din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3897 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Spete Contraventii » Neindicarea salariului confidential al membrilor de familie in declaratia de avere nu poate fi sanctionata cu amenda

Neindicarea salariului confidential al membrilor de familie in declaratia de avere nu poate fi sanctionata cu amenda

  Publicat: 20 Apr 2021       5690 citiri        Secţiunea: Spete Contraventii  


Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 03.12.2019, petentul a. a_- a. in contradictoriu cu intimata Agentia Nationala de Integritate, a formulat plangere contraventionala impotriva procesului verbal .nr. 504 intocmit la data de 11.11.2019 de catre intimata solicitand, anularea acestuia si in subsidiar aplicarea sanctiunii avertismentului.

Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice drept sau bun care face parte din patrimoniul unei persoane fizice sau juridice.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
CODUL MUNCII
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Dovada scrisa prin care
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale de munca ale muncitorilor si functionarilor, precum si alte raporturi sociale derivate din raporturile sociale de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Parte dintr-un proces
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Pricipiu prevazut in Codul penal al Romaniei potrivit caruia legea penal se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

In motivare, petentul a aratat, in esenta, ca prin procesul verbal contestat i-a fost aplicata sanctiunea principala a amenzii in cuantum de 50 de lei pentru ``nedeclararea in data de 18.06.2019 a cuantumului veniturilor din salarii realizate de sotia acestuia in declaratia de avere nr. 77, completata la data de 18.06.2019, asa cum rezulta din adresa nr. _/30.09.2019, transmisa de catre Primaria municipiului P., judetul I, fapta prevazuta si sanctionata de dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea 176/2010``.


In ceea ce priveste nelegalitatea si netemeinicia procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, considera petentul ca procesul verbal contestat este lipsit de caracter temeinic, aplicarea dispozitiilor referitoare la pretinsa savarsire a unei contraventii fiind gresita atat in raport de situatia de fapt cat si de interpretarea coroborata a dispozitiilor legale. Aceasta deoarece, in mod obiectiv, petentul nu cunoaste si nu poate declara pe propria raspundere, sub sanctiunile prevazute de Codul penal, elemente de care, in mod obiectiv nu are si nu poate avea (intrucat nu are nici dreptul) sa aiba cunostinta.


Toate elementele indicate cu privire la faptul ca acesta nu are cunostinta si nu poate avea cunostinta de veniturile sotiei sunt evocate strict pentru a evidentia buna- credinta a petentului care, in fiecare etapa procedurala a incercat sa isi indeplineasca toate obligatiile ce decurg din calitatea sa de functionar public. Aceasta obligatie, insa, a fost in imposibilitatea obiectiva de a o indeplini, intrucat nu cunostea si nu cunoaste in mod obiectiv cuantumul veniturilor sotiei, fiind in imposibilitatea obiectiva de a declara pe propria raspundere, sub sanctiunea savarsirii unei infractiuni, in caz de comunicare a unui cuantum gresit, a acestui element . De altfel, ca sa isi obiectiveze buna-credinta, intrucat sotia a explicat faptul ca nu poate si nu a comunicat sotului cuantumul veniturilor sale, prin intermediul entitatii in cadrul careia isi exercita atributiile ce decurg din functia publica pe care o detine, in speta Primaria Municipiului P., petentul a formulat catre entitatea angajatoare a sotiei sale o adresa prin care a solicitat, in contextul in care, conform dispozitiilor Legii.176/2010, ii fusese impusa obligatia de a declara veniturile acesteia, sa i se comunice cuantumurile acestui venit. Raspunsul entitatii angajatoare a sotiei a fost prompt si a evocat imposibilitatea si refuzul corespondent in a comunica veniturile sotiei, cu exceptia ipotezei de comunicare a acestora in plic sigilat, care sa fie la indemana ANI, la dispozitia acestora, anexata declaratiei de avere, acestea decurgand pe de o parte direct din dispozitiile legale imperative, iar pe de alta parte, din cuprinsul Regulamentului de ordine interioara al angajatorului sotiei petentului.


Astfel conform dispozitiilor art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``(1) Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. (2) In scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul``.


