din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2168 de useri online



Prima pagină » Legislaţie » Codurile Esentiale » Codul Silvic al Romaniei, actualizat 2024 - Legea nr. 46/2008

Codul Silvic al Romaniei, actualizat 2024 - Legea nr. 46/2008

  Publicat: 08 Dec 2023       13772 citiri        Secţiunea: Codurile Esentiale  


Codul Silvic al Romaniei din 2008 (Legea nr. 46/2008) - Republicat si actualizat 2024

Actualizat prin Legea 347/2023 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 177/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, precum si privind stabilirea unor masuri in domeniul silviculturii

Cuprinde masurile luate pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a acestei categorii de persoane.
Infractiune care face parte din grupul de infractiuni contra pacii si oamenirii,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Confirmare intr-o anumita functie
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale �n interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie .

(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.

Art. 29

(1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente .

(2) In situatiile prevazute la alin. (1) , marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.

(3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.

(4) Realizarea intr-un arboret a unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata anterior. Daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani de la prima taiere rasa, este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior. Executarea intr-un arboret a unei taieri rase, unice, este permisa numai in situatia in care arboretele perimetral vecin are asigurata starea de masiv.

(5) Taierile rase in parcurile nationale, rezervatiile naturale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.

Art. 30

(1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica/definitiva/dupa taieri de produse accidentale sau taieri ilegale pe suprafete compacte de peste 0,5 ha, cu exceptia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doboraturi si rupturi masive de vant si zapada si de uscare anormala si a taierilor unice in fondul forestier din Lunca si Delta Dunarii, precum si din luncile raurilor interioare; in functie de amploarea fenomenului, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura stabileste perioada maxima de regenerare artificiala pentru situatiile de exceptie, perioada care nu poate sa fie mai mare de 5 sezoane de vegetatie de la taiere.

(2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate.

(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de specialitate aprobate.

(4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.

(5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor, precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate in conditiile legii.

(6) Regulamentul si criteriile de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin. (5) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor si organizatiilor profesionale si a structurilor asociative ale autoritatilor locale.

Art. 31

Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu prevederile europene in domeniu .

Art. 32

(1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin operatori economici atestati, executarea lucrarilor de regenerare artificiala si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.

(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1) , intocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestata si aprobat de unitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului.

(3) Devizul prevazut la alin. (1) , acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.

(4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar.

(5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.

Art. 33

(1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.

(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:

a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;

b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;

c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;

d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;

e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;

f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", si de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) ;

g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national;

h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;

i) alocatii de la bugetul de stat .

(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:

a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;

b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;

c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier national;

d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente;

e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere;

f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;

g) efectuarea lucrarilor de degajari, curatari si elagaj artificial;

h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera, in conditiile legii;

i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care nu este reglementat procesul de productie lemnoasa;

j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor;

k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a plantatiilor.

l) decontarea costurilor puietilor utilizati la impadurire sau reimpadurire, produsi in pepinierele proprii sau achizitionati.

(4) Constituirea fondului de conservare si regenerare a padurilor pentru resursele prevazute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificarii acestora. Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin. (2) devin exigibile.

(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar.





Afişează Codul Silvic al Romaniei, actualizat 2024 - Legea nr. 46/2008 pe o singură pagină



Citeşte mai multe despre:    Codul Silvic al Romaniei    Codul Silvic al Romaniei actualizat    Codul Silvic al Romaniei actualizat 2024

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.