din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3868 de useri online

Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Profesionisti Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca

Trimiterea unei cereri de incetare a contractului de munca prin acord nu justifica absentele de la locul de munca

  Publicat: 19 Apr 2021       759 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Deliberand asupra apelului civil de fata constata ca, prin sent. civ. nr. 1045/2018, Tribunalul B. a admis in parte contestatia formulata si precizata de contestatoarea U.� R. a. � domiciliata in mun. B., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) a. I.- Alfianu din mun. B., 68, in contradictoriu cu intimatele S.C. a. ., prin reprezentat l.L.L., cu sediul in mun. B., jud. B., CUI RO x, Jx si S.C. P. a. S.R.L., prin reprezentat l.L.L., cu sediul in mun. B., jud. B., CUI RO14914466, Jx si, in consecinta:
A obligat intimata . B.sa plateasca contestatoarei suma de 1.185, 92 lei reprezentand contravaloarea celor 17 zile de sambata lucrate de contestatoare in perioada 01.03.2017 � 20.10.2017.
A respins restul pretentiilor formulate de contestatoare.
A luat act de renuntarea la judecata cererii reconventionale formulata de parata reclamanta reconventional S.C. P. a. S.R.L. B.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional U.� R. a.
A respins cererea reconventionala formulata si precizata de parata reclamanta reconventional S.C. a. B.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional U.� R. a.
A obligat intimata . B.sa plateasca contestatoarei suma de 700 lei reprezentand cheltuieli de judecata partiale.

1. Contract incheiat intre locatar si locator prin care primul inchiriaza un bun,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Bunuri materiale, activitati sau actiuni, proiecte, pe care o banca accepta sa le crediteze
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta consimtamantul dat de cumparator pentru o valoare sau o cantitate de bunuri mai mica decat cea inscrisa in documentul de decontare, prin care banca este autorizata sa plateasca numai contravaloarea acestora.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Manifestare unilaterala de vointa prin care destinatarul unei oferte propune ofertantului propriile sale conditii de incheiere a contractului, diferite de cele continute in oferta ce i-a fost adresata.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Persoana care are in sarcina sa casa de bani
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Moment al procesului, care marcheaza terminarea discutiilor contradictorii ale partilor, intrucat constituie un moment de referinta
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In considerentele acestei hotarari s-au retinut, in esenta, urmatoarele:


Contestatoarea U.- R. a. a incheiat cu intimata S.C. a. contractul individual de munca inregistrat in registrul general al salariatilor sub nr. 36/28.02.2017, contestatoarea fiind angajata pentru o perioada nedeterminata, incepand cu data de 01.03.2017 cu norma intreaga de 8 ore/zi, 40 ore/saptamana, in functia de secretara (f.15, vol. I).


Aceeasi contestatoare a incheiat cu intimata S. C P. a. S.R.L. contractul individual de munca inregistrat in registrul de evidenta al salariatilor sub nr. 200/18.09.2017, contestatoarea fiind angajata pentru o perioada nedeterminata, incepand cu data de 19.09.2017, cu o fractiune de norma de 1 ora/zi, 4 ore/saptamana, in functia de secretara (f.19, vol. I).


Cele doua societati angajatoare au acelasi sediu si aceeasi conducere, motiv pentru care, contestatoarea isi desfasura activitatea de secretara la ambele societati intimate, in aceeasi locatie.


Prin Decizia nr. 34/09.11.2017 emisa de S.C. a. s-a dispus desfacerea contractului individual de munca al contestatoare, conform art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 09.11.2017, retinandu-se in sarcina acesteia savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de art. 77 alin. 1, lit. f) din Regulamentul intern si anume: ``Salariata a absentat nemotivat de la serviciu in perioada preavizului - din data de 23.10.2017 pana la data de 08.11.2017, acumuland 13 absente nemotivate (f.21).


Prin Decizia nr. 75/09.11.2017 emisa de S.C. P. a. S.R.L. s-a dispus desfacerea contractului individual de munca al contestatoarei, conform art. 61 lit. a) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 09.11.2017, retinandu-se in sarcina acesteia savarsirea abaterii disciplinare prevazuta de art. 77 alin. 1, lit. g) din Regulamentul intern si anume: ``Salariata a absentat nemotivat de la serviciu in perioada preavizului - din data de 23.10.2017 pana la data de 08.11.2017, acumuland 13 absente nemotivate (f.23).