Nu pentru ca risca sa fie sanctionata disciplinar a refuzat sotia petentului sa ii comunice acestuia cuantumul veniturilor, ci pentru ca, la randul sau, in cadrul raportului juridic de dreptul mumcii pe care il are cu entitatea angajatoare R S. a. , se supune obligatiei imperative legale si conventionale (strict reluata in cuprinsul contractului de munca si in cuprinsul regulamentului de ordine interioara tot obligatia legala), de a asigura fata de toate entitatile, mai putin cele indicate expres si restrictiv la alin. (2) al art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Prin urmare, cata vreme Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) indica in cuprinsul art. 163 valabilitatea confidentialitatii salariului precum si expres situatiile si entitatile fata de care exista o exceptie, orice interpretare ar avea insemnatatea ca se adauga la lege, ori ca nu este respectat principiul general - unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.


Prin urmare, prin interpretarea data situatiei de fapt, probatoriului si dispozitiilor legale in analiza existentei sau nu a criteriului temeiniciei procesului verbal contestat, instanta distinge si interpreteaza dispozitiile legale intr-o maniera extensiva, peste cazurile expres prevazute de lege, ceea ce dobandeste un caracter profund netemeinic si nelegal, care se rasfrange asupra intregii hotarari.


Niciunde in cuprinsul dispozitiilor de la art. 163 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu se prevede faptul ca salariul este confidential doar intre angajati. Dimpotriva, exceptiile sunt strict si expres prevazute de lege.


Prin urmare, raportarea instantei de fond doar la regulamentul de ordine interioara al angajatorului, care prevede inclusiv sanctiuni disciplinare in cazul nerespectarii acestuia ori a dispozitiilor legale, iar nu la insusi temeiul legal care stabileste confidentialitatea acestui element, reprezinta un element care dubleaza argumentele netemeiniciei si nelegalitatii hotararii pronuntate.


Legea 176/2010 are, intr-adevar, drept scop, transparentizarea sau asigurarea transparentei cuantumurilor veniturilor si bunurilor imobile si mobile ale functionarilor publici. Niciunde in cuprinsul Legii 176/2010 nu este prevazuta obligatia sotiei unui functionar public de a-si declara veniturile fata de acesta si nici obligatia entitatii angajatoare a acesteia (fireste, daca lucreaza in mediul privat, in baza unui contract individual de munca, guvernat de regulile stabilite de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ori a entitatilor sub egida carora cei doi soti isi desfasoara activitatea de a declara veniturile angajatilor sai, de a comunica intre ele sau fata de alte entitati cuantumurile veniturilor, nici chiar fata de B. B. B. B.


Cele doua sunt raporturi distincte, ce decurg din doua categorii de acte normative distincte, cu putere de lege egala, ambele fiind legi si impunand obligatii fiecarui subiect specific, Acestea se interpreteaza coroborat si se limiteaza reciproc, acolo unde este cazul, cum este si in cazul de fata, unde Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste pentru subiectii sai obligatia respectarii, cu exceptiile prevazute de lege, a confidentialitatii veniturilor salariale ale angajatului sau, iar legea 176/2010 (ulterior intrata in vigoare fata de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) stabileste obligatia fata de subiectii sai, functionarii publici,


indicati expres in cuprinsul legii, de a-si declara veniturile.


Petentul din prezenta cauza nu a refuzat sa isi declare veniturile, ci a explicat doar ca Legea 53/2003 republicata il limiteaza, in mod obiectiv, in sensul ca nu poate cunoaste cuantumul veniturilor sotiei sale, aceasta nu i le-a indicat niciodata, respectand deopotriva dispozitiile Legii 53/2003 si ale contractului individual de munca (alaturi de regulamentul de ordine interioara al firmei angajatoare, care reia dispozitiile legale), cu putere de lege intre parti si cu caracter de opozabilitate si confidentialitate fata de terti si ca este in imposibilitatea obiectiva de a declara pe propria raspundere un element pe care nu il cunoaste si nu are dreptul sa il cunoasca, sub sanctiunile prevazute de Codul penal, asa cum reiese din cuprinsul declaratiei de avere si de interese.


