din anul 2007, atuul tau de DREPT!
569 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Criteriile stabilirii salariului de baza in privinta personalului platit din fonduri publice. Complexitatea si importanta activitatii desfasurate

Criteriile stabilirii salariului de baza in privinta personalului platit din fonduri publice. Complexitatea si importanta activitatii desfasurate

  Publicat: 19 Jul 2021       1130 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Retine ca prin Sentinta civila nr.2713 din 05 octombrie 2018 a Tribunalului Cluj pronuntata in Dosarul nr. x, s-a a dmi s in part e cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul S.L.G.in contradictoriu cu parata S.NATIONALA A S.S. a. S.SAL I.OCNA D_; a fost o blig ata parata la incheierea cu reclamantul a unui act ad t ional la contractul de munca in sensul prevederii salariului lunar brut de 2850 lei incepand cu data de 01.05.2017 si de 3417 lei incepand cu data de 01.03.2018, precum si la p lata diferen telor salariale corespunzatoare; s-au r espin s restul preten tiilor; a fost o blig ata pa r ata sa plateasca reclam a n tului 1000 lei cheltuieli de judecata, onorariu avoca t ial redus.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Parte dintr-un proces
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Totalitate a actiunilor: primire, pastrare, evidenta, manuire, eliberare, care compun activitatea de administrare,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Obligatie ce revine vanzatorului si care, in linii generale, consta in indatorirea acestuia de a garanta cumparatorului linistita posesiune a lucrului vandut.
Parte dintr-un proces
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Aptitudine a persoanei de a-si da seama de sensul, importanta si urmarile actiunilor pe care le savarseste, precum si de a-si dirija liber vointa, potrivit cu scopurile urmarite.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta ansamblul de competente profesionale care permit unei persoane sa desfasoare activitati specifice unei ocupatii sau profesii.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract de depozit asimilat cu depozitul necesar, avand ca obiect bunurile aduse de calatori in hoteluri, moteluri, hanuri etc.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contract de depozit asimilat cu depozitul necesar, avand ca obiect bunurile aduse de calatori in hoteluri, moteluri, hanuri etc.
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Parte dintr-un proces
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut ca r eclamantul are calitatea de angajat al societa t ii parate in func t ia de artificier. in data de 27.04.2017 a avut loc o intalnire intre reprezentan t ii angajatorului in spe t a S.Na t ionala a S.SA si reprezentan t ii Federa t iei Sindicale SALROCA consemnata intr-un proces verbal inregistrat la SNS SA cu nr. 3700/27.04.2017 si la S.S.Ocna din cu nr. 5093/02.03.2017 intalnire la care au fost discutate un numar de trei puncte, primul dintre acestea fiind implementarea corec t iilor salariale incepand cu luna mai 2017. Astfel, s-a convenit sa se demareze identificarea posturilor pentru care este necesara realizarea unor corec t ii salariale, agrearea acestora si implementarea lor incepand cu luna mai 2017, dupa asumarea indicatorilor de performan t a de catre Direc torii de Sucursale. In baza procesului verbal incheiat la data de 27.04.2017 directorul sucursalei a solicitat direc t iilor, serviciilor, birourilor si compartimentelor din cadrul Salinei Ocna din sa identifice posturile din subordine si persoanele care ocupa aceste posturi pentru care se considera ca sunt necesare corec t ii salariale. In urma solicitarii directorului sucursalei, maistrul schimbului C a dat un numar de 17 persoane pentru care a considerat ca sunt necesare corec t ii salariale, reclamantul nefac and parte dintre ace s tia.


s-a avut in vedere ca parata a invederat ca, propunerea angajatorului catre reclamant a fost de marire a salariului de la 2650 la 2750 lei, pe care acesta nu a acceptat-o, iar la stabilirea acestei corec t ii salariale pentru recla mant s-a t inut cont de prevederile codului muncii, ale contractului colectiv de munca pe anii 2017- 2018 si ale Regulamentului Intern, iar nu in ultimul rand de eventualele abateri si sanc t iuni in legatura cu locul de munca .


Instanta de fond a retinut incidenta art. 5 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) potrivit caruia:


``(1) In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.


(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.