Contestatoarea sustine ca a fost sanctionata disciplinar in mod abuziv, desi anterior, a adus la cunostinta societatilor ca solicita incetarea raporturilor de munca prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b), astfel ca societatile intimate trebuiau sa ia act de demisia ei la zi.


Este real ca, prin adresele din data de 23.10.2017, inregistrate la societatile intimate sub nr. 1043/23.10.2017 si nr. 1044/23.10.2017, contestatoarea, invocand aspecte legate de imposibilitatea de a-si indeplini atributiile de casier pentru care o pregateau angajatorii, a solicitat societatilor intimate aprobarea incetarii contractelor individuale de munca prin acordul partilor, in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), incepand cu data de 23.10.2017 (f.26 - 27, 78 si 139 vol. I).


Potrivit art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contractul individual de munca poate inceta prin acordul partilor, la data convenita de acestea.


Prin rezolutiile de pe cererile contestatoarei, angajatorul a aprobat incetarea contractelor individuale de munca, insa cu respectarea termenului de preaviz conform contractelor individuale de munca .


Prin urmare, societatile angajatoare nu au fost de acord cu data propusa de contestatoare pentru incetarea contractelor individuale de munca - 23.10.2017 - ci cu o alta data, respectiv expirarea termenului de preaviz.


In consecinta, raporturile de munca dintre parti nu puteau inceta in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Prin urmare, contestatoarea a invocat in cererea introductiva de instanta dispozitiile un nou temei l. al incetarii raporturilor de munca, respectiv art. 81 alin. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), dispozitii care nu fusesera invocate in cererea depusa la angajatori.


Mai mult decat atat, desi contestatoarea solicitase desfacerea contractului de munca prin acordul partilor, fara sa astepte acordul societatilor angajatoare, nu s-a mai prezentat la locul de munca incepand cu data depunerii cererii - 23.10.2017, imprejurare recunoscuta de aceasta la interogatoriu. Astfel, la interogatoriu contestatoarea a recunoscut ca ultima zi de lucru la cele doua societati a fost intr-o zi de vineri - 20.10.2017 - si ca in data de 23.10.2017 nu ea personal a fost cea care a depus cererile de incetare a raporturilor de munca prin acordul partilor ci o persoana apropiata familiei pe care a imputernicit-o verbal (intrebarile nr. 1 din interogatorii - f.130 si 132 vol. II). Contestatoarea a recunoscut ca din data de 23.10.2017 nu s-a mai prezentat la locul de munca detinut la cele doua societati (acelasi ca locatie) - intrebarile nr. 6 si 5 din interogatorii - f.130 si 132 vol. II.


Contestatoarea a sustinut ca paratii i-au comunicat tarziu faptul ca nu sunt de acord cu incetarea raportului de munca incepand cu data de 23.10.2017. Or, avand in vedere temeiul l.invocat de contestatoare privind incetarea raporturilor de munca - art. 55 lit. b) - era obligatia contestatoarei de a se prezenta la locul de munca dupa depunerea cererilor pentru a afla daca angajatorii sunt de acord cu aceasta modalitate de incetare a raporturilor de munca in conditiile solicitate. Aceasta cu atat mai mult cu cat cererile administrative privind incetarea contractelor individuale de munca nu au fost depuse personal de contestatoare pentru ca aceasta sa afle imediat raspunsul angajatorilor.


Contestatoarea insa nu a procedat in acest sens, ci a inteles sa nu se mai prezinte la locul de munca din chiar ziua redactarii si depunerii cererilor privind incetarea contactelor de munca . Mai mult decat atat, contestatoarea a aratat la interogatoriu ca nu s-a prezentat nici la cercetarea disciplinara la care a fost convocata, deoarece a asteptat raspunsul la cererea sa administrativa de incetare a raporturilor de munca pe temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (raspunsul la intrebarea nr. 11 si respectiv nr. 10 din interogatorii - f.131 si 133 vol. II).


Nefiind indeplinite conditiile prevazute la art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contestatoarea, pentru a incadra juridic situatia in care s-a regasit prin neprezentarea la locul de munca, a invocat prin contestatia formulata prevederile art. 81 alin. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), potrivit carora, salariatul poate demisiona fara preaviz, daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca .


Insa din cererile administrative depuse la angajatori, inregistrate sub nr. 1043/23.10.2017 si nr. 1044/23.10.2017 nu rezulta ca reclamanta a inteles sa demisioneze fara preaviz pentru neplata drepturilor salariale sau pentru nerespectarea altor obligatii asumate prin contractul individual de munca (de exemplu nu a luat masuri pe linia asigurarii sanatatii ori securitatii in munca, nu creeaza conditii optime pentru indeplinirea normelor de lucru).


