Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, Republicat 2020

a) Patriarhul Romaniei;

b) Consiliul National Bisericesc;

c) Permanenta Consiliului National Bisericesc.

(4) Organismele centrale de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:

a) Consistoriul Arhieresc Prim, ca instanta de judecare in fond a cauzelor ierarhilor;

b) Consistoriul Arhieresc Ultim, ca instanta de judecare in apel a cauzelor ierarhilor;

c) Consistoriul Superior Bisericesc, ca instanta de judecare in recurs a cauzelor clericilor de mir sanctionati cu caterisirea;

d) Consistoriul Superior Bisericesc Monahal, ca instanta de judecare in recurs a cauzelor monahilor clerici sanctionati cu caterisirea.

(5) Organismele centrale administrative ale Bisericii Ortodoxe Romane sunt:

a) Cancelaria Sfantului Sinod;

b) Administratia Patriarhala. Dispozitii comune

Articolul 10

(1) Organismele centrale deliberative si executive bisericesti sunt valabil constituite cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor lor si iau hotarari cu jumatate plus unu din voturile valide, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 14 alin. (7), (10) si (12) - alegerea de Patriarh al Romaniei, (15) si (16) din prezentul statut . Pentru situatiile care privesc alegerile sau retragerile de ierarhi, votul organismelor centrale deliberative sau executive este secret, iar pentru situatii de procedura, votul este deschis.

(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici si mireni alesi se face de catre Adunarea Nationala Bisericeasca.

(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre presedinte, cu cel putin 14 zile calendaristice inainte de data fixata pentru sedinta, iar, in cazuri exceptionale, in cel mai scurt timp posibil.

(4) Deschiderea si inchiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative si executive se fac de catre presedinte.

(5) Procesul-verbal al fiecarei sedinte de lucru a organismelor centrale deliberative si executive se semneaza de presedinte si de secretarii desemnati.

(6) Hotararile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana.

SECTIUNEA I

Organismele centrale deliberative

A. Sfantul Sinod

Articolul 11

Sfantul Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane, in toate domeniile ei de activitate .

Articolul 12

(1) Sfantul Sinod se compune din: Patriarhul Romaniei si toti mitropolitii, arhiepiscopii, episcopii eparhioti, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari si arhiereii-vicari in functie. Ierarhii in functie au indatorirea de a-si desfasura activitatea in cooperare sinodala, supunandu-se hotararilor Sfantului Sinod si prevederilor prezentului statut . De asemenea, ierarhii retrasi din functie au indatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.

(2) Presedintele Sfantului Sinod este Patriarhul Romaniei. In absenta Patriarhului, presedinte al Sfantului Sinod este, in ordine, mitropolitul Moldovei si Bucovinei, mitropolitul Ardealului, mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, mitropolitul Olteniei, mitropolitul Banatului, ceilalti mitropoliti, arhiepiscopi sau episcopi in conformitate cu ordinea canonica a eparhiilor din Patriarhia Romana (Diptice).

(3) Secretarul Sfantului Sinod este unul dintre episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului Romaniei.

Articolul 13

(1) Sfantul Sinod se intruneste anual in cel putin doua sedinte de lucru in perioadele de primavara si toamna, iar in sedinte extraordinare, ori de cate ori este nevoie. Sfantul Sinod se poate intruni si in sedinte solemne.

(2) Sfantul Sinod este autoritatea canonica disciplinara si de judecata centrala a membrilor sai in ultima instanta.

(3) Sfantul Sinod este autoritatea canonica disciplinara de cercetare si de judecata in prima si ultima instanta a Patriarhului Romaniei.

Articolul 14

Atributiile Sfantului Sinod sunt urmatoarele:

(1) pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica, statutara si regulamentara, in Biserica Ortodoxa Romana, precum si comuniunea cu intreaga Biserica Ortodoxa;

(2) promoveaza coresponsabilitatea, consultarea si cooperarea intre ierarhii sai, in timpul si intre sedintele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericesti centrale si regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanenta intre sinoadele mitropolitane invecinate, la nivel pastoral- misionar, social-filantropic si cultural, prin intrajutorarea frateasca a eparhiilor mai sarace din interiorul si din afara granitelor tarii si prin solidaritate spirituala si materiala exprimata in cazuri de urgenta (dezastre, calamitati naturale etc.);

(3) examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar, pe care o solutioneaza in conformitate cu invatatura Bisericii Ortodoxe si hotaraste, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;

(4) se ingrijeste de sfintirea Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxa Romana;

(5) aproba canonizarea sfintilor si emite tomosul sinodal de canonizare;

(6) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute si organizatiilor religioase, la invatamantul teologic si religios, la asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, in special cel bisericesc, precum si in alte domenii importante pentru Biserica si societate;

(7) aproba, prin vot deschis, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane si regulamentele de aplicare a acestuia si modifica textul acestor documente cand este strict necesar;

(8) initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu statul si cu alte institutii in domenii de interes general bisericesc;

(9) exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Romane in probleme de interes general ale societatii;

(10) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, infiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor si arhiepiscopiilor) si mitropoliilor din Patriarhia Romana, iar, in cazul infiintarii de noi eparhii, emite tomosul sinodal de infiintare;

(11) are dreptul si indatorirea de a se ingriji de pastorirea credinciosilor ortodocsi romani din afara granitelor Romaniei, in care scop aproba sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare si functionare a eparhiilor (episcopiilor si arhiepiscopiilor) si mitropoliilor, precum si ale altor unitati bisericesti din afara granitelor Romaniei, si adreseaza acestora indemnuri pastorale;

(12) alege, cu doua treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul Romaniei, iar cu jumatate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropolitii, arhiepiscopii si pe episcopii eparhioti pentru eparhiile din Patriarhia Romana;

(13) alege, cu jumatate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari si pe arhiereii- vicari;

(14) emite gramata sinodala pentru intronizarea Patriarhului Romaniei;

(15) hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;

(16) aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, propunerea de hotarare a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;

(17) aproba sau respinge motivat cererile de iertare ale preotilor si diaconilor sanctionati prin caterisire care, dupa recurs, a ramas definitiva si irevocabila, daca acestia, timp de mai multi ani, au dat sau nu dovada de pocainta si indreptare;