din anul 2007, atuul tau de DREPT!


Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Cerere de indreptare a unei hotarari pronuntata in contradictoriu cu o alta persoana decat cea care a fost chemata in judecata.

Cerere de indreptare a unei hotarari pronuntata in contradictoriu cu o alta persoana decat cea care a fost chemata in judecata.

  Publicat: 30 Apr 2009       8424 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Pronuntarea hotararii in contradictoriu cu o alta persoana decat cea care a fost chemata in judecata nu reprezinta o simpla greseala materiala asupra numelui partii, ci o greseala de judecata, care nu poate fi analizata in cadrul procedurii prevazuta de art. 281 C.proc.civ.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Act procesual in care se consemneaza pe scurt rezumatul deliberarii completului de judecata
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Inregistrare sistematica a informatiilor privind situatia patrimoniala si a rezultatelor obtinute de catre un agent economico-social, atat pentru necesitatile acestuia cat si pentru relatiile cu asociatii sau actionarii,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Indreptarea hotararilor, asa cum este reglementata de art. 281 C.proc.civ. nu se poate dispune decat pentru situatiile strict reglementate de textul de lege si, in nici un caz, nu poate duce la schimbarea rezolvarii problemei de drept sau a partilor in contradictoriu cu care au fost pronuntate.

--------------

Prin sentinta civila nr. 890/2005, Tribunalul Galati a admis contestatia formulata de reclamanta I.P.C. in contradictoriu cu Consiliul local Galati si a modificat dispozitia nr. 1185/2005, in sensul ca a stabilit despagubirile acordate pentru imobilul revendicat, situat in Galati, in suma de 672.000.000 lei in echivalent banesc.

Tribunalul a retinut ca reclamanta a solicitat anularea dispozitiei nr. 1185/2005, emisa de Primaria municipiului Galati si obligarea Consiliului local Galati sa-i acorde despagubiri in echivalent banesc pentru un imobil situat in Galati.

Prin decizia civila nr. 819 A/2005, Curtea de Apel Galati a respins ca nefondat apelul declarat de Primaria municipiului Galati.
La data de 5 ianuarie 2007, reclamanta a solicitat indreptarea erorii materiale strecurata in dispozitivul sentintei, in sensul ca, in loc de �in contradictoriu cu paratul Consiliul local Galati� sa se treaca �in contradictoriu cu parata Primaria municipiului Galati.�

Prin incheierea din 21 martie 2007, Tribunalul Galati a respins cererea de indreptare, cu motivarea ca eroarea materiala nu exista, aspectele invocate de reclamanta putand fi solutionate numai prin exercitarea cailor de atac.
La data de 23 iulie 2007, reclamanta a formulat o noua cerere de indreptare a erorii materiale, solicitand din nou ca, in loc de �in contradictoriu cu paratul Consiliul local Galati� sa se treaca �in contradictoriu cu parata Primaria municipiului Galati.�

Prin incheierea din 26 septembrie 2007, Tribunalul Galati a respins cererea, motivat de faptul ca incheierea din 21 martie 2007 a ramas irevocabila, prin neexercitarea apelului, astfel ca isi produce toate efectele juridice ale unei hotarari judecatoresti. A mai retinut tribunalul, ca nu exista eroare materiala, atata timp cat in minuta se mentioneaza paratul in contradictoriu cu care reclamanta si-a dobandit drepturile supuse judecatii.

Prin decizia nr. 27 A/2008, Curtea de Apel Galati a respins apelul declarat de reclamanta impotriva incheierii din 26 septembrie 2007, pronuntata de Tribunalul Galati.

S-a retinut ca cererea reclamantei nu se circumscrie situatiilor avute in vedere de art. 281 C.proc.civ., fiind evident ca indicarea in cuprinsul dispozitivului hotararii a unei alte institutii, in calitate de parata, decat cea precizata prin cererea de chemare in judecata, nu constituie o eroare materiala.

Inscrierea in dispozitivul hotararii a Primariei Galati in locul Consiliului local Galati ar avea ca efect schimbarea in totalitate a titularului obligatiilor stabilite prin hotararea a carei indreptare se solicita, ceea ce constituie o chestiune de fond, care nu poate fi rezolvata decat prin exercitarea cailor legale de atac.
S-a mai retinut ca o alta cerere de indreptare a erorii materiale a fost respinsa cu caracter irevocabil, astfel incat exista autoritate de lucru judecat.

Impotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta, invocand dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recurenta a aratat ca decizia este nelegala, deoarece actiunea a fost promovata in contradictoriu cu Primaria Galati, care a si emis dispozitia contestata si a declarat apel. In toate incheierile de sedinta, Primaria municipiului Galati figureaza ca parat si nu Consiliul local Galati, iar mentionarea acestuia din urma in dispozitivul hotararii este o eroare evidenta .