Faptul ca legiuitorul a omis sau a ignorat cu desavarsire, la momentul consolidarii si intrarii in vigoare a Legii 176/2010 ipoteza casatoriei intervenite intre un functionar public si o persoana care isi castiga veniturile in baza unui contract individual de munca, veniturile acestuia din urma fiind sub imperiul confidentialitatii fata de toate entitatile, cu exceptia celor prevazute de lege (iar la exceptiile prevazute expres nu este trecuta ANI), a condus doar la o interpretare gresita a dispozitiilor legale si la aplicarea de sanctiuni netemeinice functionarilor publici. Refuzul sotiei de a comunica cuantumul veniturilor este unul evident, cu toate ca instanta constata ca nu s-a indicat existenta unui refuz propriu zis ci o imposibilitate a sotiei de a comunica veniturile. Cele doua elemente sunt echivalente exprimarea_denotand doar_imposibilitatea obiectiva de a-i fi comunicate si deci refuzul corespondent. Elementele relative la separatia in fapt sunt superflue. A fi casatorit nu echivaleaza cu incalcarea dispozitiilor imperative legale de a comunica elemente aflate sub imperiul confidentialitatii.


Toate aceste aspecte consolideaza caracterul netemeinic si nelegal al hotararii si implicit caracterul netemeinic al procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. La nivel practic, exista ipoteze in care, in vederea pastrarii confidentialitatii salariului sotului unui functionar public, s-a procedat la completarea declaratiei de avere, prin inserarea, la rubrica corespunzatoare, a faptului ca aceste venituri sunt confidentiale, sau ca sunt conform documentului anexat in plic sigilat (adeverinta de venit, fisa fiscala) iar actul ce contine cuantumul veniturilor se va atasa in plic sigilat la declaratia de avere a celui obligat sa o faca. Astfel nu suntem nici in situatia de a declara veniturile sotiei prin trimitere la inscrisuri, nici un refuz al functionarului in a declara aceste venituri, ele aflandu-se in posesia si la indemana organului abilitat pentru a face, in caz de nevoie, verificari. Astfel, echivaleaza si situatiei in care aceste


venituri sunt declarate si apoi solicitata confidentializarea lor, scopul fiind acelasi: de a fi adus la cunostinta Agentiei Nationale pentru Integritate si evitand ca potentiale erori neintentionate sa fie incluse in cuprinsul declaratiei pe propria raspundere .


De altfel, urmeaza a produce dovezi in sensul in care, sotia petentului a dorit sa puna la dispozitie, in plic sigilat, adeverinta de venit corespondenta anului pentru care se realiza declaratia de avere a sotului sau, petentul.


Practic scopul legii 176/2010 este acela ca ANI sa aiba la dispozitie informatiile cu privire la veniturile membrilor familiei unui functionar si a sotiei acestuia, in vederea asigurarii transparentei. Or, acest scop poate fi atins si prin intermediul modalitatii expuse in debutul prezentei, si anume, acela de a anexa (deci de a transmite direct catre ANI) un document care sa ateste cuantumul veniturilor, in plic sigilat, pentru a fi la


dispozitia Agentiei, in ipoteza in care sunt necesare verificari, acesta putand fi desigilat atat timp cat ar interveni ipoteza unor cercetari, anchete etc. Aceasta este varianta care trebuia inca de la inceput prevazuta in lege, sanctiunile urmand a fi aplicate doar in ipoteza in care exista un refuz in acest sens. Aceasta solutie se gaseste statuata printr-o hotarare a plenului Consiliului Superior al Magistraturii, aplicabila magistratilor, care stabileste urmatoarele: ``Plenul consiliului Superior al Magistraturii a hotarat in Sedinta de marti, 7 aprilie 2015, adoptarea unei hotarari de principiu a Plenului prin care sa se stabileasca faptul ca, in cazul in care sotul magistratului are obligatia de pastrare a confidentialitatii veniturilor, conform contractului de munca, in declaratia magistratului se va face mentinea ca aceste venituri sunt confidentiale, iar actul ce contine cuantumul acestor venituri se va atasa in plic sigilat la declaratia de avere a celui obligat sa o faca.`` Prin urmare, tocmai situatia in care se afla si apelantul din prezenta cauza, unde s-a facut dovada prin inscrisuri (Contract individual de munca, regulament de ordine interioara si corespondenta purtata intre angajatorul sotiei, entitatea in cadru careia functionarul isi desfasoara activitatea si ANI, in cadrul procedurii de intocmire si transmitere a declaratiei de avere), completand cu faptul ca angajatorul sotiei este dispus, asa cum reiese din cuprinsul adresei de corespondenta, sa remita, in plic sigilat, veniturile acesteia. Se considera ca mutatis mutandis, hotararea de principiu luata de Plenul CSM se aplica inclusiv situatiei de fata, putand deveni regula, in conditiile in care instantele de judecata ar aplica acest principiu si ar lua in considerare aceasta maniera de declarare ca fiind una care respecta in totalitate dispozitiile legale din cuprinsul legii 176/2010, concordand astfel si principiul confidentialitatii salariului, conform dispozitiilor art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Iar in raport de confidentialitatea salariului s-a realizat, in cuprinsul hotararii de fond, o interpretare gresita a acestor dispozitii. Practic, articolul de lege indica, la alin. (1) urmatoarele: ``Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii``. Ca atare, salariul este confidential, pentru toate persoanele implicate in raportul juridic de munca, statuat prin contract individual de munca, fara a distinge. Mentiunea ``angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii`` are insemnatatea faptului ca acesta, in virtutea pozitiei pe