(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.


(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.``


Egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii nu permit in aprecierea instantei angajatorului sa dezavantajeze unii salariati in favoarea altora, inclusiv in ce priveste cuantumul salariilor.


s-a apreciat ca d iferentele de tratament trebuie sa fie rezonabile si cu o justificare obiectiva, ceea ce nu se confirma in situatia reclamantului, in masura in care nu exista o justificare rezonabila pentru diferentele de salarizare, aflandu-ne deci in prezenta unei situatii de discriminare cat timp exista mai multe nivele de salarizare in plata pentru func t ia reclamantului.


s-a avut in vedere ca s-a sus t in ut de catre parata ca, sunt incadra t i un numar de 10 artificieri de mina, iar salariile acestora sunt cuprinse intre 2650 si 2850 lei. La s olicitarea instan t ei de a se indica daca exista o grila de salarizare in baza careia au fost stabilite salariile pentru artificieri la 01.05.2017, care sunt clasele de salarizare si tran s ele de vechime pentru fiecare din persoanele care ocupa func t ia de artificier, s-a aratat ca, la nivelul societa t ii parate nu m ai exista o grila de salarizare.


Instan t a de fond a aprecia t ca nu se justifica diferen t ele salariale existente intre reclamant si alte persoane care ocupa func t ia de artificier, nerezultand din inscrisurile depuse ca, propunerile de corec t ii efectuate de catre maistru au avut la baza criterii obiective prestabilite. Din tabelul depus la fila 149 din dosar rezulta ca, salariul brut propus pentru reclamant in cuantum de 2750 lei este similar salar iului persoanei care are o vechime in func t ie de 7 luni, vechimea in func t ie a reclamantului fiind de 7 ani si 6 luni.


In aceste con di t i i, instan t a de fond a aprecia t ca reclamantul este indrepta t it sa aiba salariul maxim prevazut pentru func t ia de artificier, fara a avea relevan t a faptul ca, nu are atribu t ii de s ef de depozit deoarece nu rezulta din inscrisurile depuse ca, atribu t iile de s ef de depozit atrag un nivel superior al salariului. Faptul ca, in trecut reclamantul a fost sanc t ionat disciplinar nu poate sa duca la neacordarea cre s terilor salariale de care au beneficiat al t i salaria t i intrucat acest fapt ar echivala cu aplicarea unei noi sanc t iuni disciplinare pentru aceea si fapta .


In consecin t a, a obliga t parata la incheierea cu reclamantul a unu i act ad t ional la contractul individual de munca in sensul prevederii salariului lunar brut de 2850 lei incepand cu data de 01.05.2017 si de 3417 lei incepand cu data de 01.03.2018, precum si la plata diferen t elor salariale corespunzatoare.


Instan t a de fond a a precia t neintemeiat capatul de cerere prin care se solicita obligarea paratei la atribuirea catre reclamant a responsabilita t ilor suplimentare care revin in mod obi s nuit unui s ef de depozit explozivi prin inscrierea acestor atribu t ii in fi s a postul ui.


Conform prevederilor art. 40 alin 1 lit. a si b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), X


Jurisprudenta


angajatorul are dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii, precum si de a stabili a t ribu tiile corespunzatoare fiecarui salariat, in conditiile legi i;


Instan t a de fond a apreciat ca nu poate atribui unui salariat responsabilita t i suplimentare, fiind in sarcina angajatorului organizarea unita t ii, precum si stabilirea atribu t iilor fiecarui salariat, nefiind permisa o asemenea imixtiune a instan t ei in a ctivitatea angajatorului.


In consecin t a, ac t iunea a fost admisa in parte conform dispozitivului hotararii.


In baza art. 453 Cod procedura civila (reprezentare juridica in instanta - www.MCP-Avocati.ro) a obliga t para ta sa plateasca reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecata, onorariu avoca t ial redus de la 20 00 lei in raport de preten t iile care au fost respinse.


