 254 alin. (1) din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Fata de considerentele anterior expuse, instanta constata ca, in speta, sunt indeplinite conditiile raspunderii patrimoniale, respectiv calitatea de salariat a paratului la reclamanta, fapta ilicita si personala a acestuia savarsita in legatura cu munca sa, constand in indeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor sale de serviciu, existenta prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre fapta sa si prejudiciul produs reclamantei si vinovatia paratului.

Asa fiind, retinand prevederile legale invocate si considerentele de mai sus, instanta urmeaza a obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 25.161,04 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neindeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu .

In consecinta, instanta urmeaza a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata, si va admite in parte actiunea .

Va fi obligat paratul sa ii plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta, prin neindeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu .

Instanta va respinge cererea de chemare in garantie ca nefondata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.

Admite in parte actiunea formulata de reclamanta R__ nationalA A P_ - R__ P_ Directia SILVICA TULCEA, cu sediul in Tulcea, __, jud. Tulcea, in contradictoriu cu paratul B__ V_, domiciliat in _, jud. Tulcea.

Obliga paratul sa ii plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neindeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu .

Respinge cererea de chemare in garantie formulata de paratul B__ V_ a chema?ilor in garantie: C_ S_, domiciliat in _, jud. Tulcea si E__ I_, domiciliat in ora? Macin, __, jud. Tulcea, ca nefondata.

Executorie.

Cu apel in 10 zile de la comunicarea hotararii, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.