care o are, in sensul ca acesta are la indemana toate datele personale si salariul


angajatilor sai, trebuie sa dea dovada de diligente sporite in a asigura protejarea datelor


referitoare la cuantumurile veniturilor. Iar nu aceea ca doar el are obligatia de a asigura confidentialitatea salariului angajatului sau.


De altfel, chiar specialistii in dreptul muncii indica faptul ca, obiectiv vorbind, ``confidentialitatea salariului are in vedere respectarea dreptului salariatului la nedivulgarea unor date personale, (deci si dreptul salariatului de a nu divulga salariul sau sotului functionar, pentru ca acesta din urma sa declare pe propria raspundere cuantumul veniturilor sotiei). Cum aceasta confidentialitate este cuprinsa si in cadrul contractului individual de


munca, ori a regulamentului de ordine interioara, asa cum este si in cazul nostru, aceasta confidentialitate dobandeste natura juridica a unei obligatii contractuale, cu putere de lege intre parti si opozabila tertilor. Din interpretarea coroborata a acestor elemente, se considera ca se consolideaza punctul de vedere expus in cuprinsul apelului si al plangerii contraventionale.


In subsidiar, se solicita inlocuirea sanctiunilor aplicate cu sanctiunea avertismentului, avand, deopotriva, in vedere prevederile art. 21 alin. (3) din O.G.2/2001 care stipuleaza faptul ca ``sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savar site, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul verbal``. Se solicita sa se aiba in vedere faptul ca fapta descrisa in cuprinsul procesului verbal de contraventie nu este caracterizata de veridicitate, astfel ca gradul de pericol social pe care acestea l-ar prezenta in ipoteza in care ar fi adevarata, este daca nu inexistent, atunci puternic diminuat, avand in vedere faptul ca petentul nu a savarsit acele contraventii.


Avand in vedere toate elementele expuse anterior, se considera ca se impune admiterea prezentei plangeri contraventionale si, pe cale de consecinta, anularea procesului verbal contestat, exonerarea petentului de la plata amenzii sau restituirea acesteia in cazul in care a fost achitata, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.


In drept se invoca dispozitiile art. 466 si urm. Cod procedura civila, art. 31 din O.G.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor


In probatiune se solicita proba cu inscrisuri, constand in adrese, proces verbal, dovezi de comunicare, regulament ordine interioara angajator, copie extras contract individual de munca, jurisprudenta, precum si orice alte probe ori inscrisuri a caror necesitate si utilitate va reiesi din dezbateri.


Actiunea a fost legal timbrata cu suma de 20 de lei conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 (f.17).


In temeiul art. 201, alin. 1 Cod procedura civila, s-a dispus comunicarea plangerii si a inscrisurilor catre intimata, iar acesta, in termenul de 25 de zile acordat, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii contraventionale ca neintemeiata. In motivarea intampinarii, intimata a aratat ca, in calitatea sa de functionar public in cadrul Primariei P., petentul P. a. avea obligatia sa depuna declaratie de avere si declaratie de interese, in conformitate cu dispozitiile Legii 176/2010, privind exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.


In conformitate cu prevederile art. 2 si 3 din actul normativ mentionat anterior, declaratiile de avere si declaratiile de interese se completeaza potrivit anexelor 1 si 2 si se trimit Agentiei copii certificate, impreuna cu codul numeric personal al declarantului, declaratiile de avere si declaratiile de interese reprezinta acte personale, putand fi rectificate numai in conditiile prevazute de lege si se fac in scris, pe propria raspundere, cuprinzand drepturile si obligatiile declarantului, ale sotului/sotiei, precum si ale copiilor aflati in intretinere, potrivit anexei nr. 1.