Impotriva acestei sentinte au declarat apel S.NATIONALA A S.S. a. , si S.NATIONALA A S.Sa. S.S.OCNA D., solicitand admiterea apelului, modifica rea in parte a sentint ei iar, dupa rejudecarea cauzei in fond, stabilirea situatiei anterioare prin obligarea reclamantului la rest i tuirea sumei achitata de parata in baza sentintei apelate, respinge rea actiun ii formulate de reclamant ca nefondata


In motivarea apelului a aratat ca m otivarea instantei a fost aceea ca egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii nu permit angajatorului sa dezavantajeze unii salariati in favoarea altora, inclusiv in ce priveste cuantumul salariilor. Diferentele de tratament trebuie sa fie rezonabile si cu o justificare obiectiva, ceea ce nu se confirma in situatia reclamantului, in masura in care nu exista o justificare rezonabila pentru diferentele d e salarizare, aflandu-s e deci in prezenta unei situatii de discriminare cat timp exista mai multe nivele de salarizare in plata pentru functia reclamantului.


Mai mult, instanta considera ca reclamantul este indreptatit sa aiba salariul maxim prevazut pentru functia de artificier, fara a avea relevanta faptul ca, nu are atributii de sef d e depozit deoarece nu rezulta din in s crisurile depuse ca, atributiile de sef de depozit atrag un nivel superior al salariului.


Apreciaza ca admiterea apelului, cu modificarea in parte a Sentintei civile nr. 2713/2018 pronuntata de Tribunalul Cluj in dosar nr. 5I36/117/20I7 se impune deoarece in cauza nu sunt intrunite conditiile pentru a fi in prezenta unei discriminari.


Astfel, discriminarea este definita ca diferenta de tratament, nejustificata in mod obiectiv si rezonabil, intre persoane sau grupuri sociale aflate in situatii analoage, comparabile sau similare sau tratarea diferita a persoanelor sau grupurilor sociale aflate in situatii diferite.


In cauza, apelanta sustine ca diferenta de tratament a reclamantului-intimat este justificata in mod obiectiv de faptul ca se afla intr-o situatie diferita fata de persoanele care ocupa functia de artificier (sef depozit explozivi), singurele (dintre artificieri) care au beneficiat de salariul de 2850 de lei la plata caruia am fost obligati de Tribunalul Cluj si in favoarea reclamantului. Acesta a solicitat salariul maxim acordat in cadrul societatii noastre pentru functia de artificier, respectiv 2850 de lei, platit insa doare artificierilor care au si atributii de sef depozitA� care rezulta in mod expres din fisa postului fiecaruia dintre ei.


Sustine ca in fapt, punerea in aplicare a Sentintei civile nr. 2713/2018 pronuntata de Tribunalul C l uj in prezent ul dosar este de natura sa condu ca la o discriminare, deoarece vor fi tratate in mod identic persoane aflate in situatii diferite, din punct de vedere al atributiilor pe care le indeplinesc.


I n primul rand, reclamantul-intimat are atributii diferite si mai putin complexe decat persoanele care au beneficiat de salariul de 2850 lei incepand din data de 01.05.2017.


Asa cum a aratat si in prima instanta, in cadrul Sucursalei S.Ocna D., sunt incadrati un numar de 10 artificeri dintre care 4 au atributii suplimentare de sefi depozit explozivi si anu me P.F., M. a. , Susin M. si S.G. Salariu l de 2. 850 lei a fost acordat doar artificierilor care aveau atributii suplimentare de sef depozit explozivi, iar pentru ceilalti artificieri salariile au fost stabilite intre 2. 750 lei - 2. 800 lei.


Apelanta considera total eronata sustinerea instantei de fond, ca atributiile de sef de depozit nu atrag un nivel superior al salariului, deoarece tocmai atributiile diferite si care implica o raspundere mai mare sunt cete care atrag un nivel diferit de salarizare.


Artificierii cu atributii de sef de depozit au responsabilitati diferite fata de ceilalti artificieri, atributii care implica o raspundere mai mare, deoarece sunt si gestionari asa cum rezulta si d in fisa postului anexata. Arata ca la nivelul sau nu exista salaria ti care sa ocupe doar functia de sef depozit de explozivi, asa cum rezulta din raspunsul apelantei cu nr. 5900/24.05.2017 fata de cererea reclamantului intimat .


