din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3911 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Neachitarea drepturilor salariale poate fi justificata de catre angajator doar in situatia neprestarii muncii

Neachitarea drepturilor salariale poate fi justificata de catre angajator doar in situatia neprestarii muncii

  Publicat: 26 Apr 2021       843 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului G.sub nr. x/2018 din data de 19.07.2018, reclamantul S.I., a chemat in judecata parata Statiunea de D.V_- Vinicola G., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei la plata sumei de x, 31 lei, reprezentand drepturi salariale restante, suma actualizata cu indicele de inflatie si dobanda legala la data platii efective.

Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dovada scrisa prin care
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Diminuare a valorii monedei nationale in raport cu una sau mai multe valute de referinta sau cu pretul aurului.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

In fapt, a aratat reclamantul ca a lucrat in cadrul Statiunii de D.V_- Vinicola G.24 de ani, 3 luni si 9 zile, dandu-si demisia la da ta de 15.07.2017.


Toate aceste drepturi salariale au fost recunoscute de catre parata si de fiecare data cand aceasta a fost contactata in vederea platii acestora, i s-a comunicat ca vor fi achitate imediat ce vor fi bani disponibili.


Parata, Statiunea de D.V_- Vinicola G.nu a depus intampinare in aparare.


Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:


Reclamantul a fost angajatul paratei in functiile de viticultor, merceolog si Sef birou, astfel cum rezulta din adeverinta nr. 3 din 03.08.2016, emisa de parata, relatiile de munca fiind incheiate la data de 15.07.2014.


C.legal aplicabil la data nasterii dreptului cat si la data cererii de chemare in judecata il reprezinta prevederile art. 159- 163 si art. 166- 171 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit art. 159 (1) si alin. (2) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca, pentru munca prestata fiecare salariat avand dreptul la un salariu exprimat in bani, iar potrivit art. 161 din norma mai sus mentionata, salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului, nici o retinere din salariu neputand fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege, conform art. 169 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.


Totodata art. 166 alin 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reglementeaza ca salariul se plateste cel putin o data pe luna la data stabilita in contractul individual de munca .


Potrivit prevederilor art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.


Fata de prevederile legale mai sus enuntate, Tribunalul retine faptul ca refuzul angajatorului de a efectua plata integrala sau dupa caz partiala a drepturilor salariale a salariatilor in cauza poate fi justificata doar de neprestarea muncii de catre salariati; angajatorului ii revine potrivit regulii inscrise in art. 272 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) sarcina de a dovedi neprestarea culpabila a muncii de catre salariat (absenta nemotivata a acestuia de la locul de munca si neindeplinirea sarcinilor contractuale ce-i revin).


In contractul individual de munca incheiat intre partile in litigiu, angajatorul si-a asumat obligatia de a plati reclamantului drepturile salariale cuvenite pentru munca prestata si sa ii acorde celelalte drepturi prevazute de lege si de contractele colective de munca .


In speta, parata nu si-a indeplinit obligatia procesuala potrivit art. 272 raportat la art. 168 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), de a face dovada platii drepturilor salariale cu statele de plata semnate de reclamant si nici nu a depus documente contabile justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul reclamant (ordine de plata, viramente bancare, efectuare plata prin casieria societatii, consemnarea sumei la CEC la dispozitia reclamantului in situatia refuzului de ridicare a sumei, etc.), in conditiile in care nu a dovedit neindeplinirea obligatiei corelative de catre salariatul indreptatit la plata muncii prestate, incalcand in acest mod prevederile contractului de munca incheiat intre parti, precum si prevederile legale imperative in materia dreptului muncii.


Parata nu a dovedit nici absenta nejustificata a salariatului de la locul de munca in intervalul de timp mai sus mentionat si nici neprestarea culpabila a muncii de catre angajat in acelasi interval de timp .


La dosarul cauzei au fost depuse adeverintele nr. 2/04.07.2016, nr. 13/19.10.2016 si nr. 09/29.05.2017, din care rezulta recunoasterea expresa a paratei ca reclamantul are de primit drepturi salariale in cuantum de x, 31 lei.


Or, in cazul de fata, angajatorul nu a facut nici dovada ca nu s-a executat contractul individual de munca si nici ca ar fi intervenit vreuna din situatiile prevazute de art. 52 alin. 3 sau 53 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care ar justifica plata redusa a drepturilor salariale sau a indemnizatiei, dar chiar si intr-o asemenea situatie nu se poate cobori sub 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.