Potrivit dispozitiilor art. 29 din Legea 176/2010, nedepunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese in termenele prevazute de legea, precum si nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 2.000 lei.


Intrucat petentul nu a indeplinit atributiile prevazute de dispozitiile legale anterior mentionate, respectiv nu a declarat, in declaratia de avere nr. 77/18.06.2019 cuantumul veniturilor din salarii realizate de catre sotia sa, fapt ce rezulta din adresa nr. _/30.09.2019 transmisa de Primaria P., acesta a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 50 lei prin procesul verbal de constatare a contraventiei nr. 504/11.11.2019.


Referitor la motivele invocate de petent in legatura cu anularea procesului a�� verbal pe care o solicita, se arata ca potrivit dispozitiilor legale enuntate mai sus (art. 3 alin 2 din Legea nr. 176/2010) obligatia petentului era aceea de a completa declaratiile de avere potrivit anexei 1 din Legea nr. 176/2010, cu mentionarea exacta a tuturor veniturilor obtinute atat de catre acesta cat si de sotia sa. Or, petentul nu a indeplinit aceasta obligatie intrucat nu a mentionat in cuprinsul declaratiei de avere cuantumul veniturilor din salarii realizate de catre sotia a�� sustinand faptul ca in conformitate cu dispozitiile art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si cu regulamentele societatii in cadrul careia aceasta isi desfasoara activitatea, acest cuantum ar fi confidential.


Se precizeaza faptul ca declararea tuturor datelor din formularul prevazut la Anexa 1 a Legii nr. 176/2010 este obligatorie, scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea acestui act normativ fiind acela de a permite ANI sa efectueze o evaluare a datelor si a informatiilor care privesc elemente de respectare a legislatiei din materia dobandirii averii de catre persoanele ce detin functii sau demnitati publice, precum sunt cele prevazute la art. 1 din Lege, persoane din care face parte petenta. Faptul ca in speta exista norme speciale sau clauze privind asigurarea confidentialitatii veniturilor sotiei petentului, nu inlatura obligatia acesteia de a mentiona in cuprinsul declaratiei sale de avere cuantumul acestora. Respectivele norme sau clauze, care se transmit obligatoriu impreuna cu declaratia de avere completata, va permite doar ca inspectorii de integritate sa dispuna anonimizarea informatiilor privind respectivele venituri realizate in momentul publicarii pe site-ul institutiei.


Dreptul Agentiei Nationale de Integritate de a lua cunostinta si a analiza veniturile obtinute si de sotul persoanelor care au obligatia de a depune declaratiile de avere si de interese rezulta in mod expres din dispozitiile Legii nr. 176/2010 a�� lege speciala in domeniu - conform carora -art. 8 (1) Scopul Agentiei este asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale, prin exercitarea de responsabilitati in evaluarea declaratiilor de avere, a datelor si informatiilor privind averea, precum si a modificarilor patrimoniale intervenite, a incompatibilitatilor si a conflictelor de interese potentiale in care se pot afla persoanele prevazute la art. 1, pe perioada indeplinirii functiilor si demnitatilor publice. In indeplinirea acestui Scop, Agentia poate dezvolta relatii de colaborare prin incheierea de protocoale cu entitati din tara sau din strainatate.


Astfel, P. a. avea obligatia de a-si indeplini cu celeritate obligatiile privitoare la completarea depunerea declaratiilor de avere, mai ales ca aceste obligatii sunt prevazute expres de lege, fiind de natura legala, iar nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei nr. 1 la Legea nr. 176/2010, a cuantumului veniturilor declarantului, ale_sotului/sotiei, precum si ale_copiilor aflati in intretinere, anonimizarea acestora, sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. De aceea, a fost intocmit procesul - verbal de constatare a contraventiei, luand in considerare adresa nr. _/30.09.2019 transmisa de Primaria P.care confirma faptul ca P. A. A. nu a mentionat cuantumul veniturilor pe care sotia sa le-a realizat la o societate comerciala din mediul privat si nici nu a depus o declaratie rectificativa in care sa precizeze acest cuantum.


In drept, intimata invoca Legea nr. 176/2010 si Ordonanta 2/2001, solicitand si judecarea cauzei in lipsa .


Pe parcursul cercetarii judecatoresti, instanta, in temeiul art. 254 C. proCod civ., a incuviintat proba cu inscrisuri pentru ambele parti.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:


In fapt, prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei .nr. 504 din data de 11.11.2019, petentul a fost sanctionat contraventional pentru faptul ca, la data de 18.06.2019, nu a declarant cuantumul veniturilor din salarii realizate de sotia acestuia in declaratia de avere nr. 77/18.06.2019, asa cum rezulta din adresa nr. _/30.09.2019 transmisa de catre Primaria Municipiului P., judetul Iasi (fila 87).


Petentului i s-a aplicat sanctiunea amenzii in cuantum de 50 lei, pentru savarsirea faptei contraventionale prevazute de art. 29 alin. 1 din Legea 176/2010.


Instanta constata faptul ca plangerea contraventionala a fost formulata in termenul de 15 zile prevazut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.


In drept, instanta, in temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, urmeaza sa analizeze procesul verbal de constatare a contraventiei .nr. 504 din data de 11.11.2019, prin prisma legalitatii si a temeiniciei sale.


In ceea ce priveste legalitatea procesului-verbal de constatare a contraventiei, instanta constata faptul ca acesta cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, a caror lipsa este sanctionata cu nulitatea absoluta, si anume: procesul-verbal a fost incheiat de catre un agent constatator competent care a inserat in cuprinsul actului calitatea in care acesta a actionat, precum si toate datele necesare identificarii contravenientului, data si locul comiterea faptei . De asemenea, procesul-verbal a fost semnat de catre agentul constatator, astfel incat, in cauza, nu este incident niciun caz de nulitate absoluta a procesului verbal de constatare a contraventiei.


In ceea ce priveste descrierea contraventiei savarsite, instanta constata ca fapta este complet si corect descrisa, fata de dispozitiile legale incidente in prezenta cauza. Astfel, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea 176/2010, (1) Nedepunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese in termenele prevazute de prezenta lege, precum si nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. Agentia poate declansa din oficiu procedura de evaluare.


Instanta apreciaza ca fapta retinuta in sarcina petentului a fost descrisa suficient de detaliat, astfel incat sa permita corecta incadrare juridica si aplicarea sanctiunii corespunzatoare, procesul-verbal contestat fiind de natura a raspunde cerintelor legale imperative.


Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei .nr. 504 din data de 11.11.2019, a fost incheiat cu respectarea conditiei legalitatii.


Cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare a contraventiei, instanta urmeaza sa analizeze sustinerile petentului in raport cu aspectele de fapt constatate de agentul constatator si cu cele rezultate din materialul probatoriu prezent la dosar.


Prin procesul verbal contestat, incheiat la data de 11.11.2019, petentul a fost sanctionat pentru faptul ca nu a declarat cuantumul veniturilor din salarii realizate de sotia sa, in declaratia de avere nr. 77/18.06.2019.


Petentul de altfel si recunoaste faptul ca, la momentul completarii declaratiei de avere nr. 77/18.06.2019, nu indicat cuantumul veniturilor sotiei sale. Acesta a invocat caracterul confidential al veniturilor sotiei sale, precum si faptul ca societatea angajatoare a refuzat comunicarea catre Primaria Municipiului P. a cuantumului veniturilor sotiei petentului. Petentul arata ca nu poate comunica aceste venituri, deoarece nu le cunoaste cuantumul, iar sotia sa nu i le poate comunica, deoarece risca sa fie sanctionata disciplinar.


Fapta a fost incadrata in prevederile art. 29 alin. 1 din Lg.176/2010, conform carora: ``Nedepunerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese in termenele prevazute de prezenta lege, precum si nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei. Agentia poate declansa din oficiu procedura de evaluare``.


Analizand declaratia de avere nr. 77/18.06.2019, instanta constata ca in acest act, la rubrica ``venituri din salarii - sot/sotie``, petentul a mentionat numele si prenumele sotiei sale, angajatorul acesteia, functia acesteia in cadrul societatii angajatoare si faptul ca ``venitul anual incasat este CONFIDENTIAL``.


Din actele dosarului mai reiese ca la data de 24.06.2019 intimatul ANI a solicitat prin adresa nr., Primariei Municipiului P.(in cadrul careia lucreaza petentul) clarificari privind modul de completare a declaratiei de avere.


Prin adresa nr. _/02.07.2019, Primaria Municipiului P.transmite catre intimat raspunsul societatii angajatoare a sotiei petentului, inclusiv raspunsul acesteia din urma.


Potrivit adresei 2320/28.06.2019, angajatorul sotiei apelantului a raspuns unei solicitari formulata de Primaria P.privind veniturile salariale ale sotiei petentului, comunicand acest raspuns si catre ANI, in sensul ca se solicita afisarea declaratiei de avere a petentului cu mentiunea ``Confidential`` in ceea ce priveste salariul incasat de sotia acestuia, motivat de dispozitiile art. 163 alin. 1 din Lg. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) salariul angajatilor este confidential si angajatorul are obligatia de a asigura confidentialitatea acestuia``, de art. 38 din Regulamentul intern al R si de art. XI lit. e alin. 1 din contractul individual de munca nr. _/26.07.2010, modificat si completat prin actul aditional nr. 5 din data de 26.10.2018 (inregistrat cu nr. 2518). Arata angajatorul privat ca nerespectarea de catre salariat a obligatiilor privind mentinerea confidentialitatii veniturilor salariale atrage raspunderea disciplinara a angajatului, fiind considerata o abatere disciplinara grava.


Din actele dosarului se mai observa ca petentul nu a rectificat declaratia nr. 77/18.06.2019 prin completarea cuantumului veniturilor obtinute de sotia sa, angajat privat.


Instanta retine ca potrivit art. 163 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro): `` (1) Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. (2) In scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul``.


In aceste conditii, se constata ca petentul este obligat pe de o parte de Legea 176/2010 sa indice cuantumul veniturilor anuale obtinute de sotia sa de la angajatorul sau privat, dar pe de alta parte si in acelasi timp este impiedicat de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sa aiba cunostinta de cuantumul veniturilor in discutie.


Din prisma Legii 176/2010, petentul nu a respectat prevederile acestei legi pentru completarea declaratiei nr. 77/18.06.2019. Cu alte cuvinte, strict formal, din prisma Legii 176/2010, fapta contraventionala imputata petentului exista si a fost savarsita de contravenient, intrucat acesta nu a indicat (independent deocamdata de posibilitatea obiectiva de a indica veniturile sotiei sale) veniturile sotiei sale.


Instanta constata ca dispozitiile Legii 176/2010 prevaleaza fata de regulamentul intern al unei societati comerciale, insa are aceeasi putere legislativa ca si dispozitiile din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). Si intradevar, scopul impunerii obligatiei de declarare a averii de catre functionarii publici, de a asigura transparenta functionarii institutiilor publice si de a combate coruptia, prevaleaza fata de scopul urmarit de impunerea prin regulament intern al caracterului confidential al salariului, cel de a nu crea disensiuni intre angajati.


Faptul ca societatea angajatoare a sotiei petentului a refuzat sa comunice catre Primaria Municipiului P.cuantumul veniturilor in discutie nu il exonereaza pe petent de obligatia pe care o are, in temeiul dispozitiilor Legii 176/2010 si a statutului ce reglementeaza profesia de functionar public, de a comunica veniturile sale si ale sotiei sale.


Conform art. 11 din OG 2/2001:`` (1) Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita``.


Situatia in care s-a aflat petentul, raportat la confidentialitatea veniturilor sotiei sale, nu se incadreaza in niciunul din cazurile prevazute de art. 11 din OG 2/2001.


Din aceste motive, instanta constata ca procesul verbal de constatare a contraventiei .numarul 504 din data de 11.11.2019, indeplineste conditia temeiniciei, aspectele de fapt constatate de acesta fiind conforme cu realitatea .


In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii amenzii contraventionale aplicate petentului, pentru contraventia prevazuta de art. 121 alin. 1 din H.G.1391/2006, instanta retine ca, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, dupa verificarea legalitatii si temeiniciei procesului verbal, hotaraste asupra sanctiunii, iar potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 3 O.G. nr. 2/2001, sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului.


Avand in vedere concursul de imprejurari de fapt si de drept in care s-a aflat contravenientul raportat la declaratia de avere nr. 77/18.06.2019, instanta apreciaza ca se impune analiza mai atenta a sanctiunii aplicate.


Astfel, se observa ca Legea 176/2010 nu cuprinde nicio prevedere in privinta modului de completare a unei declaratii de avere in ipoteza in care veniturile celorlalti membri de familie ai declarantului sunt confidentiale.


Se impune si observatia ca Legea 176/2010 prevede obligatia anonimizarii doar a adresei imobilelor (cu exceptia localitatii), a institutiei care administreaza activele financiare, a codului numeric personal, precum si a semnaturii (art. 6, 12 din lege).


De asemenea, textul contraventiei indica si sanctionarea contraventionala cu amenda pentru eventuala declarare a veniturilor confidentiale prin trimitere la inscrisuri atasate declaratiei de avere.


Cu alte cuvinte, petentul nu ar fi putut respecta confidentialitatea veniturilor prin inaintarea inscrisurilor elocvente acestora si mentionarea trimiterii la inscrisuri in declaratia de avere, intrucat contraventia tot ar exista, si nici nu ar fi putut indica in declaratia de avere cuantumul veniturilor sotiei sale, sperand anonimizarea lor si acoperirea confidentialitatii, intrucat Legea 176/2010 nu prevede anonimizarea veniturilor confidentiale.


Or, in contextul in care petentul s-a aflat sub imperiul a doua obligatii legale contradictorii, provenite din doua legi diferite (Lg.176/2010 vs. Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), Legea 176/2010 nu ofera nici detalii procedurale si nici garantii ale respectarii confidentialitatii prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), iar situatia personala, a vietii private si de familie au determinat pentru petent respectarea Codului Muncii si incalcarea dispozitiilor Legii 176/2010, instanta apreciaza ca sanctiunea amenzii contraventionale, chiar in cuantumul mic al acesteia, nu se justifica si ca se impune reindividualizarea sanctiunii, conform OG 2/2001.


Conform art. 5 alin. 5 din OG 2/2001:``Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite``, conform art. 7 alin. 2 din acelasi act normativ:``Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa`` iar conform art. 21 alin. 3: ``Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal``.


Petentul a incalcat Legea 176/2010 in imprejurarile in care ii era interzis legal, conform Codului Muncii, sa cunoasca si sa declare veniturile salariale ale sotiei sale. Este irelevant daca in fapt petentul stia sau nu cuantumul exact sau aproximativ al salariului sotiei sale, intrucat, chiar si in ipoteza in care le cunostea, acestuia nu ii era permis sa de faca publice.


Din aprecierea logica a situatiei de fapt ce a stat la baza procesului verbal instanta observa ca scopul urmarit de apelant nu a fost acela de a prejudicia statul roman, iar circumstantele personale ale contravenientului au vizat in esenta protectia vietii sale de familie .


Instanta apreciaza faptul ca, in prezenta cauza, scopul de sanctionare si prevenire al sanctiunii amenzii contraventionale aplicate poate fi atins prin aplicarea avertismentului, suficient pentru a sanctiona fapta savarsita in concret de petent.


Din aceste motive, instanta urmeaza sa admita in parte plangerea contraventionala formulata de petentul a. a_- a. , in contradictoriu cu intimata intimata Agentia Nationala de Integritate si sa reindividualizeze sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum de 50 lei aplicata petentului prin procesul verbal de contraventie .nr. 504/11.11.2019 intocmit de intimat, pentru savarsirea faptei contraventionale prevazuta de art. 29 alin. 1 din Lg.176/2010, prin inlocuirea acesteia cu sanctiunea avertismentului.


Fara cheltuieli de judecata, nefiind cerute.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII,


HOTARASTE:


Admite in parte plangerea contraventionala formulata de petentul A. A. , domiciliat in mun. P., 60, jud. Iasi si cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) ``I.L_``, cu sediul in mun. Iasi, 60, 17, jud. Iasi, in contradictoriu cu intimata B. B. B. B., cu sediul in Bucuresti, bld. L.C.nr. 15, sector 1 Bucuresti.


Inlocuieste cu avertisment sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum de 50 de lei, aplicate petentului prin procesul verbal de contraventie .nr. 504/11.11.2019 intocmit de intimata.


Fara cheltuieli de judecata .


Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria P.




Pronuntata de: Judecatoria Pascani Sentinta civila nr. 1976 din 20 noiembrie 2020


Citeşte mai multe despre:    confidentialitatea salariului    Legea 176/2010    Legea 53/2003    Codul muncii    declaratie de avere    cotnraventie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Opinie contrara: mentinerea sanctiunii pentru nedeclararea salariului confidential al membrilor de familie
Pronuntaţă de: Judecatoria Sectorul 3 Bucuresti, Sentinta civila nr. 1221 din 13.02.2019

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Anulare raport de evaluare. Conflict de interese
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sentinta comerciala nr. 29 din 26.01.2012