Apelanta mai arata ca doar functia de artificier careia i sunt atribuite responsabilitati suplimentare, aceste responsabilita ti sunt evidentiate in fisele de post ale persoanelor carora le - au fost atribuite. Astfel, in cazul acestor persoane, la denumirea postului apare in mod expres mentiunea ca indeplinesc atributii specifice unui sef de depozit de explozivi, denumirea postului fiind de artificier (sef depozit de explozivi) fata de artificier, asa cum apare in fisa postului intimatului.


Conform fisei de post artificierii cu atributii de sef depozit explozivi au urmatoarele atributii date de aceasta incadrare: au obligatia sa prei a si s a predea materii explozive pe baza avizelor de insotire a marfii si a facturilor de la terti, pastrand legatura cu biroul contabilitate si biroul aprovizionare si transport in solutionarea actelor ; au in gestiune materialele explozive depozitate in depozitul de exploziv si rasp un de de d istribuirea si depozitarea lor; r aporteaza stocul de materii explozive zilnic ia conducerea sectorului extractie si lunar la biroul contabilitate ; s upravegheaza transpor tul oricaror materii explozive l a si de la depozitul de consum al minei


Deoarece au in gestiune materii explozive, sunt gestionari si li se retine garantie in cuantum de un (1) salariu de baza brut si pot fi sanctionati patrimonial pentru lipsurile constatate in gestiune.


Artificierii asa cum este si reclamantul nu au raspunderile care le atrage gestiunea materiilor exploz ive fapt ce poate fi constatat si din fisele de post ale artificierilor, diferite ca atributii fata de cele ale artificierilor cu atributii de sef depozit explozivi. Astfel, asa cum rezulta in mod expres din fisele de post depuse La dosarul cauzei si anexate prezentei cereri de apel, artificierii au atributii diferite in fisa postului fata de cei care au responsabilitati de sef depozit explozibil, artificierii avand atributii corespunzatoare descrierii din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (cod 7542), ocupandu-se cu pozitionarea, montarea si detonarea de explozibile in sectorul de extractie.


De asemenea, a mai subliniat ca artificierii nu sunt gestionari si nu li se percepe garantie .


Apelanta a apreciat eronata comparatia dintre reclamantul - intimat si un alt salariat al societatii, artificier sef depozit de explozivi pe criteriul vechimii in functie, comparatie irelevanta avand in vedere Contractul colectiv de munca pentru anii 2017 - 2018.


s-a mai sustinut ca in prezent Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) nu obliga angajatorul sa diferentieze salariile in functie de vechimea in munca sau in functie (in specialitate) a salariatului, interzicand doar, in art. 159 alin. 3 discriminarea la stabilirea si acordarea salariului pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiunea politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.


In al treilea rand, apelanta arata ca diferenta de tratament este justificata in mod obiectiv si rezonabil de modul de stabilire a salariilor in cadrul sucursalei S.Ocna din.


A mai subliniat ca asa cum se poate constata din actele de la dosar, de la negocierea din anul 2014, artificierii si artificierii cu atributii de sef depozit explozivi erau incadrati in clase diferite de salarizare, artificierul in clasa 79 iar artificierul cu atributii de sef depozit in clasa 84.


Desi la data de 01.05.2017 nu a mai fost in vigoare Contractul Colectiv de Munca pe anii 2014 - 2015, aplicabilitatea lui incetand la data de 31.01.2017, acesta a influentat nivelul salariului de baza de la data cererii de chemare in judecata a reclamantului, deoarece salariul sau de baza a fost negociat potrivit acestui contract colectiv de munca .


Chiar daca din data de 01.02.2017 in cadrul Societatii Nationale a S.S. a. s-a aplicat un nou Contract Colectiv de Munca 2017 - 2018 din cadrul caruia au fost eliminate grilele de salarizare si coeficientii de ierarhizare, salariul minim pe economie fiind baza de pornire pentru salariile din cadrul societatii, apelanta sustine ca nu poate aduce toate salariile la acelasi nivel fara a tine seama de incadrarile anterioare.