Demisia nu trebuie aprobata de angajator insa salariatul trebuie sa instiinteze angajatorul despre intentia sa anterior incetarii efective a contractului, intr-un termen convenit de parti si inscris in acest contract sau prevazut in contractul colectiv de munca aplicabil.


Termenul de preaviz este stipulat in favoarea angajatorului, acesta din urma putand renunta la acesta in cazul in care apreciaza ca activitatea pe care a desfasurat-o salariatul ii permite o astfel de optiune.


In speta insa angajatorii nu au inteles sa renunte la termenul de preaviz, motiv pentru care, contractele de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz iar pe durata preavizului contractele de munca incheiate de parti au continuat sa isi produca toate efectele . Aceasta inseamna ca salariatul trebuie sa se prezinte la locul de munca si sa isi indeplineasca intocmai obligatiile sale profesionale. In caz contrar, angajatorul este in drept sa aplice sanctiuni disciplinare, inclusiv concedierea.


Aceasta este situatia din speta, contestatoarea absentand nemotivat de la locul de munca incepand cu data depunerii cererii privind incetarea raporturilor de munca cu cei doi parati.


Contestatoarea a sustinut ca nu a cunoscut prevederile Regulamentului intern al celor doua societati angajatoare, insa respectarea programului de lucru este de esenta raportului de munca, aceasta obligatie fiind mentionata atat in contractele individuale de munca cat si in art. 39 alin. 2 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In cuprinsul contractelor de munca incheiat de contestatoare cu cele doua societati intimate se stipuleaza in cazul demisiei termenul de preaviz de 20 de zile .


Contestatoarea a invocat faptul ca nu avea obligatia respectarii termenului de preaviz deoarece prin actul aditional la contractul individual de munca incheiat cu intimata S.C. a. ., pe care l-a semnat, termenul de preaviz a fost majorat la 45 de zile, ea nefiind in realitate de acord cu acesta (f. 31 vol. I).


Instanta retine insa ca, desi acest termen este nelegal, prin raportare la prevederile art. 81 alin. 4 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si la functia de executie detinuta de contestatoare, in realitate intimata nu a aplicat acest termen de preaviz, retinand si in decizia de concediere contestata neprezentarea reclamantei la locul de munca in perioada termenului de preaviz de 20 de zile iar nu de 45 de zile .


Prin raspunsul la interogatoriu, intimata S.C. a. a sustinut ca din eroare i s-a comunicat contestatoarei actul aditional prin care s-a majorat termenul de preaviz la 45 de zile, astfel de acte aditionale fiind intocmite pentru persoane cu functii de conducere iar in situatia contestatoarei potrivit rezolutiei directorului asupra cererii de demisie, perioada de preaviz a fost de 20 zile lucratoare, potrivi contractului individual de munca (f. 50 vol. II).


Avand in vedere aceste considerente si starea de fapt prezentata in cauza, instanta retinand ca cererile de incetare a raporturilor de munca potrivit art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) depuse de contestatoare nu pot fi calificate ca o cereri de demisie fara preaviz, pe temeiul art. 81 alin. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), urmeaza sa respinga ca neintemeiate cererile contestatoarei privind anularea celor doua decizii de concediere si cele privind constatarea incetarii contractelor de munca in baza art. 81 alin. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cu consecinta efectuarii mentiunilor corespunzatoare in Registrul General al Salariatilor.


In ceea ce priveste pretentiile banesti, intimatele au recunoscut si au achitat in timpul prezentului litigiu, respectiv la 6 zile de la inregistrarea cererii de chemare in judecata, anterior comunicarii acesteia paratelor, drepturile salariale restante si cele aferente concediului de odihna neefectuat, imprejurare confirmata de contestatoare prin precizarea de actiune depusa la fila nr. 55 vol. I si care rezulta din extrasele de cont depuse la file nr. 93 - 95 si nr. 231 - 239 vol. I).


Prin urmare, aceste pretentii vor fi respinse ca ramase fara obiect .


In ceea ce priveste suma de 1.185, 92 lei reprezentand contravaloarea celor 17 zile de sambata lucrate de contestatoare in perioada 01.03.2017 - 20.10.2017 la intimata . B., instanta retine ca, desi intimata a sustinut ca nu s-a prestat munca in zilele de sambata, martorii audiati in cauza au confirmat sustinerile contestatoare.