A mai aratat ca a incercat sa puna in executare hotararea judecatoreasca, dar Municipiul Galati a formulat contestatie la executare, prevalandu-se de eroarea materiala.

Interpretarea formalista a notiunii de eroare materiala conduce la incalcarea dreptului de acces la o instanta de judecata, iar imposibilitatea de a pune in executare hotararea judecatoreasca conduce si la o incalcare a dreptului de proprietate, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie .
Criticile formulate permit incadrarea recursului in dispozitiile art. 304 pct.
9 C.proc.civ., dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arata in continuare.

Reclamanta I.P.C. a formulat o prima cererea de indreptare a erorii materiale, respinsa de Tribunalul Galati prin incheierea din 21 martie 2007.

Impotriva acestei incheieri nu s-a declarat apel, astfel incat solutia respingerii cererii de indreptare a erorii materiale a ramas irevocabila.
Ca o consecinta, o a doua cerere de indreptare a erorii materiale, prin care se invoca aceleasi circumstante nu mai poate fi analizata din nou.
De altfel, pronuntarea hotararii in contradictoriu cu o alta persoana decat cea care a fost chemata in judecata nu reprezinta o simpla greseala materiala asupra numelui partii, ci o greseala de judecata, care nu poate fi analizata in cadrul procedurii prevazuta de art. 281 C.proc.civ.

Greselile asupra numelui partii sau greselile materiale, care pot sta la baza indreptarii hotararii, nu vizeaza situatia in care, prin remediere, s-ar schimba chiar identitatea uneia dintre parti. O astfel de greseala nu poate fi indreptata decat pe calea controlului judecatoresc, prin exercitarea cailor de atac.
Nici criticile referitoare la faptul ca interpretarea restrictiva a art. 281 C.proc.civ. ar duce la incalcarea art.6 alin.1 si art.1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana, nu sunt fondate.

Dispozitiile Conventiei europene garanteaza drepturi procesuale si
materiale, dar in acelasi timp, se bazeaza si pe principii unanim acceptate, printre care si principiul stabilitatii raporturilor juridice.
Hotararile judecatoresti irevocabile sunt o expresie a stabilitatii raporturilor juridice, motiv pentru care ele nu pot fi modificate ulterior sau ignorate.

Indreptarea hotararilor, asa cum este reglementata de art. 281 C.proc.civ. respecta acest principiu, de aceea nu se poate dispune decat pentru situatiile strict reglementate de textul de lege si, in nici un caz, nu
poate duce la schimbarea rezolvarii problemei de drept sau a partilor in contradictoriu cu care au fost pronuntate.

O interpretare mai putin formala a dispozitiilor art. 281 C.proc.civ., in sensul aratat de recurenta, de la caz la caz, ar da nastere la arbitrariu si ar avea drept consecinta chiar incalcarea dreptului la un proces echitabil si a stabilitatii raporturilor juridice.

Intr-adevar, drepturile garantate de art.6 alin.1 din Conventie acopera nu doar procedura judecatii propriu zise ci si procedura executarii hotararii pronuntate de instanta de judecata .

Drepturile procesuale legate de faza executarii silite si garantarea executarii hotararii pot fi ocrotite, insa pe calea institutiilor specifice executarii, iar nu pe calea indreptarii hotararii.

In cauza, instanta de judecata, chiar daca a admis actiunea in contradictoriu cu paratul Consiliul local Galati, a modificat dispozitia nr. 1185/2005, emisa de Primarul municipiului Galati si a stabilit dreptul reclamantei la despagubiri banesti, in suma de 672.000.000 lei.
Hotararea a intrat in puterea lucrului judecat si a devenit executorie, prin respingerea apelului si nedeclararea caii de atac a recursului.
Prin urmare, drepturile castigate de reclamanta prin hotarare se valorifica in modalitatea stabilita prin titlul executoriu existent si impotriva partii in contradictoriu cu care hotararea a fost pronuntata.

Faptul ca debitorul obligatiei se poate prevala de faptul ca nu a emis dispozitia de stabilire a masurilor reparatorii nu este de natura a aduce atingere art.6 alin.1 si art.1 din Protocolul aditional nr.1 la Conventie, din moment ce, pe calea contestatiei la executare, nu se poate modifica sau desfiinta hotararea ce constituie titlu executoriu.

Fata de cele aratate, in temeiul art. 312 alin.(1) C.proc.civ. recursul a fost respins ca nefondat.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia civila nr. 6199 din 23 octombrie 2008


Citeşte mai multe despre:   
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati



Ştiri Juridice
Legislaţie

OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare
Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...

OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara
Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...

Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor
Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...