Conform art. 4 al Contractului Colectiv de Munca 2014 - 2015, departajarea salariatilor pe criterii profesionale si de calificare nu poate fi considerata discriminare . De asemenea, art. 141 alin. 2 al Contractului Colectiv de Munca pe anii 2014 - 2015 prevede ca la stabilirea salariului trebuie sa se tina seama de calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului pe care sunt incadrati salariatii, precum si de pregatirea si competenta profesionala .


Conform fisei de apreciere anexata Contractului Colectiv de Munca pe anii 2014 - 2015 (instrument susceptibil sa influenteze nivelul salariilor, in vigoare in aceasta forma pana in 31.01.2017) angajatorul a convenit cu sindicatele sa fie apreciate si relatiile de munca cu clientii si colegii, precum si o . aspecte legate de profilul moral al salariatului, precum corectitudinea in relatiile de munca, favorizarea climatului stimulativ si neconflictual sau comportamentul m oral.


Asa cum a aratat si in fata primei instante, apelanta sustine ca in anul 2016 apelantul a fost sanctionat disciplinar prin Decizia nr. 76/07.06.2016 cu avertisment scris pentru incalcarea art. 85 lit. h din Contractul Colectiv de Munca 2014 - 2015.


Apelant arata ca nu considera o discriminare faptul ca angajatorul care a avut competenta de negociere la momentul aplicarii corectiilor salariale, a luat decizia la propunerea maistrului de schimb de a propune intimatului o crestere de 100 lei de la 2. 650 lei la 2. 750 le, mai mica cu 50 de lei fata de majoritatea colegilor artificieri, deoarece a tinut seama de o .criterii, astfel cum a aratat mai sus.


I n drept, apelantele s-au prevalat de art. 466 si urm. Codul de procedura civila, art. 181 Cod procedura civila.


Nu s-a formulat intampinare in apel.


Examinand hotararea atacata cu luarea in considerare a criticilor din motivele de apel, precum si a dispozitiilor art. 476- 478 din N. C. P. C., Cu rtea apreciaza ca apelul este fondat in parte, pentru motivele ce se vor prezenta in continuare.


Criticile aduse hotararii prin motivele de apel vizeaza, in esenta, aprecierea gresita a primei instante, in privinta existentei unei discriminari in privinta salarizarii reclamantului raportat la alti salariati aflati in aceeasi situatie cu acesta.


Apelanta sustine ca reclamantului i-a fost acordata sal arizarea maxima existent a in cadrul societatii pentru functia de artificier detinuta si de reclamant.


Apreciaza apelanta ca reclamantul nu se afla in aceeasi situatie cu salariatii care sunt artificieri dar care au si atributii de sef depozit materiale explozibile si astfel existenta unei salarizari diferite este justificata obiectiv si rezonabil.


Prima instanta a apreciat ca in lipsa unei grile de salarizare si a unor criterii obiective de corectie salariala facuta de parata, diferentele salariale facute de aceasta nu au justificare obiectiv a, fiind fara relevanta faptul ca reclamantul nu are si atributii de sef de depozit .


Apelul este fondat din perspectiva celor ce se vor prezenta in continuare.


Conform procesului verbal din 27.04.2017 incheiat intre reprezentantii angajatorului si reprezentantii Federatiei Sindicale Salorca, s-a convenit demararea identificarii posturilor pentru care este necesara realizarea unor corectii salariale, agrearea acestora si implementarea lor incepand cu luna mai dupa asumarea indicatorilor de performanta de catre directorii de Sucursale.


In realizarea acestor masuri, prin adresa nr. 5307 din 05.05.2017 S.Nationala a S.S. a. , solicita Directiilor, Serviciilor, Birourilor si Compartimentelor din cadrul Sucursalei Salin Ocna D., precizarea principiilor si criteriilor dupa care au fost stabilite posturile si persoanele respective.


Reiese din aceste inscrisuri ca, corectiile salariale urmau a fi facute ulterior comunicarii principiilor si criteriilor stabilite in acest sens.


Din actele dosarului nu reiese, nefiind depus vreun inscris, stabilirea principiilor si criteriilor de corectie salariala propusa prin procesul - verbal sus aratat.


Din actele aditionale depuse la dosar care ii priveste pe artificieri (f.160, 161, 162, 163, 164) si tabelul cuprinzand salariul brut, vechimea in munca si in functie (f.149) pentru artificierii de mi na reiese ca realizarea corectii lor, este facuta lipsa unor criterii clare si previzibile.