Astfel, martorul P.F., prieten de familie cu contestatoarea, a declarat ca sambata, o data la doua saptamani, mergea in mod regulat la locul de munca al acesteia in jurul orelor 11 - 11, 30 pentru a o lua de la serviciu si a o duce acasa si ca reclamanta lucra in zilele de sambata 4 ore, o data la doua saptamani in perioada aprilie 2017 - octombrie 2017 (f.134 vol. II).


Martora S. a. , propusa de intimate, avand calitatea de director adjunct la compartimentul juridic, salarizare si resurse umane la ambele societati intimate, a confirmat faptul ca reclamanta lucra ocazional in zilele de sambata, lunar, una sau maxim doua sambete, cand a avut de terminat niste lucrari nefinalizate in timpul saptamanii sau pentru recuperarea orelor din timpul saptamanii cand a avut bilete de voie, cate 3- 4 ore.


Martora a mai aratat ca personalul T.lucra sambata atunci cand era solicitat, o data sau de doua ori pe luna si ca pentru lucrul desfasurat ocazional sambata nu se tinea vreo evidenta sau condica de prezenta (f.138 vol. II).


In speta insa s-a probat acordarea de catre intimata doar a doua invoiri contestatoarei, in zilele de 12.06.2017 si 14.06.2017, conform biletelor de voie depuse la f. 58 vol. II, astfel ca numarul invoirilor este prea mic fata de numarul orelor lucrate suplimentar, pentru a opera doar o simpla compensare, astfel cum a sustinut martora.


Potrivit Codului muncii:


art. 120 ``(1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.``


art. 122 ``(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


(2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.``


art. 123 ``(1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


(2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza .``


art. 138 ``(1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.


(2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).``


Intimata S. C. a. S.R.L. B.nu a recunoscut prestarea muncii suplimentare de catre contestatoare in zilele de sambata insa nu a contestat modul de calcul al drepturilor pretinse de contestatoare pentru aceasta munca .


Avand in vedere dispozitiile legale mai sus citate si declaratiile martorilor care au confirmat sustinerile contestatoarei privind munca suplimentara prestata de aceasta si faptul ca intimata nu tinea o evidenta a acestui tip de munca, instanta va obliga intimata . B.sa plateasca contestatoarei suma de 1.185, 92 lei reprezentand contravaloarea celor 17 zile de sambata lucrate de contestatoare in perioada 01.03.2017 - 20.10.2017.


Restul pretentiilor formulate de contestatoare vor fi respinse.


In ceea ce priveste cererile reconventionale formulate de intimate, in temeiul art. 406 alin. 1 si 3 Cod proCod civ., va lua act de renuntarea la judecata cererii reconventionale formulata de parata reclamanta reconventional S.C. P. a. S.R.L. B.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional U.- R. a. , aceasta din urma fiind de acord cu actul de dispozitie al paratei.


In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata si precizata de parata reclamanta reconventional S.C. a. B.in contradictoriu cu aceeasi reclamanta parata reconventional, instanta retine ca nu s-a probat in concret prejudiciul pe care reclamanta l-a creat paratei prin parasirea intempestiva a locului de munca . Prejudiciul in cuantum de 5.000 lei pretins, nu este cert deoarece din probele administrate in cauza nu rezulta sumele pe care le-ar fi pierdut angajatorul parat cu pregatirea reclamantei pentru viitoarea functie de casier si sumele pe care angajatorul le-a achitat angajatilor care au indeplinit atributiile de serviciu ale re clamantei pentru a suplini absenta acesteia de la locul de munca .


Avand in vedere aceste considerente, instanta retine ca, in absenta dovedirii unei pagube care sa se reflecte cu certitudine in patrimoniul angajatorului, nu sunt indeplinite cumulativ conditiile pentru existenta raspunderii patrimoniale a angajatului, prevazute de art. 254 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), motiv pentru care, cererea reconventionala formulata si precizata de parata reclamanta reconventional S.C. a. B.in contradictoriu cu reclamanta parata reconventional U.- R. a. va fi respinsa ca neintemeiata.


In ceea ce priveste cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatial, pretinse de contestatoare, instanta va retine dispozitiile art. 453 alin. 2 Cod proCod civ., urmand a fi obligata intimata . B.sa plateasca contestatoarei suma de 700 lei reprezentand cheltuieli de judecata partiale din suma totala de 1.000 lei (chitanta de la fila nr. 140 vol. II).


Pentru a hotari astfel, instanta are in vedere solutia de admitere in parte a cererii contestatoarei, faptul ca parte din drepturile salariale pretinse de aceasta au fost achitate in cursul procesului, intimatele fiind de drept in intarziere (art. 166 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) precum si faptul ca cele doua decizii de concediere contestate, au fost mentinute ca legale si temeinice.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel contestatoarea U_- R. a. si intimata S.C. a.


Apelanta-contestatoare U_- R. a. a solicitat modificarea in parte a hotararii atacate in sensul admiterii in totalitate a cererii sale de chemare in judecata .


In motivarea caii de atac formulata apelanta a reiterat starea de fapt expusa in fata primei instante si faptul ca nu avea obligatia de a se interesa daca cererile de incetare a contractelor individuale de munca prin acordul partilor i-au fost aprobate de catre intimate, acestea avand obligatia de a-i comunica modul de solutionare. Neprocedand asa, intimatele au dat dovada de rea credinta.


De asemenea, apelanta a aratat ca pana la comunicarea solutiei data cererilor sale nu avea obligatia de a se prezenta la serviciu si, deci, nu a absentat nemotivat. Nu cunoaste prevederile regulamentului intern.


Cererile sale nu pot fi calificate ca demisie cu preaviz, asa cum intimatele au procedat,


ci ca demisie fara preaviz.


Angajatoarele nu si-au indeplinit obligatiile raportat la faptul ca, desi a fost angajata ca secretara, i-au solicitat sa ocupe postul de casiera, au obligat-o sa semneze acte aditionale cu preaviz de 45 de zile, in fisa postului exista o dispozitie nelegala cu privire la neacordarea numarului de inregistrare documentelor aduse de persoane din afara grupului de firme, a fost nevoita sa lucreze sambata fara a exista o evidenta a orelor lucrate suplimentar si nu i s-a comunicat ca nu i s-a aprobat cererea de incetare a contractelor individuale de munca prin acord .


Decizia de sanctionare disciplinara si actele premergatoare sunt nule de drept pentru ca au fost emise inainte de a i se comunica rezolutia conducerii intimatelor privitoare la cererea de incetare a contractelor individuale de munca (acord cu respectare preaviz).


In drept apelul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 466 Cod de procedura civila.


Apelanta S.C. a. a solicitat desfii ntarea in parte a sentintei atac ate, respingerea capatului de cerere privind obligarea sa la plata sumei de 1185, 02 lei si admiterea cererii reconventionale, cu cheltuieli de judecata, pentru urmatoarele motive:


Nu s-a dovedit prestarea de catre intimata-reclamanta a cate 4 ore de munca de doua ori pe luna, sambata, in fiecare luna, intre orele 8- 12. Depozitia martorului intimatei-reclamanta trebuie inlaturata ca subiectiva si neplauzibila, iar martora proprie a aratat ca e posibil ca intimata sa fi lucrat uneori sambata insa nu 4 ore, nu la fiecare doua saptamani si numai pentru a recupera munca neterminata vinerea sau neprestata in timpul saptamanii din cauza invoirilor, scrise ori verbale.


Intimata a avut trei bilete de invoire, recunoscute la interogatoriu, iar nu doua, astfel cum a retinut prima instanta.


Nu cunoaste modul de calcul a orelor suplimentare si il contesta.


Nu se poate administra proba cu martori peste inscrisuri .


Solicita despagubiri de la intimata pe temeiul raspunderii contractuale pentru nerespectarea obligatiilor din contractul individual de munca si fisa postului (parasirea postului fara instiintarea prealabila a conducerii si predarea atributiilor catre alt angajat). Suma solicitata reprezinta c-val prejudiciului suportat din cauza parasirii postului de secretara, deoarece alti angajati i-au preluat atributiile si au efectuat ore suplimentare si costul instruirii intimatei 31 de zile pentru postul de casiera. Prejudiciul a fost calculat astfel: 20 de zile x 250 lei/zi = 5000 lei.


In drept apelanta a invocat prevederile art. 466 si art. 480 alin. 2 C. proCod civ.


Intimatele S.C. P. a. S.R.L. si S.C. a. au formulat, separat, intampinare, act de procedura prin care au solicitat respingerea apelului declarat de catre apelanta-reclamanta ca nefondat (f.25- 28, f.29- 32). De asemenea, intimata-reclamanta U_- R. a. a formulat intampinare fata de apelul intimatei S.C. a. ., solicitand respingerea acestuia (f. f. 34- 38).


In apel nu s-au administrat probe.


Verificand stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, in limitele cererii de apel, vazand ca nu exista motive de apel de ordine publica, in conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 C. proCod civ., Curtea constata ca ambele apeluri sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente:


Apelanta-contestatoare U_- R. a. avea obligatia de a se prezenta la serviciu inclusiv in ziua in care a depus cererile de desfacere a contractelor individuale de munca incheiate cu intimatele, pana la incetarea efectelor acestora in conformitate cu legislatia aplicabila in domeniu, nicio norma legala sau contractuala neprevazand contrariul.


Pentru a cunoaste pana la ce data are obligatia de executare a contractelor individuale de munca, prin prestarea activitatii inscrisa in acestea si in fisa postului, apelanta avea obligatia subsidiara, ce decurge logic din prima, de a verifica daca solicitarea sa de desfacere a contractelor individuale de munca este aprobata de catre angajatori, respectiv daca exista un acord in sensul art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). In lipsa aprobarii din partea intimatelor si intervenirii acordului partilor inclusiv cu privire la data desfacerii contractelor, apelanta avea obligatia de a presta munca la care s-a obligat prin acestea in continuare or, aceasta obligatie nu putea fi indeplinita de catre apelanta daca aceasta nu se interesa de soarta cererilor sale. Aprobarea respectivelor cereri nu putea fi prezumata de catre apelanta, intrucat nu exista o obligatie legala sau contractuala a intimatelor-angajatoare de acceptare .


Pe cale de consecinta logica, apelanta nu avea dreptul de a absenta de la locul de munca incepand cu data de 23.10.2017, intrucat la momentul depunerii cererilor de incetare a contractelor individuale de munca raporturile de munca incheiate cu intimatele nu erau suspendate ori incheiate si nici dupa momentul respectiv nu a intervenit un acord de vointa al ambelor parti contractante cu privire la incetarea raporturilor de munca, potrivit art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Astfel, apelanta nu avea dreptul de a lipsi de la serviciu in zilele urmatoare depunerii cererilor in discutie intrucat regula aplicabila in raporturile de munca este indeplinirea sarcinilor din fisa postului care, in cazul apelantei, presupuneau prezenta acesteia la serviciu . Absenta de la locul de munca, situatie ce echivaleaza cu neindeplinirea sarcinilor de serviciu, reprezinta o exceptie de la regula or, exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare si nu se pot interveni decat in conditiile expres reg lementate prin lege sau prin int elegeri ale partilor.


Apelanta nu a dovedit ca s-a aflat intr-o situatie in care absenta sa de la locul de munca incepand cu data de 23.10.2017 ar fi fost justificata l.(avea dreptul de a lipsi de la serviciu conform legii) sau conventional (avea dreptul de a lipsi de la serviciu in baza unei intelegeri intervenita cu angajatorii).


In sensul celor expuse Curtea retine ca nicio norma legala nu prevede dreptul angajatului de a lipsi de la locul de munca pentru simplul motiv ca i-a trimis angajatorului o cerere de incetare a contractului individual de munca prin acord . Aceasta absenta, respectiv neprestarea activitatii, echivaleaza cu o suspendare a raporturilor de munca din initiativa angajatului or, cazurile de suspendare sunt expres si limitativ reglementate de lege, iar ipoteza enuntata nu se regaseste printre acestea.


Apelanta avea dreptul de a lipsi de la locul de munca doar daca obtinea efectiv acordul angajatorilor si cunostea cu precizie aceasta imprejurare. Inainte de a cunoaste daca angajatorii i-au aprobat sau nu cererea de incetare a contractelor individuale de munca trebuia sa execute obligatiile ce .sale de munca prin prestarea activitatii pentru care a fost angajata.


In afara de inexistenta unui temei l.pentru absentarea de la locul de munca, se constata ca nu exista nici temei contractual pentru aceasta atitudine a apelantei, pentru simplul motiv ca intre parti nu a intervenit un acord de vointa in sensul respectiv, angajatorii neexprimandu-si acordului fata de solicitarea apelantei de incetare a contractelor individuale de munca in conditiile art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In concluzie, exprimarea unui atare acord nu putea fi prezumata de catre apelanta intrucat nu exista temei l.in acest sens, iar in lipsa oricaror dovezi in sensul ca a fost exprimat apelanta avea obligatia de a presta in continuare munca pentru care a fost angajata. Numai in conditiile in care cererile sale ar fi fost aprobate astfel cum au fost formulate si ar fi avut dovezi in acest sens apelanta ar fi avut temei sa inceteze executarea obligatiilor asumate prin contractele individuale de munca incheiate cu intimatele din speta.


Consecutiv celor de mai sus se observa ca, desi apelanta sustine ca intimatele aveau obligatia de a-i comunica la domiciliu (intrucat nu se afla la locul de munca) daca i-au aprobat sau nu cererile de incetare a contractelor individuale de munca prin acord nu indica niciun temei de drept in acest sens.


In sfarsit, se constata ca si daca intimatele ar fi avut obligatia de face demersuri in sensul de a-i comunica apelantei la domiciliu modul solutionare a cererilor sale, simpla incalcare a unei atare obligatii nu ar fi exonerat-o pe apelanta de obligatia de prestare a muncii ulterior formularii cererilor, in conditiile in care aceasta nu ar fi avut certitudinea ca cererile au fost aprobate si, astfel, a intervenit incetarea contractelor individuale de munca de la data formularii lor.


Motivul de nulitate invocat de catre apelanta-contestatoare, respectiv emiterea deciziilor de concediere si efectuarea cercetarii disciplinare inainte de comunicarea solutiei adoptata cu privire la cererile sale de incetare a contractelor individuale de munca nu este prevazut de lege.


Prevederile regulamentului intern al societatilor intimate sunt irelevante, astfel dupa cum corect a retinut prima instanta, deoarece obligatiile in discutie sunt reglementate de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si de contractele individuale de munca incheiate intre parti, iar necunoasterea acestora nu poate fi invocata de catre apelanta.


Prin rezolutiile de aprobare a cererilor de incetare a contractelor individuale de munca doar cu respectarea termenului de preaviz, practic conducerile intimatelor au respins cererile apelantei si au facut o contraoferta de incetare a contractelor prin acord de la data expirarii termenului de preaziv. Nu au recalificat cererile, ci nu le-au aprobat astfel cum au fost formulate. Apelanta avea posibilitatea de a accepta contraoferta, caz in care raporturile de munca ar fi incetat in baza art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) la data expirarii termenului de preaviz, sau de a continua raporturile de munca fara termen.


Nu exista temei de fapt ori de drept pentru calificarea cererilor apelantei ca demisie, nici cu respectarea termenului de preaviz si nici fara preaviz, fata de continutul lor explicit, lipsit de echivoc in sensul ca se urmareste desfacerea contractelor individuale de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Motivarea in fapt a cererilor, prin care nu se invoca de catre apelanta incalcarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intimate (care sa fi fost concret indicate), este concordanta cu temeiul de drept invocat. Apelanta a aratat doar ca nu doreste ocuparea postului de casier din anumite motive personale, nu si ca schimbarea felului muncii ar fi nelegala.


Pe cale de consecinta, analizarea modului de indeplinire a obligatiilor de catre intimate pentru a se verifica indeplinirea conditiilor de aplicare a dispozitiilor art. 81 alin. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) este supeflua.


Relativ la apelul declarat de catre apelanta-intimata S.C. a. se retine ca proba testimoniala administrata in cauza dovedeste prestarea muncii in zilele de sambata de catre apelanta conform sentintei apelate.


Nu exista motive legale pentru inlaturarea depozitiei martorului contestatoarei, P.F. In egala masura cu declaratia acestuia, subiectiva poate fi si depozitia martorei apelantei, numita S. a. , care este director adjunct al societatilor intimate. Pe de alta parte, se constata ca aceasta nu contrazice depozitia martorului contestatoarei, ci este doar mai imprecisa.


Biletele de voie acordate apelantei, depuse la dosar, sunt doua iar nu trei, astfel dupa cum sustine apelanta-intimata (f. 58 dos. fond vol.2). La interogatoriu raspunsul intimatei-contestatoare nu a fost precis si nu sprijina afirmatiile contrare ale apelantei (, Am avut in jur de 2- 3 bilete de voie`` - f.131 dos. fond vol.2.). Totalul orelor de invoire (2 ore plus 2, 45 ore) este mult mai mic decat munca prestata sambata in intreaga perioada a angajarii intimatei.


Modul de calcul a sumei de bani solicitata cu titlu de contravaloare a orelor suplimentare lucrate sambata de catre intimata-contestatoare a fost expus in precizarea de actiune depusa la dosar la data de 19.01.2018. Aceasta i-a fost comunicata apelantei S.C. a. conform dovezilor de la f. 57, 58 si 59 din dosarul de fond, apelanta neintelegand sa il conteste (argumentat).


Teza probatorie in discutie nu putea fi dovedita cu inscrisuri pentru simplul motiv ca nu s-au intocmit inscrisuri cu privire la munca prestata sambata, astfel dupa cum arata chiar martora apelantei. Asadar, proba cu martori nu a fost administrata in contra inscrisurilor, astfel dupa cum sustine apelanta, in conditiile in care nici din contractul individual de munca incheiat cu intimata-contestatoare si nici din alte inscrisuri nu reiese ca prestarea muncii sambata ar fi fost interzisa. C.urmare, proba testimoniala administrata in cauza tinde la a dovedi stari de fapt cu privire la care nu a intervenit o conventie scrisa a partilor.


Prestarea orelor suplimentare de catre angajati, inclusiv in zilele de repaus saptamanal, este permisa de lege si orice derogare de la aceasta regula trebuia consemnata expres in contractul individual de munca incheiat cu intimata-contestatoare. In lipsa oricarei referire la aceasta chestiune in contractul incheiat intre parti se prezuma ca acestea nu au reglementat-o conventional si, prin urmare, in raporturile lor de munca se aplica direct legea .


Sub aspectul modului de solutionare a cererii reconventionale se observa ca, de principiu, pretentiile apelantei sunt admisibile, insa nici efectuarea unor cheltuieli cu instructajul facut intimatei-contestatoare pentru postul de casier si nici efectuarea unor cheltuieli suplimentare cu plata salariilor salariatilor care i-au preluat acesteia din urma atributiile nu au fost dovedite de catre apelanta-parata- reclamanta reconventionala. Cu atat mai mult se constata ca nu a fost facuta dovada cuantumului unor atare cheltuieli .


Pe de alta parte, se retine ca intimata-contestatoare a detinut postul de secretara pana la concediere . Ocuparea postului de casiera de la o anumita data nu reprezenta o obligatie a intimatei in calitatea sa de secretara, in temeiul contractului individual de munca aflat in executare . Prin urmare, intre neexecutarea de catre intimata a obligatiilor de serviciu ca secretara prin neprezentarea la locul de munca din data de 23.10.2017 si un eventual prejudiciu suferit de catre apelanta prin faptul ca instructajul facut pentru postul de casiera a ramas fara finalitate practica nu exista legatura de cauzalitate. Acest instructaj nu a fost facut de catre apelanta in executarea raportului de munca incheiat cu intimata, astfel cum era configurat acesta la data concedierii sau la data de 23.10.2017.


Pentru aceste considerente, in temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 Cod de procedura civila, Curtea va respinge apelul declarat de catre apelanta-contestatoare U_- R. a. si apelul declarat de catre apelanta-intimata S.C. a. impotriva sent intei civ ile nr. 1045/19.10.2018 a Tribunalului B., pe care o va pastra.


Raportat la prevederile art. 482 coroborat cu art. 452 si cu art. 453 Cod de procedura civila, va respinge cererea intimatei S.C. a. privind plata cheltuielilor de judecata in apel, intrucat acestea nu au fost dovedite inainte de inchiderea dezbaterilor (in calitate de apelanta S.C. a. .nu a castigat procesul in sensul normelor legale mentionate).


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E:


Respinge apelul declarat de catre apelanta-contestatoare U_- R. a. si apelul declarat de catre apelanta-intimata S.C. a. impotriva sent. civ. nr. 1045/19.10.2018 a Tribunalului B., pe care o pastreaza.


Respinge cererea intimatei S.C. a. privind plata cheltuielilor de judecata in apel.


Definitiva.


Pronuntata azi, 14.05.2019, in conditiile art. 396 alin. 2 C. proCod civ.

Pronuntata de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 619 din data de 14 mai 2019


Citeşte mai multe despre:    solicitare incetare contract individual de munca prin acordul partilor    desfacerea contractului individual de munca pentru absente nemotivate    demisie fara preaviz ca urmare a neindeplinirii unor obligatii contractuale de catre angajator    munca suplimentara prestata in zilele de sambata    netinerea unei evidente a timpului de lucru de catre angajator    neindeplinirea conditiilor raspunderii patrimoniale a angajatului
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe




  Tabloul Avocatilor din Romania
  Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
  Tabloul Contabililor din Romania
  Tabloul Evaluatorilor din Romania
  Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
  Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
  Tabloul Mediatorilor din Romania
  Tabloul Notarilor Publici din Romania
  Tabloul Psihologilor din Romania
  Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Arhiva Monitorului Oficial al Romaniei din anul 1964