De asemenea, imprejurarea ca salariatul a acceptat plata partiala a drepturilor salariale pana la incetarea contractului individual de munca nu are semnificatia renuntarii de catre salariat la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, fata de prevederile art. 170 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in conformitate cu care, ``acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale ``.


Parata nu a facut dovada diminuarii justificate si in concordanta cu prevederile legale a drepturilor salariale ale reclamantului si in conditiile in care nu a procedat la restrangerea activitatii iar salariatul s-a prezentat zilnic la lucru in cadrul programului normal si si-a indeplinit sarcinile de serviciu, Tribunalul constata ca pretentiile reclamantului in ceea ce priveste acordarea drepturilor salariale integrale sunt intemeiate urmand a fi admise.


In acest context, Tribunalul constata ca reclamantul este indreptatit la plata integrala a drepturilor salariale in cuantum de x, 31 lei, angajatorul urmand a fi obligat la plata acestei sume catre reclamant.


Pentru considerentele expuse mai sus, Tribunalul va admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul S.I. si, in consecinta, va obliga parata Statiunea de D.V_- Vinicola G., la plata in favoarea reclamantului a drepturilor salariale restante in cuantum de x, 31 lei.


Tribunalul retine ca potrivit legislatiei muncii - art. 166 alin. 4, din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), in cazul in care angajatorul intarzie in mod nejustificat plata salariului acesta poate fi obligat la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.


Astfel, instanta va dispune actualizarea sumelor cu indicele de inflatie la data efectuarii platii, in scopul despagubirii reclamantului cu prejudiciul cert si efectiv suferit, avand in vedere prevederile art. 1385 Cod civil.


Tribunalul face precizarea ca masura actualizarii drepturilor indicate in prezenta sentinta, cu indicele de inflatie, se impune pentru a fi asigurata recuperarea creantei la valoarea ei reala, ca urmare a procesului de devalorizare a monedei nationale cauzata de procesul de inflatie.


Asadar, daca instanta acorda creditorilor o suma de bani reactualizata de la data scadentei acesteia, creditorul nu primeste o valoare mai mare decat cea pe care ar fi trebuit sa o primeasca la data cand aceasta ar fi trebuit achitata.


De asemenea, parata va fi obligata si la plata dobanzii legale curse de la data de 15.07.2017 si pana la plata efectiva.


Solicitarea de acordare a dobanzii legale se justifica fata de dispozitiile art. 1516, 1522, 1530, 1531 si 1535 Cod civ. si Ordonanta nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, parata fiind in culpa pentru neacordarea sumelor cuvenite reclamantului.


Dobanda reprezinta castigul, folosul ori profitul pe care l-ar fi obtinut reclamantul din investirea banilor daca parata ar fi platit debitul datorat la termen si este datorata conform art. 1516, 1522, 1530 si 1531, raportate la art. 1535 Cod civi l ``in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic``.


Rezulta, asadar, ca dobanda legala are natura juridica diferita de actualizarea cu indicele de inflatie, motiv pentru care va obliga parata la plata catre reclamant a dobanzii legale calculata la drepturilor salariale cuvenite, incepand cu data de 15.07.2017 si pana la data platii efective.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite actiunea formulata de reclamantul S.I., domiciliat in comuna G., judetul G., in contradictoriu cu parata Statiunea de D.V_- Vinicola G., cu sediul in .


Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 49.143, 31 lei reprezentand drepturi salariale restante, drepturi actualizate cu indicele de inflatie la care se adauga dobanda legala de la data demisiei (15.07.2017) si pana la data platii efective.


Cu drept de apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a se depune la Tribunalul G.


Pronuntata in sedinta publica, astazi 19.03.2019.




Pronuntata de: Tribunalul Giurgiu - Sentinta civila nr. 75 din data de 19 Martie 2019


Citeşte mai multe despre:    neachitare drepturi salariale    sarcina de a dovedi neprestarea muncii de catre salariat revine angajatorului    acceptarea platii partiale a salariului nu semnifica renuntarea la drepturile salariale in integralitatea lor    daune interese pentru intarzierea nejustificata in achitarea drepturilor salariale    actualizarea cu indicele de inflatie si dobanda legala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Lipsa resurselor financiare nu poate constitui o cauza exoneratoare de la plata salariului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 575 din data de 04 Februarie 2019