Astfel, rezulta ca nici criteriile vechimii in munca si in functie, care sunt o biective, nu au fost avute in v edere la efectuarea corectiilor.


De altfel si din apararile formulate prin intampinare la fond si in sustinerile din apel, reiese ca, corectiile in privinta reclamantului, au avut in vedere un comportament anterior avut de acesta, respectiv sanctionarea acestuia in anul 2016 cu avertisment pentru comportament indecent in relatiile de munca cu ceilalti salariati.


Aprecierea apelantei asupra corectiei salariale, in cadrul negocierii individuale, asa c um a sustinut in ce-l priveste pe reclamant, s-a bazat esentialmente pe conduita aratata a acestuia, intrucat celelalte criterii avute in vedere de apelanta, nu au fost dezvoltate de aceasta la fond si in apel, in asa fel incat sa reiasa ca reclamantul nu le-ar fi indeplinit.


Ori, constatarea ce se impune a fi facuta este ca, in stabilirea salariului de baza, in privinta personalului platit din fonduri publice, nici legiuitorul prin legile cadru de salarizare, Legea nr. 330/2009, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 153/2017, nu a stabilit drept criteriu comportamentul salariatului la locul de munca, ci in principal, nediscriminarea, egalitatea, importanta salariala a muncii, ierarhizari in functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, transparenta mecanismului de stabilire a drepturilor salariale.


Posibilitatea aducerii in discutie, in cadrul negocierilor privind stabilirea salariului, a comportamentului salariatului la locul de munca nu este exclusa, legiuitorul nedefinind expres cadrul negocierilor, insa finalizarea acestor negocieri nu poate avea loc exclusiv pe acest criteriu, ca in speta.


Cu atat mai mult, in cauza acest lucru nu trebuia sa aiba loc, in conditiile in care sanctiunea aplicata pentru un comportament necorespunzator al reclamantului a fost inlaturata de instanta de judecata .


Este de observat Regulamentul Intern, al apelantei, art. 55 (fila 83 fond) prevede ca abatere disciplinara fapta de incalcare a normelor de comportament, de catre salariat .


Astfel fiind, pentru asemenea fapta sanctiunea este una disciplinar a, apelanta avand posibilitatea demararii procedurii sanctionarii disciplinare, neputand in mod determinant sa influenteze stabilirea salariului, in cadrul negocierilor.


Transparenta si previzibilitatea negocierilor pentru realizarea corectiilor salariale, prevazuta in procesul verbal din data de 27.04.2017, nu a existat asa cum reies e din cele suscitate, criteriile si principiile nefiind stabilite si comunicate de apelanta, posibilitatea manifestarii subiectivismului apelantei in cadrul negocierilor, fiind manif estat in privinta reclamantului.


Aceasta intrucat, pe criterii obiective de vechime in munca si in functie, au fost acordate corectii egale sau mai mari, unor salariati cu vechime in munca si fun c tie mai mica decat a reclamantului.


In acest sens poate fi exemplificat a situatia salariatului M.L. a. care are o vechime in functia de artificier de 7 luni, in timp ce reclamantul de 7 ani si 6 luni, ambilor stabilindu-li-se acelasi salariu brut de 2. 750 lei.


Acest mod de a proceda al apelantei in circumstantele descrise mai sus, a condus, in aprecierea curtii, la o discriminare indirecta a reclamantului in sensul art. 5 alin. 3 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), cum a retinut si prima instanta.


Stabilirea salariului de baza se face intr-adevar in cadrul negocierilor, insa aceste negocieri ar trebui sa aiba la baza ca premisa o grila de salarizare, care in speta, asa cum a retinut si prima instanta nu exista, nefiind depusa la dosar, desi a fost solicitata depunerea ei de catre instanta.


Este in aprecierea Curtii, si acest lucru un argument pentru cele retinute anterior in privinta lipsei transparentei si a previzibilitatii negocierilor, cu consecinta discriminarii indirecte a reclamantului.


Sustinerea apelantei ca reclamantul nu s-ar afla in aceeasi situatie cu alti salariati carora li s-a facut o corectie salariala mai mare decat acestuia, nu este concludenta, in aprecierea Curtii.


Apelanta sustine ca artificierilor carora li s-a facut corectie mai mare decat reclamantului au si atributii de sef depozit, in timp ce reclamantul nu.


Se observa ca discriminarea indirecta al reclamantului la care s-a facut referire mai sus are in vedere artificieri ce nu au atributii de sef depozit .


Apoi, chiar daca este la aprecierea apelantei propunerea de delegare a atributiilor de sef depozit, aceasta intrand in drepturile prevazute de art. 40 alin. 1 li. a si b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), totusi, in respectarea principiului egalitatii in drepturi consacrat prin art. 5 alin. 1 din acelasi Cod, impunea aces teia stabilirea unor criterii minime de selectionare a celor cu atributii de sef depozit, criterii a caror transparenta trebuia sa o asigure.


In acelasi timp insa, in aprecierea Curtii, corectia salariala a reclamantului nu se impune a fi facuta la nivelul cel mai mare facut pentru artificierul cu atributii delegate de sef depozit, intrucat acest nivel a fost facut pentru cei care au o vechime in functia de artificier mai mare decat reclamantul.


Altfel spus, pe criteriu obiectiv, al vechimii in functia de artificier, reclamantul nu se afla in aceeasi situatie cu cei care au primit o corectie de 2. 850 lei incepand cu 01.05.2017, astfel ca, in raport de acestia nu se poate vorbi de o discriminare indirecta, contrar celor retinute de prima instanta.


Pentru aceste ultime argumente, Curtea apreciaza ca apelul paratei este in parte fondat, astfel ca in baza art. 480 alin. 2 din N. C. P. C. urmeaza sa fie admis in parte apelul, schimbata in parte hotararea, in sensul ca obliga parata la incheierea unui act aditional la Contractul individual de munca in sensul prevederii salariului lunar brut de 2. 800 lei incepand cu 01.05.2017 si de 3. 357 lei incepand cu 01.03.2018 precum si la plata diferentei salariale corespunzatoare.


Urmeaza a fi pastrate restul dispozitiilor din hotarare ce nu contravin prezentei decizii.


In baza art. 453 alin. 1 si 2 raportat la art. 452 din N. C. P. C. urmeaza a fi obligata apelanta la plata catre intimat si a sumei de 500 lei cheltuieli de judecata partiale in apel, reprezentand onorariu de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) dovedit cu chitanta nr. 51/30.05.2019.


Admiterea in parte a cheltuielilor de judecata a intimatului este consecinta retinerii ca intemeiate in parte a apararilor acestuia privind caracterul nefondat al apelului, intimatul solicitand respingerea in intregime a apelului.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


D E C I D E


Admite in parte apelul declarat de S.NATIONALA A S.SA si SNS - S.S.OCNA din cu sediul in loc. D., impotriva Sentintei civile nr. 2713 din 05 octombrie 2018 a Tribunalului Cluj pronuntata in Dosarul nr. x, pe care o schimba in parte, in sensul ca obliga parata la incheierea cu reclamantul a unui act aditional la contractul individual de munca in sensul prevederii salariului lunar brut de 2800 lei, incepand cu data de 01.05.2017 si de 3. 357 lei 01.03.2018 precum si la plata diferentei salariale corespunzatoare.


Pastreaza restul dispozitiilor sentintei atacate.


Obliga pe apelante sa plateasca intimatului S.L.G., avand CNP x domiciliat in D., cu domiciliul procesual ales in municipiul D., jud. Cluj suma 500 lei cheltuieli de judecata in apel.


Definitiva.


Pronuntata in sedinta publica din 31 mai 2019.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj - Decizia civila nr. 805/A din data de 31 mai 2019


Citeşte mai multe despre:    convenirea demararii identificarii posturilor pentru care este necesararealizarea unor corectii salariale    criteriile obiective referitoare la vechimea in munca si in functie nu au fost avute in v edere la efectuarea corectiilor    corecta salariala in ceea ce-l priveste pe reclamant in cadrul negocierii individuale s-a bazat esentialmente pe conduita aratata a acestuia
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe