TITLUL I:Dispozitii generale
Art. 1
(1) Totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera, inclusiv cele neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier national.
(2) Potrivit alin. (1) , fondul forestier national include:
a) padurile;
b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere;
c) terenurile destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri neimpadurite, stabilite in conditiile legii a fi impadurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mama;
e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile de rachita, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica: terenuri destinate asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje, terenuri date in folosinta temporara personalului silvic;
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale de interes vanatoresc, drumuri si cai ferate forestiere de transport, spatii industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar si cele afectate de sarcini si/sau litigii, precum si terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontiera si fasiei de protectie a frontierei de stat si cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice.
(3) Toate terenurile incluse in fondul forestier national sunt terenuri cu destinatie forestiera.
Art. 2
(1) Sunt considerate paduri, in sensul prezentului cod, si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale de vegetatie.
(2) Termenul padure include:
a) terenurile cu folosinta padure cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificarile de suprafata, conform operatiunilor de intrari-iesiri efectuate in conditiile legii;
b) perdelele forestiere de protectie;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenisurile;
d) terenurile acoperite cu pasuni impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera;
e) plantatiile cu specii forestiere din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare realizate pe terenurile proprietate publica a statului, precum si plantatiile cu specii forestiere de pe terenurile administrate de Agentia Domeniilor Statului, care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) ; interventiile administratorilor lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare pe terenurile carora sunt amplasate aceste plantatii se fac numai in baza aprobarii administratorului fondului forestier proprietate publica a statului, fara alte avize/aprobari/autorizatii; prevederile art. 33 si 35-42 nu sunt aplicabile in cazul acestor interventii; trecerea acestor terenuri in administrarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se face prin hotarare a Guvernului.
Art. 3
(1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului cod.
(3) Dovada detinerii in administrare a terenurilor forestiere proprietate publica de catre administrator se face potrivit legii si pe baza amenajamentelor silvice, in conditiile regimului silvic.
Art. 4
In sensul prezentului cod, definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa nr. 1.
Art. 5
Principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor sunt urmatoarele:
a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor;
b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;
c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala;
h) promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea diversitatii biologice a padurii;
i) armonizarea relatiilor dintre silvicultura si alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de paduri si stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradarii ireversibile a padurilor, ca urmare a actiunilor umane si a factorilor de mediu destabilizatori;
l) gestionarea padurilor pe principiul teritorialitatii;
m) atenuarea consecintelor produse de schimbarile climatice asupra padurilor, precum si adaptarea padurilor la schimbarile climatice.
n) promovarea si protectia rolului sanogen, educativ, turistic, sportiv si recreativ al padurii si accesibilitatii ei in asemenea scopuri pentru populatie, in mod nemotorizat.
Art. 6
(1) Fondul forestier national este supus regimului silvic.
(2) Vegetatia forestiera din afara fondului forestier national este supusa normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia materialului lemnos.
(3) Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2) .
(4) Persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele functiei de protectie a padurilor invecinate, altele decat cele aflate in proprietate, platesc contravaloarea acestor functii potrivit prevederilor reglementate prin lege speciala.
Art. 7
(1) Dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi:
a) fond forestier proprietate publica a statului;
a1) fond forestier proprietate privata a statului, care a trecut, in conditiile legii, din proprietatea publica a statului in proprietatea privata a acestuia, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate;
b) fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
d) fond forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale cuprinde pasunile impadurite, incluse in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ in fondul forestier national.
(3) Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al acestora prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) Este interzisa includerea padurilor in intravilan.
Art. 8
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii.
Art. 9
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea si regulamentul de organizare si functionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numarul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se dimensioneaza in raport cu suprafata fondului forestier si cu numarul de proprietari.
(4) Pentru o suprafata de cel mult 12.000 ha fond forestier, in cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura trebuie incadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se infiinteaza pentru suprafata minima de fond forestier, dupa cum urmeaza:
a) 60.000 ha in zona de campie;
b) 120.000 ha in zona de deal;
c) 180.000 ha in zona de munte.
TITLUL II:Administrarea fondului forestier national
Art. 10
(1) Este obligatorie administrarea sau, dupa caz, asigurarea serviciilor silvice pentru intregul fond forestier national, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publica a statului detinut de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea"*) , administrarea se realizeaza de catre structurile din cadrul acestuia.
____
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 318/2015 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", ca institut national de cercetare-dezvoltare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015.
(2) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si din structura Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care administreaza fond forestier proprietate publica a statului si care sunt infiintate de acestea; Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se asimileaza ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publica a statului pentru care are calitatea de administrator, potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim, care sunt infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au in proprietate fond forestier ori de asociatii constituite de catre acestea.
(3) Ocoalele silvice prevazute la alin. (2) sunt de interes public si pot administra sau asigura servicii silvice, dupa caz, si pentru alte proprietati forestiere, pe baza de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de catre proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, dupa caz, cu exceptia ocolului silvic propriu al Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care il are in administrare proprie.
(4) In formele asociative de proprietate la care statul detine in indiviziune terenuri cu vegetatie forestiera, statul este reprezentat in drepturile sale de catre Ministerul Finantelor Publice.
Art. 11
(1) Fondul forestier proprietate publica si privata a statului se administreaza de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura A«Marin DraceaA» si de catre Regia Autonoma A«Administratia Patrimoniului Protocolului de StatA», prin ocolul silvic propriu constituit in conditiile legii.
(11) Fondul forestier proprietate privata a statului se administreaza de catre administratorii prevazuti la alin. (1) pana la data predarii terenului catre proprietar, in baza procesului-verbal de punere in posesie.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului**) , la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 16 martie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi concesionat, cu urmatoarele exceptii:
a) terenurile aferente activelor care se vand, in conditiile legii, de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, pe durata existentei constructiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data incheierii contractului de concesiune;
b) - Art. 11, alin. (3) , litera B. din titlul II a fost abrogat la 21-iul-2017 de Art. I, punctul 4. din Legea 175/2017
(4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa desfasoare, in fondul forestier proprietate publica a statului pe care il administreaza, activitati nespecifice administrarii acestuia, numai in conditiile legii.
(5) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publica a statului pe care le administreaza si pentru infiintarea de crescatorii de vanat si complexuri de vanatoare, in conditiile legii.
(6) Terenurile achizitionate de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva din fonduri publice si din fondul de conservare si regenerare devin fond forestier proprietate publica a statului si se intabuleaza ca atare.
(7) Veniturile Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice;
b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decat statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al altor proprietari, inchirierea de bunuri, in conditiile legii;
c) despagubiri, potrivit legii;
d) donatii, potrivit legii;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, metodologia de cuantificare a functiilor de protectie a padurilor si procedura de decontare a acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
f) compensatii acordate de la bugetul de stat;
f1) alocatii de la bugetul de stat pentru sustinerea activitatii de administrare a fondului forestier proprietate publica a statului, pentru finantarea administrarii ariilor naturale protejate, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru finantarea Directiei de crestere, exploatare si ameliorare a cabalinelor, in conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiintarea Societatii Nationale "Cai de Rasa" - S.A. si preluarea patrimoniului acesteia de catre Regia Nationala a Padurilor;
g) 20% din chiriile pentru ocuparile temporare de terenuri din fondul forestier proprietate publica a statului;
h) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza si de institute publice de cercetare sau de institutii de invatamant de stat cu profil silvic.
(9) In litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publica, titularul acestui drept va sta in instanta in nume propriu.
(10) In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publica a statului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de administrare raspunde, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neindeplinirii acestor obligatii.
Art. 12
(1) Fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza prin ocoale silvice de regim, care functioneaza ca regii autonome de interes local, sau pe baza de contracte cu ocoale silvice de stat, asa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) si (3) .
(2) Ocoalele silvice de regim care nu functioneaza ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, cu modificarile ulterioare, ocoalele silvice de regim functioneaza ca regii autonome de interes local.
Art. 121
(1) Dreptul de proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale asupra fondului forestier se intabuleaza in sistemul integrat de cadastru si carte funciara la cererea administratorilor fondului forestier, proprietate publica a statului, respectiv a proprietarului, in cazul proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale, in baza actelor de proprietate si a documentatiei cadastrale intocmite conform prevederilor legale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , in lipsa actelor de proprietate se efectueaza inscrierea provizorie, in baza amenajamentului silvic valabil, neactualizat. In aceasta situatie, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, in sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritoriala. Orice litigiu cu privire la eventualele suprapuneri se solutioneaza pe cale amiabila sau prin instanta de judecata conform reglementarilor prevazute de Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Justificarea inscrierii provizorii pentru situatiile prevazute la alin. (2) se face in baza amenajamentului silvic valabil actualizat al fondului forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, care confirma suprafata si identitatea dintre imobilul din documentatia cadastrala si cel evidentiat in amenajamentul silvic actualizat.
Art. 13
(1) Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, administrarea si/sau serviciile silvice se realizeaza prin ocoale silvice de regim, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor sau ca societati reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ori pe baza de contract cu alte ocoale silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevazute la alin. (1) se pot constitui atat de proprietari, cat si de asociatii ale acestora si pot functiona in subordinea unor structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
Art. 14
(1) Ocoalele silvice de regim prevazute la art. 12 si 13 au personalitate juridica, intocmesc balanta, bilant contabil propriu, au buget anual de venituri si cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generala, dupa caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Ocolului silvic care nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (2) , pana la data de 31 martie a anului in curs, dupa notificarea prealabila facuta de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, i se suspenda dreptul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprenta rotunda, pana la indeplinirea conditiei.
(4) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic de regim sunt asigurate de seful ocolului silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administratie ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul favorabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurata de catre seful de ocol, care este numit in functie prin concurs, de catre conducerea unitatii Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, dupa caz, iar conducerea bazei experimentale este asigurata de catre seful bazei experimentale, care este numit in functie prin concurs, de catre conducerea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura A«Marin DraceaA»; revocarea sefului ocolului silvic de regim se face cu avizul favorabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(5) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin. (2) si conducatorii structurilor silvice de rang superior sunt angajati cu contract de munca pe perioada nedeterminata si trebuie sa aiba vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice in domeniul silviculturii, conform reglementarilor in vigoare.
(6) Ocolului silvic al carui sef nu este numit in conditiile alin. (4) si (5) i se retrage, dupa o perioada de 45 de zile de la data neindeplinirii conditiilor, autorizatia de functionare emisa de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
Art. 15
(1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) se autorizeaza prin inscriere in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publica si dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice, ocoalele silvice prevazute la alin. (2) incheie in prealabil actul constitutiv si statutul in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(4) Continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare si functionare, procedura de constituire si autorizare pentru toate ocoalele silvice si atributiile acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(5) Veniturile ocoalelor silvice prevazute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin mentinerea functiilor de protectie a padurilor, care se suporta de catre beneficiarii directi sau indirecti ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donatii, potrivit legii;
g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, in conditiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.
Art. 16
(1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii.
(2) Ocolul silvic se constituie, functioneaza si asigura administrarea si/sau serviciile silvice pentru suprafete de fond forestier aflate in limitele teritoriale ale judetului in care acesta are sediul social si in judetele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialitatii.
(3) Face exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are in proprietate fond forestier si in alte judete decat judetul in care ocolul silvic isi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(4) Pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv, apartinand persoanelor fizice si juridice, la cererea detinatorului, ocolul silvic nominalizat are obligatia sa asigure serviciile silvice, pe baza de contract.
(5) Pentru fondul forestier in suprafata de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat si nu s-a realizat dezbaterea succesorala, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura notifica in scris unitatea administrativ-teritoriala in raza careia se gaseste suprafata de fond forestier cu privire la intentia de a se asigura servicii silvice pentru aceste suprafete.
(6) Notificarea prevazuta la alin. (5) se transmite si ocolului silvic nominalizat care va efectua un control de fond/va evalua, in conditiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafata pentru care nu exista servicii silvice si va asigura serviciile silvice pentru aceasta suprafata.
(7) Pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha, prevazute la alin. (5) , asigurarea serviciilor silvice de catre ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare incheiat intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa evaluarea de catre ocolul silvic nominalizat, in conditiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Incheierea contractului de servicii silvice pentru situatiile prevazute la alin. (4) si preluarea suprafetelor in vederea asigurarii serviciilor silvice se realizeaza in maximum 30 de zile de la solicitare; in situatia conditiilor atmosferice nefavorabile care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile de la data constatarii incetarii actiunii factorului vatamator.
(9) Costurile necesare asigurarii serviciilor silvice pentru situatiile prevazute la alin. (4) si (5) se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(10) Pentru suprafetele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu exista administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de catre ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare incheiat intre reprezentantul ocolului silvic nominalizat si reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa realizarea controlului de fond/evaluarea de catre ocolul silvic, in conditiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurarii serviciilor silvice pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha prevazute la alin. (5) este prevazuta in anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurarii serviciilor silvice pentru suprafetele de fond forestier prevazute la alin. (10) sunt cele calculate potrivit metodologiei prevazute la alin. (11) , iar contravaloarea serviciilor silvice se suporta de catre proprietar/succesorul in drepturi, in baza devizului intocmit si comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se calculeaza ca produs intre suprafata si costurile medii/ha pe suprafetele aferente formelor de relief, iar valoarea acestuia este purtatoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevazut la alin. (12) , acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar/succesorul in drepturi, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea si recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) In situatia in care sumele prevazute prin deviz nu sunt platite de catre proprietar/succesorul in drepturi in termenul prevazut la alin. (13) , acestea se recupereaza prin executare silita, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului teritorialitatii prevazut la alin. (2) si (3) se sanctioneaza cu revocarea avizului emis pentru seful ocolului silvic de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
(16) Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat si procedura de preluare in teren a suprafetelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv se stabilesc prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 17
(1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti proprietarii sau detinatorii de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au urmatoarele obligatii in aplicarea regimului silvic:
a) sa asigure elaborarea si sa respecte prevederile amenajamentelor silvice si sa asigure administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat in proprietate, in conditiile legii;
b) sa asigure paza si integritatea fondului forestier;
c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii;
d) sa realizeze lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
e) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor;
f) sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
g) sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul abilitat;
h) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in administrare sau in proprietate;
i) sa aiba delimitat fondul forestier aflat in proprietate, in conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, dupa caz, prin semne de hotar, si sa le mentina in stare corespunzatoare;
j) sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor forestiere.
(3) In cazul administrarii fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligatiile prevazute la alin. (2) apartin acestora, cu exceptia celei prevazute la alin. (2) lit. i) .
Art. 18
Proprietarii vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarile privind circulatia materialelor lemnoase;
b) sa asigure ingrijirea si protectia vegetatiei forestiere, precum si combaterea daunatorilor acesteia.
TITLUL III:Gestionarea durabila a padurilor
CAPITOLUL I:Amenajarea padurilor
Art. 19
(1) Modul de gestionare a fondului forestier national se reglementeaza prin amenajamentele silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate si a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publica a statului.
(11) Inregistrarea fondului forestier in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum si actualizarea acestuia, pana la inregistrarea in sistemul integrat de cadastru, se face, prin grija autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza prevederilor amenajamentelor silvice actualizate cu intrarile/iesirile aprobate cu acte legale.
(2) Telurile de gospodarire a padurii se stabilesc prin amenajamente silvice, in concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod.
Art. 20
(1) Amenajamentul silvic se elaboreaza pe unitati de productie si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea procesului de productie pentru padurile de pe proprietatile cu suprafete mai mici de 100 ha, incluse in unitati de productie/protectie constituite in teritoriul aceleiasi comune, respectiv aceluiasi oras sau municipiu, se face la nivel de arboret, cu conditia asigurarii continuitatii la acest nivel, aplicand tratamente adecvate.
(2) Intocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul/Succesorul in drepturi/Orice persoana care are calitatea de a beneficia de uzufruct si demonstreaza cu documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care il detine, cu suprafata de maximum 10 ha, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe aceasta suprafata, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe un hectar, indiferent de numarul persoanelor beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an; produsele accidentale se recolteaza integral, cu respectarea conditiilor privind protectia mediului.
(31) Proprietarul/Succesorul in drepturi/Orice persoana care are calitatea de a beneficia de uzufruct si demonstreaza cu documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care il detine, cu suprafata cuprinsa intre 10,1 ha si 100 ha, si pentru care nu exista amenajament silvic valabil, poate recolta un volum de 5 mc/an/ha, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului, dar nu mai mult de 100 mc/an de pe aceasta suprafata; produsele accidentale se recolteaza integral, cu respectarea conditiilor privind protectia mediului.
(32) In situatia in care volumul produselor accidentale depaseste volumul anual prevazut la alin. (31) , recoltarea se face integral in baza avizului conducatorului garzii forestiere competente teritorial.
(4) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza si se aproba de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, in colaborare cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", cu alte institutii de specialitate si organizatii neguvernamentale, cu respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul continuitatii si al permanentei padurilor;
b) principiul eficacitatii functionale;
c) principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa aprobarea elaborarii altui amenajament silvic pentru fondul forestier respectiv sau pentru o parte din acesta, cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice.
(7) In situatia in care amenajamentul silvic include mai multe proprietati, la solicitarea proprietarilor, societatea specializata autorizata pentru lucrari de amenajare a padurilor elibereaza un extras de amenajament, cu informatiile corespunzatoare fiecarei proprietati.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea padurilor si reprezinta baza de referinta a cadastrului forestier.
(9) Granituirea padurii respecta principiile stabilite de Codul civil si nu se aplica in interiorul acesteia.
(10) Exploatarea masei lemnoase in baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizatiilor de exploatare, eliberate de seful ocolului silvic, care cuprind obligatii referitoare la conditiile din punctul de vedere al protectiei mediului pentru desfasurarea activitatii si masurile pentru monitorizarea acesteia.
Art. 21
(1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
(11) Elaborarea amenajamentelor silvice pentru fondul forestier inclus in arii naturale protejate se face in concordanta cu prevederile planurilor de management aprobate potrivit legii sau cu masurile minime de conservare ale ariilor naturale protejate suprapuse, in cadrul evaluarii adecvate, parte integranta din procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice si se armonizeaza prin incadrarea in categorii functionale specifice si propunerea de solutii tehnice corespunzatoare.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(21) - Art. 21, alin. (2^1) din titlul III, capitolul I a fost abrogat la 16-dec-2022 de Art. I, punctul 2. din Ordonanta urgenta 177/2022
(22) Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel putin la jumatatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(23) Proprietarul de fond forestier a carui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mica de 100 ha poate solicita amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament silvic in vigoare, cu acordul detinatorului acestuia.
(24) Amenajarea in conditiile alin. (23) se face numai daca fondul forestier pentru care este aprobat amenajamentul silvic in vigoare se suprapune partial sau total peste teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care este amplasata proprietatea forestiera pentru care se intocmeste addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de productie se face in conditiile normelor tehnice pentru amenajarea padurilor.
(3) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin unitati specializate atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, iar contravaloarea lor se suporta de:
a) administratorul fondului forestier proprietate publica a statului;
b) proprietar, pentru suprafete de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator in cazul in care proprietarul are infiintat ocol silvic de regim si care administreaza fondul forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suporta din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, pentru suprafata de maximum 10 ha/proprietate, indiferent daca aceasta este sau nu cuprinsa intr-o asociatie, cel putin autentificata notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin. (4) se stabileste prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru finante publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publica a statului se elaboreaza de institute de specialitate atestate si se suporta de administratorul fondului forestier proprietate publica a statului.
Art. 22
(1) Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(11) Initierea procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice de catre autoritatea pentru protectia mediului se face concomitent cu elaborarea primei versiuni a amenajamentului silvic, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare.
(12) Amenajamentul silvic intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, impreuna cu amenajamentul silvic.
(13) Emiterea actului administrativ de mediu pentru amenajamente silvice se realizeaza cu respectarea termenelor prevazute de Hotararea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, cu modificarile ulterioare, dar nu mai mult de 60 de zile de la data organizarii sedintei de preavizare a solutiilor tehnice - Conferinta a II-a de amenajare.
(14) Dupa intrarea in vigoare a amenajamentului silvic, datele de interes public din amenajamentul silvic se publica de catre autoritatea centrala care raspunde de silvicultura pe un portal public dedicat acestui scop.
(15) Amenajamentele silvice care se suprapun total cu arii naturale protejate de interes comunitar se supun evaluarii adecvate, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare. Amenajamentele silvice care se suprapun partial cu arii naturale protejate de interes comunitar si care contin proiectele enumerate in anexele nr. 1 sau 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului se supun evaluarii adecvate, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(16) Amenajamentele silvice, altele decat cele prevazute la alin. (15) , se supun etapei de incadrare in procedura de evaluare adecvata, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Anual, in perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate sa transmita structurilor silvice teritoriale din subordinea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura situatia comparativa dintre prevederile amenajamentului silvic si lucrarile silviculturale efectiv realizate in anul anterior, la nivel de unitate de productie.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situatia comparativa prevazuta la alin. (2) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 23
(1) Padurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrarii in vigoare a acestuia, au facut parte din categoria vegetatie forestiera de pe terenuri din afara fondului forestier national, devin fond forestier national si se integreaza in unitati de productie si/sau de protectie existente ori se constituie in unitati de productie si/sau de protectie noi, daca sunt indeplinite conditiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea padurilor si dobandesc destinatie forestiera prin includerea in amenajamentul silvic.
(2) Obligatia identificarii padurilor prevazute la alin. (1) , pana la momentul amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod.
(3) Proprietarii de paduri provenite din vegetatia forestiera de pe terenuri din afara fondului forestier national potrivit alin. (1) sunt scutiti de impozite dupa includerea acestora in fondul forestier national, iar ocuparea temporara sau scoaterea definitiva din fondul forestier national pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 37 alin. (1) , avand ca beneficiar proprietarul, este scutita de obligatiile banesti prevazute la art. 41 si 42 si de oferirea de terenuri in compensare.
Art. 24
(1) In cazul vegetatiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, asa cum este definita in prezentul cod, si a oricaror altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor in fondul forestier national, situatie in care se intocmeste amenajament silvic sau se includ intr-un amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si este scutita de taxe si impozite.
Art. 25
(1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si a ecofondului, precum si padurile din ariile naturale protejate de interes national;
b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie, in care se urmaresc realizarea masei lemnoase de calitate superioara si a altor produse ale padurii, precum si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu.
(2) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se diferentiaza in raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.
(3) In vederea cuantificarii volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii masurilor de protectie, pentru padurile incadrate in grupa I functionala, pentru care nu se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, amenajamentul silvic va prevedea distinct si reglementarea procesului de productie pentru acestea, considerandu-le incadrate in grupa a II-a functionala.
CAPITOLUL II:Conservarea biodiversitatii
Art. 26
(1) Pentru conservarea si ameliorarea biodiversitatii se vor lua in considerare cele 4 forme ale acesteia: genetica, a speciilor, ecosistemica, peisagistica.
(2) Constituirea de arii naturale protejate in fondul forestier se realizeaza potrivit legislatiei specifice in vigoare, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Padurile virgine si cvasivirgine vor fi strict protejate si se vor include in "Catalogul National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine", constituit ca instrument de evidenta si gestiune prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. Pentru recunoasterea valorii exceptionale si asigurarea protectiei pe termen lung, padurile virgine si cvasivirgine se vor include, dupa caz, in Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervatii stiintifice si/sau integrarea acestora in zonele de protectie stricta a parcurilor nationale sau naturale.
(4) Conservarea si ameliorarea biodiversitatii se realizeaza prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin mentinerea luminisurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana si linistea faunei salbatice si a habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate, avand compozitii conforme tipului natural fundamental de padure si aplicand tratamente intensive, precum si alte practici silvice favorabile conservarii si ameliorarii biodiversitatii si regenerarii naturale a arboretelor;
c) conservarea in limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol si pe picior.
Art. 27
(1) Constituirea de arii naturale protejate de interes national, care cuprind si paduri, se realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul unui parc natural sau parc national are prioritate in dobandirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, in conditiile legii, daca suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50% din suprafata acestora.
(3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile legii, pentru fondul forestier inclus in ariile naturale protejate preiau masurile de management din planurile de management ale acestora sau masurile minime de conservare in caz ca nu exista inca un plan de management, iar modificarea lor se aproba numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) .
CAPITOLUL III:Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor
Art. 28
(1) Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele tehnice specifice.
(2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie.
(3) Se excepteaza de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.
Art. 29
(1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid cu structura echiena si relativ echiena, pin, plop euramerican, salcie selectionata, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente.
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) , marimea suprafetei de padure parcurse cu taieri rase este de maximum 3 ha, cu exceptia arboretelor de plop euramerican si salcie selectionata, amplasate in incintele indiguite, care necesita pregatirea mecanizata a terenului, situatie in care suprafata este de maximum 5 ha. Intre suprafetele parcurse cu taieri rase se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.
(3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea intr-un arboret a unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata anterior. Daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani de la prima taiere rasa, este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior. Executarea intr-un arboret a unei taieri rase, unice, este permisa numai in situatia in care arboretele perimetral vecin are asigurata starea de masiv.
(5) Taierile rase in parcurile nationale, rezervatiile naturale si parcurile naturale sunt interzise, cu exceptia arboretelor in care nu se poate asigura regenerarea naturala prin altfel de taieri.
Art. 30
(1) Lucrarile de regenerare artificiala si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica/definitiva/dupa taieri de produse accidentale sau taieri ilegale pe suprafete compacte de peste 0,5 ha, cu exceptia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doboraturi si rupturi masive de vant si zapada si de uscare anormala si a taierilor unice in fondul forestier din Lunca si Delta Dunarii, precum si din luncile raurilor interioare; in functie de amploarea fenomenului, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura stabileste perioada maxima de regenerare artificiala pentru situatiile de exceptie, perioada care nu poate sa fie mai mare de 5 sezoane de vegetatie de la taiere.
(2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate.
(3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.
(5) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si plantatiilor, precum si de ingrijire a arboretelor se realizeaza de ocoale silvice sau de catre persoane juridice atestate in conditiile legii.
(6) Regulamentul si criteriile de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin. (5) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor si organizatiilor profesionale si a structurilor asociative ale autoritatilor locale.
Art. 31
Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu prevederile europene in domeniu.
Art. 32
(1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin operatori economici atestati, executarea lucrarilor de regenerare artificiala si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
(2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1) , intocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementata de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atestata si aprobat de unitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului.
(3) Devizul prevazut la alin. (1) , acceptat in mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar.
(5) Creanta prevazuta la alin. (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.
Art. 33
(1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
(2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului, in cazul in care nu se ofera teren in compensare;
b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;
d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;
e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", si de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual, in cazul produselor principale, se stabileste de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) lit. b) ;
g) sumele reprezentand cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensarii/ocuparii temporare, precum si cheltuielile necesare pana la realizarea starii de masiv pentru terenurile din fondul forestier national;
h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
i) alocatii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:
a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;
c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier national;
d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;
g) efectuarea lucrarilor de degajari, curatari si elagaj artificial;
h) cumpararea de terenuri cu destinatie agricola sau forestiera, in conditiile legii;
i) gospodarirea padurilor cu functii speciale de protectie, in conditiile in care nu este reglementat procesul de productie lemnoasa;
j) efectuarea studiilor si lucrarilor de protectie a padurilor;
k) imprejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerari naturale si a plantatiilor.
l) decontarea costurilor puietilor utilizati la impadurire sau reimpadurire, produsi in pepinierele proprii sau achizitionati.
(4) Constituirea fondului de conservare si regenerare a padurilor pentru resursele prevazute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificarii acestora. Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar.
(6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor prevazute la alin. (2) lit. i) .
(7) In cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor pentru destinatiile prevazute la alin. (3) lit. a) -d) , sumele ramase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din afara acestuia.
CAPITOLUL IV:Asigurarea integritatii fondului forestier national
Art. 34
Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.
Art. 35
Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa.
*) Prin derogare de la prevederile art. 35 - art. 37 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, terenurile din fondul forestier national pe amplasamentul carora se afla zona de sit (zona 1) a Cetatilor dacice din Muntii Orastiei si zona de protectie (zona 2) se scot definitiv din fondul forestier national, fara plata si fara compensare.
Delimitarea zonei de sit (zona 1 si 2) , care se scoate din fondul forestier national, se face in functie de perimetrele inscrise in Lista patrimoniului mondial si de perimetrele zonelor de protectie ale acestora comunicate de catre Institutul National al Patrimoniului.
Art. 36
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 35, este permisa reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri necesare realizarii obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii, a unor terenuri necesare amplasarii/extinderii componentelor Retelei nationale de supraveghere meteorologica, a unor terenuri necesare amplasarii/extinderii infrastructurii de telecomunicatii speciale, precum si a unor terenuri pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea nationala.
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmeaza a fi realizate obiectivele prevazute la alin. (1) poate compensa suprafata solicitata, caz in care nu se mai plateste contravaloarea terenului care urmeaza sa fie scos definitiv din fondul forestier national, dar se achita anticipat celelalte obligatii banesti.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (2) se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national.
(4) Prin exceptie de la alin. (2) , reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului, in suprafata de pana la 400 m2, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizeaza fara compensare si fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.
(41) Prin exceptie de la alin. (2) , reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului, necesare amplasarii/extinderii componentelor Retelei nationale de supraveghere meteorologica si necesare amplasarii/extinderii infrastructurii de telecomunicatii speciale, se realizeaza fara compensare si fara plata taxelor si a celorlalte obligatii banesti. Solicitarea scoaterii definitive se face de Administratia Nationala de Meteorologie, respectiv de Serviciul de Telecomunicatii Speciale.
(5) Prin exceptie de la alin. (2) , reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a unor terenuri proprietate publica a statului pe care sunt amplasate capacitati de productie si/sau servicii pentru aparare de interes strategic pentru securitatea nationala se realizeaza fara compensare si fara plata altor obligatii banesti, la solicitarea ministerului de resort.
(6) Terenurile forestiere achizitionate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat in conditiile art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrari miniere declarate de interes national si de utilitate publica de exploatare a zacamintelor de lignit, dar care se regasesc pe amplasamentul lucrarii in cauza si sunt necesare realizarii lucrarilor miniere pot fi scoase din fondul forestier national. In acest caz, beneficiarul scoaterii din fondul forestier national este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat. Pentru terenurile forestiere care au fost incluse in coridorul de expropriere al lucrarii miniere de interes national si de utilitate publica beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier este statul roman.
(7) Prin exceptie de la alin. (2) , reducerea fondului forestier national prin scoaterea definitiva a terenurilor pentru realizarea lucrarilor mentionate la alin. (6) se realizeaza fara compensare si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 37
(1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrari si obiective:
a) exploatare a resurselor minerale prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistica, unitati de cult, cimitirele apartinand domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale, precum si obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ in zonele de interes economic al Rezervatiei Biosferei A«Delta DunariiA» se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcatiuni cu scop turistic si de agrement si de aprovizionare cu alimente si combustibil, pontoane plutitoare si adaposturi pescaresti pentru pescari constituiti in asociatii;
c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
d) obiective instalate in fondul forestier national inainte de anul 1990, precum si suprafetele aferente activelor vandute, in conditiile legii, de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva;
e) surse si retele de apa si de canalizare, inclusiv ape minerale, surse si retele de energie din resurse conventionale sau regenerabile, retele si sisteme de comunicatii, drumuri de interes judetean si local, parcuri recreative, parcuri tematice si/sau educationale, situri arheologice inscrise in patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management integrat al deseurilor, precum si lucrari si/sau constructii hidrotehnice si de piscicultura;
f) explorare a urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea si transportul resurselor de petrol si gaze naturale, precum si instalarea, repararea, intretinerea, dezafectarea retelelor de transport sau distributie petrol, gaze naturale sau energie electrica.
(2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie indeplinite cumulativ:
a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane;
b) suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 250 m2 in cazul proprietatilor forestiere mai mari de 5 ha si de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica de 5 ha.
(3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier national, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de 3 ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier national. La realizarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit. e) , al caror beneficiar este o unitate administrativ-teritoriala sau o institutie publica, compensarea se realizeaza cu un teren ale carui suprafata si valoare sunt cel putin egale cu suprafata si valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) , pentru suprafetele mai mici de 50 m2, beneficiarul scoaterii definitive poate sa nu ofere teren in compensare, situatie in care trebuie sa plateasca, anticipat aprobarii, o suma de 5 ori mai mare decat valoarea terenului care face obiectul scoaterii, suma care se vireaza la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, situatie in care nu achita cheltuielile de instalare si intretinere a vegetatiei forestiere pana la realizarea starii de masiv.
(5) Taxa procentuala prevazuta in anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica la calculul obligatiilor banesti, este 100, in cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din fondul forestier national.
(6) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate in zonele de stepa, alpina si subalpina.
(7) Pentru terenurile prevazute la alin. (6) sunt obligatorii inscrierea in amenajamentele silvice si asigurarea administrarii sau serviciilor silvice in termen de 30 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive din fondul forestier, precum si impadurirea in maximum doua sezoane de vegetatie.
(8) In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet.
(9) Terenurile pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national si terenurile preluate in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc si se inscriu in cartea funciara in baza actului de aprobare si a procesului-verbal de predare-primire, incheiat intre parti, in conditiile legii.
(10) Amenajarile necesare pentru realizarea padurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier si sunt permise numai in situatia in care realizarea amenajarilor nu implica taieri de arbori sau defrisari.
(11) Autorizarea constructiilor la distante mai mici de 50 m de liziera padurii, in afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei documentatii depuse cu localizarea in coordonate stereografice 1970.
Art. 38
(1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier national devin proprietatea beneficiarului in momentul efectuarii operatiunii de predare-primire si dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost aprobata.
(2) Se excepteaza de la prevederile art. 37 terenurile aflate in perimetrul fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si intretinerii liniei de frontiera.
(3) Schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national mai devreme de 5 ani determina abrogarea ordinului ministrului sau hotararii Guvernului de aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobarii.
Art. 39
(1) Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier national este permisa numai pe o perioada determinata de timp, in scopul realizarii obiectivelor din categoria celor prevazute la art. 36 si la art. 37 alin. (1) lit. e) si f) si cu asigurarea platii anticipate a obligatiilor banesti de catre beneficiarul aprobarii de scoatere din fondul forestier national pentru obiectivul respectiv.
(2) In raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara prevazuta la alin. (1) este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(21) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier national se aproba pe toata perioada de executie si existenta in fondul forestier a obiectivelor de interes national, judetean sau local, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) durata de executie si existenta a obiectivelor depaseste 10 ani;
b) redarea terenurilor in circuitul silvic nu se poate realiza fara restrictii.
(3) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform prevederilor legale in vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) In cazul in care, pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 36 si art. 37 alin. (1) lit. a) , b) si c) , sunt necesare si alte terenuri adiacente celor scoase definitiv si numai pentru organizarea de santier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioada egala cu perioada de realizare a investitiei.
(5) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier national, care au categoria de folosinta padure sau clasa de regenerare, include si perioada necesara executarii lucrarilor pentru redarea terenurilor in conditii apte de a fi impadurite.
(6) Este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile silvice de catre un ocol silvic pentru operatorii economici si succesorii in drepturi ai acestora, in situatia in care acestia nu au redat circuitului silvic, in conditiile alin. (5) , terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier national, cu exceptia situatiilor de urgenta reglementate in conditiile legii.
(7) Confirmarea redarii in circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizeaza de catre seful ocolului silvic.
(8) In situatia in care terenul care a facut obiectul ocuparii temporare este incadrat in alte categorii de folosinta forestiera decat cele prevazute la alin. (5) , beneficiarul are obligatia de a preda terenul in conditiile stabilite in actul de aprobare.
(9) Prin exceptie de la prevederile alin. (8) , terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o alta categorie de folosinta decat cea initiala, cu conditia aprobarii schimbarii categoriei de folosinta in interiorul termenului de ocupare temporara.
(10) In cazul in care la sfarsitul perioadei aprobate de ocupare temporara terenul nu indeplineste conditiile prevazute la alin. (5) , (8) si (9) , garantia depusa si dobanda bancara aferenta se retin in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(11) Garantia depusa si dobanda bancara aferenta prevazuta la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, in fondul de conservare si regenerare a padurilor, pentru executia lucrarilor necesare aducerii terenului la conditiile prevazute in actul de aprobare, conform devizului de lucrari intocmit de ocolul silvic si avizat de structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 40
(1) Solicitarile de scoatere definitiva sau de ocupare temporara de terenuri din fondul forestier national, in conditiile prevazute la art. 36-39, cu acordul proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice, in cazul proprietatii private si proprietatii publice a unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" sau al ocolului silvic infiintat de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, in cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului, se aproba de catre:
a) conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de pana la un ha;
b) conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu avizul structurii de specialitate, pentru suprafete de la un ha pana la 10 ha inclusiv si pentru situatia prevazuta la art. 39 alin. (7) ;
c) Guvernul, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu avizul structurii teritoriale de specialitate, pentru suprafete de peste 10 ha, precum si pentru alte situatii prevazute de lege.
(2) Ocuparea temporara a unor terenuri din fondul forestier national pentru interventii cu caracter urgent pentru executia lucrarilor de punere in siguranta a infrastructurii de transport rutier si feroviar, pentru remedierea unor deranjamente sau avarii la retelele de telecomunicatii, de transport sau de distributie a energiei electrice, la conductele de apa, canalizare, gaze, precum si la alte instalatii similare se aproba de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza unei solicitari emise in conditiile legii de autoritatea competenta/administratorul infrastructurii/operatorul de transport sau distributie, dupa caz, pentru o perioada de maximum 90 de zile, fara a mai fi necesara plata garantiei pentru ocuparea temporara de fond forestier.
(3) Beneficiarul ocuparii temporare, in conditiile alin. (2) , a terenului din fondul forestier national este obligat sa achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de crestere a arborilor, precum si a lucrarilor necesare aducerii terenului la starea initiala, stabilita pe baza de deviz, intocmit in conditiile legii de catre ocolul silvic care asigura administrarea si/sau serviciile silvice si avizat de conducatorul structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, devizul constituind titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevazuta la alin. (3) se achita, in termen de 30 de zile de la comunicarea devizului prevazut la alin. (3) , catre beneficiar.
Art. 41
(1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier national, in cazurile prevazute la art. 36 si 37, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier national, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, acestea se achita administratorilor padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor; suma prevazuta la art. 37 alin. (4) , care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestiera se achita proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute la art. 36 alin. (2) si la art. 37 alin. (1) , sume care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care exista aprobarea de scoatere definitiva din fondul forestier national se face in prezenta reprezentantului structurii teritoriale a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, numai dupa achitarea obligatiilor banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) .
Art. 42
(1) Pentru terenurile care se ocupa temporar din fondul forestier national, in cazurile prevazute la art. 39, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national cu compensare, care se achita anticipat emiterii aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fond aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv al celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, 30% din chirie se depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor, 20% se achita administratorului, iar 50% se depune in fondul de accesibilizare a padurilor;
c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, contravaloarea pierderii de crestere se achita administratorului, care o depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar in celelalte cazuri se achita proprietarului;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
(2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b) -e) se achita anticipat predarii-primirii terenului pentru care a fost emisa aprobarea de ocupare temporara din fondul forestier national.
Art. 43
Metodologia privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti se aproba prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 44
Masa lemnoasa rezultata in urma defrisarii vegetatiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, si administratorului, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului.
Art. 45
(1) Administratorii fondului forestier proprietate publica iau masuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului fondului forestier si de comasare a terenurilor proprietate publica prin schimburi de terenuri pe baza de acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le schimba, acestea avand destinatie forestiera.
(3) Metodologia de dobandire prin cumparare, schimb sau prin donatie, prin Regia Nationala a Padurilor - Romsilva si prin ceilalti administratori ai fondului forestier proprietate publica, se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(4) La realizarea schimbului se are in vedere echivalenta valorica a terenurilor, evaluarea acestora facandu-se pe baza metodologiei prevazute la art. 43.
(5) Evaluarea terenurilor si a vegetatiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizeaza in baza metodologiei prevazute la art. 43, aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(6) Coproprietarii si vecinii proprietari de fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au un drept de preemptiune, in ordinea prevazuta la art. 1.746 din Codul civil si in conditiile prezentei legi, la cumpararea de terenuri din fondul forestier aflate in proprietate privata, la pret si in conditii egale.
(7) Vanzatorul are obligatia de a-i instiinta in scris pe toti preemptorii, prin executorul judecatoresc sau notarul public, despre intentia de vanzare, aratand si pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut. In cazul in care coproprietarii sau vecinii fondului, altii decat administratorul padurilor proprietate publica a statului, nu au domiciliul ori sediul cunoscut, instiintarea ofertei de vanzare se inregistreaza la primaria sau, dupa caz, primariile in raza carora este situat terenul si se afiseaza, in aceeasi zi, la sediul primariei, prin grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preemptiune trebuie sa isi manifeste in scris intentia de cumparare si sa comunice acceptarea ofertei de vanzare sau, dupa caz, sa o inregistreze la sediul primariei unde aceasta a fost afisata, in termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vanzare ori, dupa caz, de la afisarea acesteia la sediul primariei.
(9) In situatia in care terenul ce urmeaza a fi vandut este limitrof cu fondul forestier proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, exercitarea dreptului de preemptiune al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale in termenul prevazut la alin. (8) prevaleaza in raport cu dreptul de preemptiune al vecinilor.
(10) Daca in termenul aratat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu isi manifesta intentia de cumparare, vanzarea terenului este libera. In fata notarului public dovada instiintarii preemptorilor se face cu copie de pe comunicarile facute sau, daca este cazul, cu certificatul eliberat de primarie, dupa expirarea termenului de 30 de zile in care trebuia manifestata intentia de cumparare.
(11) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin. (7) sau vanzarea terenului la un pret mai mic ori in conditii mai avantajoase decat cele aratate in oferta de vanzare atrage anulabilitatea vanzarii.
(12) Dispozitiile prezentului articol privitoare la exercitarea dreptului de preemptiune se completeaza cu prevederile de drept comun.
Art. 46
(1) Pentru realizarea schimbului de terenuri in situatiile in care unul dintre terenuri este proprietate publica, schimbul trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publica a statului;
b) sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a statului;
c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in paduri.
(2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de administratorul fondului forestier proprietate publica sau de proprietar, in cazul fondului proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) In situatia in care suprafata fondului forestier este sub 30% din suprafata judetului, schimbul de terenuri se poate realiza doar in cadrul aceluiasi judet.
(4) Schimbul se realizeaza numai cu fond forestier, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) , in care schimbul se poate face cu terenuri cu alta destinatie.
Art. 47
(1) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta categorie de folosinta silvica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera de la folosinta "padure" la alta categorie de folosinta silvica se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitiva din fondul forestier national, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate constructiei de drumuri forestiere si realizarii de lucrari de corectare a torentilor, terenurile destinate infiintarii de pepiniere silvice cu o suprafata de maximum 0,5 ha si constituirii culoarului de frontiera si a fasiei de protectie a frontierei de stat, cele destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, precum si cele destinate extinderii zonei de siguranta a liniilor electrice existente.
(4) Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor pentru constituirea culoarului de frontiera si a fasiei de protectie a frontierei de stat, a celor destinate realizarii unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, precum si a celor destinate realizarii unor centre de antrenament se face la solicitarea institutiilor din sistemul national de ordine publica.
CAPITOLUL V:Prevenirea si stingerea incendiilor
Art. 48
Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 49
Prefectii, primarii, consiliile judetene si locale, unitatile autoritatilor competente ale statului in domeniul protectiei civile, al combaterii efectelor calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce le revin, au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia.
Art. 50
Persoanele fizice care constata incendii in fondul forestier national sunt obligate sa le anunte imediat la numarul unic de urgenta si sa participe la stingerea lor.
CAPITOLUL VI:Paza si protectia padurilor
Art. 51
(1) Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile legii.
(11) In indeplinirea atributiei prevazute la alin. (1) , pentru supravegherea transporturilor de materiale lemnoase si urmarirea trasabilitatii lemnului recoltat din fondul forestier national, parcuri nationale/naturale proprietarii sunt obligati sa asigure supravegherea video a drumurilor forestiere, cu sisteme tehnice de monitorizare/inregistrare. Fondurile pentru achizitionarea, montarea si punerea in functiune a sistemelor tehnice de monitorizare/inregistrare se asigura prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(12) Procedura si conditiile tehnice in care se realizeaza supravegherea video a drumurilor forestiere, precum si masurile pentru protejarea datelor cu caracter personal se stabilesc prin Normele metodologice privind supravegherea video a drumurilor forestiere, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu, in conditiile legii.
(21) Personalul silvic cu atributii de paza raspunde patrimonial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafetele de fond forestier sau in terenurile din afara fondului forestier pe care le are in paza, in situatia in care in termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informeaza, in scris, ocolul silvic; seful ocolului silvic raspunde patrimonial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafetele de fond forestier sau in terenurile din afara fondului forestier, daca nu sesizeaza unitatile de politie si/sau parchetul teritorial cele mai apropiate, in maximum 24 de ore de la inregistrarea informatiei referitoare la constatarea pagubelor.
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum si constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic este investit cu exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite de lege.
Art. 52
(1) Unitatile de politie, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor.
(2) Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura monitorizarea supravegherii video a drumurilor forestiere prin gestionarea sistemelor tehnice in cadrul dispeceratelor proprii si executa actiuni de control al circulatiei materialelor lemnoase.
Art. 53
(1) Se interzice pasunatul in fondul forestier, in perdelele forestiere de protectie si in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau in alunecare.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) , in caz de forta majora, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau unitatile teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba pasunatul in fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) se desfasoara pe durata limitata;
b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii;
c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale;
d) s-a obtinut acordul proprietarului;
e) este solicitat in cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat pasunatul in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, precum si in padurile care indeplinesc functii speciale de protectie.
(4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin. (2) lit. d) se da de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de pasunat, adapat si adapostire se aproba de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate si in perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publica a statului, aprobarea se da de catre conducatorii structurilor prevazute la art. 10 alin. (2) .
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in ariile naturale protejate de interes national, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele forestiere de protectie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea in mod gratuit a stupilor de albine in fondul forestier proprietate publica a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin. (2) si (5) se stabileste prin intelegerea partilor.
Art. 54
(1) Accesul public pedestru in padure este permis pe raspunderea celui care intra in padure numai in zone amenajate, pe trasee si poteci marcate in acest sens, pe drumurile forestiere si in padurile cu functii de protectie, predominant sociale.
(11) Accesul public cu bicicleta in padure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile si pe traseele amenajate, pe raspunderea celui care intra in padure si cu respectarea conditiilor stabilite de administratorul fondului forestier/proprietar, dupa caz.
(2) Accesul public in fondul forestier national cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee special marcate si omologate, numai cu acordul:
a) sefului ocolului silvic, in cazul administrarii;
b) proprietarului, cu avizul sefului ocolului silvic, in cazul asigurarii serviciilor silvice.
(3) In cazul organizatiilor neguvernamentale, accesul in fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este permis doar in urma semnarii unui protocol cu administratorul, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului, sau cu administratorul/proprietarul, in cazul fondului forestier proprietate privata.
(4) Amenajarea in fondul forestier national de poteci si trasee pentru plimbare, alergare si biciclete se face cu acordul administratorului, pentru fondul forestier proprietate publica a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul forestier, altul decat proprietate publica a statului. In padurile incadrate in tipul I functional, amenajarile se pot realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile si traseele pentru plimbare, alergare si biciclete pot fi realizate numai din pamant, lemn si pietris. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii definitive/ocuparilor temporare din fondul forestier national, nu necesita autorizatie de constructie si este permisa numai in situatia in care nu implica taieri de arbori, defrisari.
Art. 55
(1) Supravegherea starii de sanatate a padurilor si stabilirea lucrarilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toti detinatorii de fond forestier.
Art. 56
Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.
Art. 57
(1) Lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor padurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizeaza in mod unitar sub coordonarea serviciului prevazut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor se realizeaza de ocolul silvic in care sunt necesare aceste lucrari si se suporta de proprietar, respectiv de administrator, pentru padurile proprietate publica a statului.
CAPITOLUL VII:Produsele specifice fondului forestier national
Art. 58
(1) Produsele specifice fondului forestier national sunt bunurile ce se realizeaza din acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici destabilizatori sau din defrisari de padure legal aprobate;
d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita, puieti si diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
a) fauna de interes cinegetic;
b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier;
c) fructe de padure;
d) seminte forestiere;
e) trufe si alte ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
g) rasina;
h) alte produse.
(4) Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor acesteia, dupa caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a pestelui din apele de munte.
(5) Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier national se fac/se face pe baza autorizatiilor emise de ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, conform instructiunilor aprobate prin ordin al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si pe baza autorizatiei de recoltare/achizitionare emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului.
(6) In cazul fondului forestier care nu se afla in administrarea unui ocol silvic, autorizatiile prevazute la alin. (5) se vor emite doar in baza acordului scris al proprietarului fondului forestier.
Art. 59
(1) Volumul maxim de lemn care se recolteaza ca produse principale intr-o unitate de gospodarire nu poate depasi posibilitatea acestora, stabilita prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevazut la alin. (1) , care se recolteaza anual ca produse principale intr-o unitate de gospodarire, nu poate depasi posibilitatea anuala.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) , se poate depasi posibilitatea anuala, in urmatoarele situatii:
a) daca reglementarea procesului de productie lemnoasa se realizeaza la nivel de arboret;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, pana la nivelul posibilitatii anuale, in anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic in vigoare.
c) recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(4) Suprafata arboretelor prevazuta in amenajamentul silvic a fi parcursa cu lucrari de ingrijire si de conducere este minimala.
(5) Volumul prevazut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrarile de ingrijire si conducere, este orientativ si se recolteaza cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice si in functie de starea arboretelor.
(51) (51) Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, taierile de igiena executate in fondul forestier proprietate publica a statului se realizeaza de catre administratorii prevazuti de lege, in urmatoarea ordine:
a) prin exploatare in regie proprie, cu forte proprii;
b) prin exploatare in regie proprie, prin prestari servicii cu operatori economici atestati pentru lucrari de exploatare forestiera;
c) prin valorificare ca masa lemnoasa pe picior; valorificarea ca masa lemnoasa pe picior se poate face numai pentru volumul din actele de punere in valoare care depaseste capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului silvic/bazei experimentale si dupa organizarea a cel putin doua proceduri de achizitie publica, in conditiile legii. Volumul lemnului de foc rezultat din masa lemnoasa valorificata pe picior se ofera spre valorificare in ordinea de prioritati prevazuta la alin. (52) .
(52) (52) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm si ca lemn de foc din lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, din taierile de igiena din fondul forestier proprietate publica a statului se valorifica in urmatoarea ordine de prioritati:
a) pentru necesarul de lemn al populatiei, pe baza de solicitare individuala sau in baza solicitarilor centralizate de unitatile administrativ-teritoriale pe suprafata carora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unitatilor de interes local finantate, integral sau partial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfasoara activitate economica in sensul reglementarilor comunitare in domeniul ajutorului de stat, in baza solicitarii unitatii de interes local sau in baza solicitarilor centralizate de unitatile administrativ-teritoriale pe suprafata carora estre amplasat fondul forestier; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publica a statului.
(53) (53) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm si ca lemn de foc din lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor, din taierile de igiena executate in fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se valorifica in conditiile Regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica in vigoare, in urmatoarea ordine de prioritati:
a) pentru necesarul de lemn populatiei din raza unitatii administrativ-teritoriale; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unitatilor de interes local de pe raza unitatii administrativ-teritoriale finantate, integral sau partial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfasoara activitate economica in sensul reglementarilor comunitare in domeniul ajutorului de stat; aceasta cantitate se valorifica prin vanzare directa, iar cumparatorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
d) in situatia in care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevazuta mai sus, unitatile administrativ-teritoriale pot hotari sa se asigure necesarul de lemn de foc si din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrari silvotehnice.
(54) - Art. 59, alin. (5^4) din titlul III, capitolul VII a fost abrogat la 11-aug-2018 de Art. I, punctul 5. din Legea 230/2018
(55) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm si de lemn de foc, ramas dupa acoperirea necesarului de lemn in conditiile alin. (52) si (53) , se valorifica in conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, in vigoare.
(56) Volumul de lemn prevazut la alin. (51) se adauga la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de catre administratorii fondului forestier proprietate publica a statului, stabilit in conditiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica.
(57) Pentru judetele deficitare in paduri, solicitarile formulate catre unitatile administrativ-teritoriale se centralizeaza la nivelul prefecturilor si se transmit Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva in vederea comunicarii catre acestea a existentei in judetele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capatul gros de maximum 24 cm si de lemn de foc, disponibile spre vanzare.
(58) Persoanele fizice care au in proprietate fond forestier din care isi pot acoperi cantitatea de lemn necesara incalzirii locuintelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru incalzirea locuintelor in conditiile alin. (52) -(54) .
(59) Materialele lemnoase prevazute la alin. (52) -(54) , comercializate de catre cumparatorii acestora, sunt fara provenienta legala si se confisca fizic sau valoric, dupa caz, in conditiile legii.
(6) Produsele accidentale se recolteaza integral din fondul forestier; in situatia in care volumul produselor accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior aparitiei acestora depaseste posibilitatea, ocolul silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, dupa caz, intocmeste documentatia potrivit metodologiei prevazute la alin. (61) si o transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. In ariile naturale protejate se respecta legislatia specifica protectiei mediului.
(61) Depasirea posibilitatii prevazute la alin. (6) se aproba prin decizie a conducatorului structurii teritoriale de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in baza metodologiei aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(62) In termen de 5 zile lucratoare de la aprobare, structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura decizia de aprobare a depasirii posibilitatii, care decide aprobarea/respingerea elaborarii unui nou amenajament silvic; la stabilirea posibilitatii din noul amenajament silvic se ia in considerare volumul cu care s-a depasit posibilitatea din amenajamentul anterior.
(63) Pentru suprafetele de fond forestier cuprinse intre 10,1 si 100 ha, pentru care nu exista amenajament silvic elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai dupa elaborarea unui addendum la un amenajament silvic in vigoare si aprobarea acestuia in Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura.
(7) Volumul produselor accidentale I inregistrate in unitati de gospodarire in care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, precum si volumul arborilor taiati ilegal se precompteaza din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile, cu exceptia situatiilor aparitiei produselor accidentale I.
(10) In situatia in care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici si/sau abiotici este mai mare decat posibilitatea anuala, aceasta poate fi depasita in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(11) Volumul masei lemnoase prevazut la alin. (10) , care depaseste posibilitatea anuala, se precompteaza in anii urmatori de aplicare a amenajamentului silvic.
Art. 60
(1) Produsele lemnoase ale padurii si ale vegetatiei forestiere din afara fondului forestier se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare eliberata de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativa si calitativa a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare intocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care elibereaza autorizatia de exploatare are obligatia sa execute predarea spre exploatare, controlul exploatarii si reprimirea parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.
(5) In elaborarea regulamentului prevazut la alin. (4) se au in vedere urmatoarele principii:
a) valorificarea superioara a masei lemnoase;
a1) expedierea materialelor lemnoase obtinute din fondul forestier national si din vegetatia din afara fondului forestier national se face numai dupa masurarea materialelor lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltarii rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar catre operatori economici atestati; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpara la licitatie sau negociere, dupa caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub forma de lemn rotund fasonat la drum auto, doar in cazul in care asigura prin capacitatea proprie procesarea a cel putin 40% din materialul lemnos achizitionat;
d) prioritatea alocarii resurselor de materiale lemnoase din padurile proprietate publica, necesare incalzirii locuintelor populatiei;
e) transparenta vanzarii si comercializarii masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani in baza actelor de punere in valoare autorizate la exploatare si exploatate la nivel national, indiferent de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producatorii din industria mobilei din paduri proprietate publica a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; acestia au drept de preemptiune la cumpararea de masa lemnoasa, la oferta de pret si in conditii egale de vanzare.
(6) Incepand cu data de 1 ianuarie 2025, masa lemnoasa recoltata din fondul forestier proprietate publica a statului si din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se valorifica preponderent ca lemn fasonat.
(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2023, cel putin 50% din masa lemnoasa recoltata din fondul forestier proprietate publica a statului si din fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se valorifica ca lemn fasonat.
(8) Administratorii fondului forestier proprietate publica a statului prevazuti la art. 11 alin. (1) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publica a unitatii administrativ-teritoriale sunt obligati sa ia masuri pentru incadrarea in prevederile alin. (6) si (7) .
(9) Licitatiile publice pentru executarea prestarilor de servicii de exploatare forestiera deroga de la prevederile Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 61
Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza in conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
CAPITOLUL VIII:Exploatarea masei lemnoase
Art. 62
(1) Exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura. In zonele de deal si de munte se da prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestati de catre comisia de atestare, care functioneaza in cadrul asociatiei patronale si profesionale din domeniul forestier recunoscuta la nivel national.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice si fizice, care pot exploata din proprietatea lor, fara sa detina certificat de atestare pentru lucrari de exploatare forestiera, un volum de pana la 20 mc/an, in conditiile legii, si ocoalele silvice care pot exploata masa lemnoasa provenita din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor tinere - curatari.
(4) De prevederile alin. (3) beneficiaza si persoanele fizice care au facilitatile prevazute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea in unele drepturi economice a locuitorilor Muntilor Apuseni, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si membrii formelor de proprietate asociative prevazute de lege.
(41) In scopul prevenirii inundatiilor, Administratia Nationala A«Apele RomaneA» si subunitatile acesteia pot efectua lucrarile de exploatare a vegetatiei forestiere din albia minora si de pe suprafata constructiilor hidrotehnice, fara a detine certificat de atestare.
(42) In vederea exploatarii materialului lemnos in conditiile art. 62 alin. (3) , ocolul silvic nominalizat poate stabili un program saptamanal pentru efectuarea lucrarilor de transport valabil pentru intreg teritoriul unitatii administrativ-teritoriale. Programul astfel stabilit se comunica consiliului local in vederea aducerii la cunostinta persoanelor fizice si juridice interesate.
(43) Prevederile art. 62 alin. (3) si (42) se aplica si in cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier.
(5) Regulamentul privind organizarea, functionarea si componenta comisiei prevazute la alin. (2) , precum si criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestiera se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, la propunerea institutiilor, organizatiilor si asociatiilor profesionale si patronale din domeniu, a reprezentantilor nationali ai proprietarilor de padure si a structurilor asociative ale autoritatilor locale.
(6) Autorizatia de exploatare se elibereaza de ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice.
Art. 63
(1) Arborii destinati taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie de natura taierii, se marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre personalul silvic imputernicit, in conformitate cu normele tehnice.
(2) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 64
(1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor, iar tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale.
(2) Operatiunile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile notariale a inscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul marcilor si al sigiliilor.
(4) Prin metodologie, aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se pot stabili, pe zone-pilot, constituite la nivel de ocol silvic, modalitati experimentale de recoltare a arborilor, fara utilizarea dispozitivelor speciale de marcat.
Art. 65
(1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrari in platforma primara si de transport al lemnului din padure care sa nu produca degradarea solului, a drumurilor forestiere si a malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, precum si a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de normele tehnice.
(2) Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata exploatarii pentru prejudiciile produse in cuprinsul parchetului si drumurilor auto forestiere pe care circula.
Art. 66
(1) In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevazute la art. 65 alin. (1) , inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor autorizatiilor de exploatare, acestia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o cautiune de minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cautiunii prevazute la alin. (1) se stabileste la data contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului.
Art. 67
(1) Pentru colectarea lemnului din paduri se construiesc cai de acces si instalatii pasagere, in conformitate cu instructiunile prevazute la art. 62 alin. (1) .
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor apartinand altor proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor.
CAPITOLUL IX:Provenienta si circulatia materialelor lemnoase
Art. 68
(1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienta lor, se transporta numai insotite de documente specifice de transport, din care sa rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele de transport prevazute la alin. (1) .
(21) Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, in volum de peste 10 m3, neinsotite de documentele specifice de transport prevazute la alin. (1) , constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda sau cu inchisoare de la 6 luni la un an si cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
(22) Sunt supuse confiscarii mijloacele de transport materiale lemnoase si orice alte bunuri care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea infractiunii prevazute la alin. (21) .
(3) Prestatiile silvice in vegetatia din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unitati administrativ-teritoriale de catre ocolul silvic nominalizat.
Art. 69
(1) Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre:
a) personalul silvic;
b) ofiteri, subofiteri si agenti din cadrul Politiei Romane, Politiei de Frontiera Romana si Jandarmeriei Romane;
c) personalul cu atributii de control din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) lit. b) si c) este obligat sa sprijine personalul silvic in actiunile de control al circulatiei materialelor lemnoase, in conditiile legii.
Art. 70
Materialele lemnoase gasite in circulatie fara documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a caror valabilitate a expirat sau care nu au inscrisa provenienta legala se confisca de personalul prevazut la art. 69 alin. (1) si se valorifica potrivit legii.
Art. 71
(1) Materialele lemnoase insotite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzator se retin si se predau in custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se asigura de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care detin spatii corespunzatoare de depozitare, cu acordul acestora.
(3) Daca, in termenul stabilit de personalul imputernicit care a dispus retinerea sau ca urmare a hotararii judecatoresti, nu se confirma provenienta legala a materialelor lemnoase, acestea se confisca potrivit prevederilor legale.
(4) In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase retinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, daca acestia sunt identificati si nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifica potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de retinere, custodie si transport se suporta de persoana care nu a facut dovada provenientei legale a materialelor lemnoase retinute.
Art. 72
(1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea materialelor lemnoase fara documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora.
(11) Se interzic transportul si comercializarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atesta provenienta materialelor lemnoase.
(12) Se interzic primirea, depozitarea si prelucrarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care atesta provenienta materialelor lemnoase, astfel cum este definita in anexa nr. 1 pct. 38, cu luarea in considerare a tolerantelor de masurare specificate prin normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase prevazute la art. 73.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradarii, materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora se consemneaza intr-un cont special pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Art. 73
Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund, precum si cele privind provenienta si circulatia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
CAPITOLUL X:Cercetarea stiintifica din silvicultura
Art. 74
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina prin programe activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica din domeniu si urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor.
Art. 75
(1) Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul silviculturii se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care se reorganizeaza, prin hotarare a Guvernului, in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea", in coordonarea autoritatii publice centrale pentru cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si inovare ca institut national cu personalitate juridica, precum si prin alte persoane juridice de drept public si privat care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologica pentru fondul forestier proprietate publica a statului se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, care se reorganizeaza in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea". Regia Nationala a Padurilor - Romsilva acorda direct realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologica Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
(3) Avizarea si aprobarea proiectelor de amenajare a padurilor si a altor proiecte referitoare la fondul forestier national se realizeaza de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
Art. 76
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura "Marin Dracea" administreaza prin baze experimentale fondul forestier proprietate publica a statului detinut, in care se efectueaza cercetari in vederea generalizarii rezultatelor in practica silvica.
Art. 77
Cercetarea stiintifica in domeniul silviculturii este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si din alte surse, potrivit legii.
CAPITOLUL XI:Dezvoltarea constiintei forestiere
Art. 78
(1) Autoritatea publica centrala pentru educatie, cu consultarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, va include in curricula de la formele de invatamant obligatorii notiuni privitoare la paduri, la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta lor in cadrul biosferei si in viata omenirii, in general.
(2) Notiunile prevazute la alin. (1) se vor dezvolta diferentiat si progresiv, in functie de forma de invatamant.
Art. 79
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura are obligatia realizarii actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru urmatoarele scopuri:
a) formarea constiintei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale la proprietarii de paduri.
Art. 80
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza Centrul National pentru Perfectionare in Silvicultura.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a centrului prevazut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 81
(1) In perioada 15 martie - 15 aprilie a fiecarui an, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza "Luna plantarii arborilor".
(2) Luna plantarii arborilor se organizeaza cu participarea consiliilor judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor scolare teritoriale, a institutiilor confesionale, a unitatilor militare, precum si a altor institutii cu caracter public.
(3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1) , autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin unitatile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispozitia celor interesati materialul saditor si logistica necesara.
(4) In perioada prevazuta la alin. (1) , autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, administratorii padurilor proprietate publica a statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa desfasoare actiuni publice de popularizare si educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii forestiere, intretinerea si conducerea arboretelor.
Art. 82
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina initiativa si actiunile institutiilor publice, ale mass-media si ale organizatiilor neguvernamentale referitoare la apararea, dezvoltarea si gospodarirea padurilor.
CAPITOLUL XII:Accesibilizarea padurilor
Art. 83
(1) Marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier national constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate in conditiile legii, in cazul ariilor naturale protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, organizate, care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora, cu respectarea prevederilor art. 54 alin. (2) , precum si pentru accesul proprietarilor la terenuri in vederea gospodaririi acestora.
(3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea autorizatiei de construire.
Art. 84
Construirea drumurilor forestiere se realizeaza dupa aprobarea schimbarii categoriei de folosinta forestiera, in conditiile art. 47 alin. (1) , la solicitarea proprietarului sau administratorului, dupa caz, dupa cum urmeaza:
a) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier proprietate publica a statului, de administratorul acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in fondul forestier, altul decat cel proprietate publica a statului, de catre proprietar.
Art. 85
(1) Proiectarea si constructia drumurilor forestiere se realizeaza pe baza principiilor care respecta incadrarea in peisaj si nu afecteaza calitatea apei, a solului si a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie infiintata in acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil.
(4) Comisia de atestare este compusa din specialisti din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, specialisti in cercetare, proiectare si in constructia de drumuri forestiere, specialisti din invatamantul superior de profil si reprezentanti ai asociatiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel national.
(5) Activitatile de proiectare si de construire a drumurilor forestiere se desfasoara in conformitate cu ghidurile de bune practici si cu normativele aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de corectare a torentilor.
(7) Supravegherea si controlul executiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului si autoritatilor de la care s-au obtinut avizele.
(8) Receptia lucrarilor privind drumurile forestiere se efectueaza de beneficiar si de reprezentanti ai autoritatilor de la care s-au obtinut avizele, in prezenta reprezentantilor proiectantului si ai constructorului.
Art. 86
Lucrarile de corectare a torentilor si intretinerea investitiilor efectuate pentru corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu fonduri publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de management al riscului la inundatii.
Art. 87
(1) Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate in fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Modul de utilizare si transportul pe drumurile auto forestiere se reglementeaza prin metodologie aprobata prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
TITLUL IV:Dezvoltarea durabila a fondului forestier national
CAPITOLUL I:Dezvoltarea fondului forestier national
Art. 88
(1) Dezvoltarea fondului forestier national si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si o prioritate nationala, in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nivel local, national si global, si se realizeaza prin Programul national de impadurire.
(2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin. (1) se face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul 2035.
(4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa achizitioneze terenuri in vederea impaduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa creasca.
(5) Finantarea actiunilor prevazute la alin. (4) se asigura din: fonduri proprii ale Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fondul de conservare si regenerare a padurilor, precum si de la bugetul de stat.
Art. 89
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura realizeaza continuu si actualizeaza periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier national, denumit in continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, in scopul obtinerii de informatii actualizate despre starea si evolutia vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
(2) Metodologia de inventariere statistica a tuturor resurselor forestiere din Romania, pe baza careia se realizeaza I.F.N., se aproba de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 90
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura asigura realizarea cu continuitate a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv de utilitate publica. Executia lucrarilor de infiintare a perdelelor forestiere de protectie se face in baza studiilor tehnico-economice prevazute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu respectarea cerintelor prevazute la art. 7 alin. (4) si (6) -(8) din Legea nr. 289/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fara a fi necesara obtinerea altor avize/aprobari/autorizatii/acorduri.
Art. 91
Finantarea Programului national de impadurire prevazut la art. 88 si a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie prevazut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare si regenerare a padurilor, alocatii de la bugetul de stat si din alte fonduri prevazute de lege.
CAPITOLUL II:Forme asociative ale proprietarilor de paduri
Art. 92
(1) Persoanele fizice si/sau juridice care au in proprietate terenuri forestiere se pot constitui in asociatii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodarirea durabila a padurilor.
(3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in vederea realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de management durabil al padurilor, urmarindu-se:
a) consolidarea proprietatii;
b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile.
Art. 93
Asociatiile de proprietari de paduri se infiinteaza potrivit prevederilor si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 94
(1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de proprietari de paduri si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie sa se inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 95
(1) Obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al Romaniei.
(2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila, acesteia fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Formele asociative prevazute la alin. (1) , rezultat al manifestarii vointei comunitatilor locale, sunt persoane juridice; organizarea si functionarea acestora se vor reglementa prin lege speciala.
(4) Scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier apartinand formelor asociative prevazute la alin. (1) este permisa pentru realizarea si/sau extinderea obiectivelor si lucrarilor prevazute la art. 36 si art. 37 alin. (1) lit. a) si d) -f) ; terenurile oferite in compensare intra in proprietatea formelor asociative si intregesc drepturile membrilor proportional cu cotele detinute.
Art. 96
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina constituirea si dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor asociative, prin bugetul sau.
CAPITOLUL III:Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor
Art. 97
(1) In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru:
a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurarii serviciilor silvice pentru suprafetele de fond forestier de maximum 30 ha, aflate in proprietatea sau in detinerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent daca acestea sunt sau nu sunt cuprinse intr-o asociatie, care au incheiate contracte de servicii silvice cu ocoale silvice nominalizate; plata se face catre ocolul silvic nominalizat, in baza devizului intocmit de acesta, pentru suprafetele pentru care are incheiate contracte de servicii silvice;
a1) - Art. 97, alin. (1) , litera A^1. din titlul IV, capitolul III a fost abrogat la 11-sep-2020 de Art. I, punctul 28. din Legea 197/2020
a2) devizul prevazut la lit. a) se calculeaza ca produs intre suprafata prevazuta in contractele de servicii silvice si costurile medii/ha, pe suprafetele aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2.
b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa;
c) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a lucrarilor prevazute la art. 33 alin. (3) lit. a) -d) si sumele calculate la nivelul maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
d) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor prevazute la art. 57 alin. (1) , numai pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie;
e) refacerea padurilor, daca sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare si regenerare a padurilor sunt insuficiente, si a cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;
f) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri;
g) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de educatie forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor.
(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier national peste nivelul regimului silvic, asa cum este definit in anexa nr. 1 pct. 42, se face numai cu acordarea de compensatii, cu exceptia situatiilor in care dreptul de proprietate este limitat la initiativa si prin vointa expresa a proprietarului.
(21) Impunerea de restrictii proprietarilor de paduri prin amenajamente silvice, prin planurile de management si regulamente ale ariilor naturale protejate se face doar cu acordarea prealabila de plati reparatorii care sa compenseze integral veniturile nerealizate anual de proprietarul de padure, persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat.
(22) In masura in care nu sunt asigurate prin fonduri europene, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, sumele necesare pentru efectuarea platilor prevazute la alin. (2) .
(3) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru refacerea cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale.
Art. 971
(1) In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, statul acorda ajutoare de stat in silvicultura, in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 702/2014 din 25 iunie 2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare in sectoarele agricol si forestier si in zonele rurale ca fiind compatibile cu piata interna, in aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.
(2) Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor asigura elaborarea reglementarilor sectoriale si gestionarea fondurilor financiare, necesare acordarii ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1) , prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul autoritatii publice care gestioneaza Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Institutiile responsabile pentru implementarea ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1) sunt Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Administratia Fondului pentru Mediu, respectiv autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevazute la alin. (1) sunt proprietarii de fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale.
(5) Ajutorul de stat prevazut la alin. (1) se acorda pentru:
a) costurile reprezentand contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la inchiderea starii de masiv pe suprafetele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici si/sau abiotici; costurile se aproba pe baza de deviz de catre structura teritoriala de specialitate a autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
b) contravaloarea pierderii de crestere, care se acorda anual, pe o perioada de 10 ani, pentru suprafetele prevazute la lit. a) ; compensatia se acorda incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator anului in care s-a produs afectarea;
c) contravaloarea costurilor generate de recoltarea produselor accidentale.
(6) Pentru fondul forestier proprietate publica a statului, costurile reprezentand contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la inchiderea starii de masiv pe suprafetele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici si/sau abiotici, se suporta din fondul de rezerva al Guvernului.
Art. 98
Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a) , c) , d) si e) se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura administrarea/serviciile silvice, dupa caz, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b) , f) si g) si alin. (21) si (22) si la art. 101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21 alin. (4) se pun la dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 99
(1) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale prevazute la art. 998 se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
(2) Prin normele metodologice prevazute la alin. (1) se aproba si procedura de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond.
Art. 100
Realizarea cadastrului aferent fondului forestier national, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetatie forestiera este finantata anual de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 101
(1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in continuare proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar, corespunzator suprafetei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protectie.
(2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului cod, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza metodologia de acordare a compensatiei prevazute la alin. (1) , pe care o aproba prin ordin al conducatorului acesteia.
(3) Plata compensatiei prevazute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alocatii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevazute de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publica a statului cu alta destinatie decat cea forestiera, in conditiile legii, pe care se realizeaza perdele forestiere de protectie, sunt scutite de la plata redeventei aferente suprafetei ocupate de perdelele forestiere.
TITLUL V:Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic
Art. 102
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza si realizeaza prin personalul propriu imputernicit si prin personalul imputernicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura:
a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier national;
b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
c) controlul circulatiei materialelor lemnoase, al instalatiilor de prelucrat si al spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase;
d) controlul circulatiei produselor nelemnoase din fondul forestier national.
Art. 103
(1) Detinatorii de fond forestier si de vegetatie forestiera din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligati sa permita accesul personalului silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, dupa caz, dupa instiintarea prealabila a acestora.
(2) Personalul silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic are dreptul sa patrunda pe proprietatile forestiere in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu.
TITLUL VI:Raspunderi si sanctiuni
Art. 104
Incalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii.
Art. 105
(1) Prejudiciul adus fondului forestier national, denumit in continuare prejudiciu, indiferent de natura juridica a proprietatii, se evalueaza de catre personalul silvic, in conditiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevazut la alin. (1) , produs prin fapte care constituie infractiuni sau contraventii, se stabileste prin insumarea valorii pagubei produse padurii cu valoarea functiilor padurii nerealizate.
(21) Valoarea pagubei produse padurii se calculeaza conform legii.
(22) Valoarea functiilor padurii nerealizate se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru padurile incadrate in tipurile functionale T V si T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse padurii;
b) pentru padurile incadrate in tipurile functionale T III si T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse padurii;
c) pentru padurile incadrate in tipul functional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse padurii;
d) pentru padurile incadrate in tipul functional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse padurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu exista obligativitatea intocmirii amenajamentului silvic in conditiile art. 20 alin. (2) : prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse padurii.
(3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala*) , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta se recupereaza, in baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/partial intocmit de personalul silvic, de catre organele fiscale competente subordonate Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit in sarcina persoanelor fizice de catre organele fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.
*) La 1 ianuarie 2016 va intra in vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
(4) Sumele care reprezinta valoarea functiilor padurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica. Pentru aceste valori de compensare sta in instanta autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si/sau structurile teritoriale de specialitate ale acesteia.
Art. 106
(1) Reducerea suprafetei fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor art. 36 si 37 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si schimbarea destinatiei obiectivului pentru care s-a obtinut aprobarea de scoatere din fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier national, daca schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevazute la alin. (1) si (2) este obligat sa elibereze terenul forestier de orice constructii sau instalatii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului faptelor prevazute la alin. (1) si (2) , de catre ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infractiunii.
Art. 107
(1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs nu depaseste limita prevazuta la lit. a) , dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a) ;
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data comiterii faptei;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei.
(11) Taierea fara drept de arbori din fondul forestier national, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de pana la 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
b) cu inchisoare de la un an la 3 ani, daca valoarea prejudiciului produs este cuprinsa intre limita prevazuta la lit. a) si de cel mult 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
c) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) si (11) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
b) in timpul noptii;
c) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseste.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de catre personalul silvic abilitat, ca urmare a activitatilor autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infractiuni, cu conditia ca operatorul economic care exploateaza sa depuna la ocolul silvic o solicitare scrisa in care sa specifice volumul prejudiciat.
Art. 1071
(1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevazute la art. 63 fara drept sau cu nerespectarea reglementarilor specifice in vigoare constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) In cazul falsificarii dispozitivelor speciale de marcat prevazute la art. 63, sunt aplicabile dispozitiile art. 317 din Codul penal.
Art. 108
(1) Pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu inchisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) se majoreaza cu jumatate, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
a) in timpul noptii;
b) in fondul forestier national situat in arii naturale protejate de interes national.
Art. 109
(1) Furtul de puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit. a) ;
c) cu inchisoare de la un an la 5 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
d) cu inchisoare de la 2 la 7 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
(11) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror alte produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza:
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevazute la alin. (1) si (11) se majoreaza cu jumatate in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
Art. 110
Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin. (1) constituie infractiune silvica si se pedepseste cu amenda.
Art. 111
Pe langa organele de urmarire penala, sunt competente sa constate faptele prevazute la art. 106, 107-109 si 110 personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane.
Art. 112
(1) Personalul silvic prevazut la art. 111 are competenta sa identifice si sa inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se retin de personalul silvic imputernicit sa constate aceste fapte.
(3) Procedura de retinere prevazuta la alin. (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 113
(1) In cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infractiuni, persoana care are calitatea sa le constate depune actul de constatare la unitatea sau la institutia in care isi desfasoara activitatea.
(2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe langa instanta competenta din punct de vedere material si teritorial.
Art. 114
Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.
TITLUL VII:Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 115
(1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instructiunile si ghidurile de bune practici si le aproba prin ordin al conducatorului acesteia, exercitand si controlul aplicarii lor.
(2) Pana la elaborarea si aprobarea actelor normative prevazute la alin. (1) se aplica normele, regulamentele si instructiunile aflate in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 116
Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa se aproba prin lege, pentru o perioada de 5 ani, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 117
Regulamentul de paza a fondului forestier se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 118
(1) Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege speciala, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod.
(2) Pana la intrarea in vigoare a legii speciale prevazute la alin. (1) se aplica prevederile referitoare la contraventiile silvice din Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, si din Legea nr. 31/2000*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile ulterioare.
*) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice a fost abrogata prin Legea nr. 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, rectificata, cu modificarile ulterioare.
Art. 119
Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului raportul privind starea padurilor.
Art. 120
(1) Personalul silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Uniforma si insemnele prevazute la alin. (1) se asigura gratuit de angajator, fara a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se asigura gratuit, prin bugetul acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile si indatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege speciala.
(4) Indemnizatiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si subunitatile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
*) Prin Decizia nr. 72/2021 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite sesizarea si stabileste ca in interpretarea dispozitiilor art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, personalul silvic nu beneficiaza de indemnizatia de grad profesional in absenta elaborarii unor acte normative care sa reglementeze modalitatea de stabilire, in concret, a acestui drept salarial.
(5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura A«Marin DraceaA» beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza.
*) Prin Decizia nr. 7/2021 Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul in interesul legii si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispozitii beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza, in absenta elaborarii normelor, regulamentelor, instructiunilor si ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeasi lege.
(6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu cel putin 3 ani vechime in domeniul silviculturii, sunt autorizati sa execute masuratori topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu tema de doctorat in domeniul masuratorilor terestre sau avand cel putin 5 semestre de studiu in domeniul masuratorilor terestre, pot sa efectueze lucrari de geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor incasate si 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice in structura careia isi desfasoara activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea.
(9) Sumele prevazute la alin. (8) se utilizeaza de fiecare persoana juridica, dupa cum urmeaza:
a) pentru stimularea personalului silvic care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investitii legate de paza fondului forestier si sustinerea financiara a unor actiuni in instanta initiate de persoana juridica.
(1) La data intrarii in vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare si de transformare a pasunilor impadurite.
(2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite si amenajamentele silvice, aprobate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, raman valabile pana la intocmirea amenajamentului silvic in conditiile prezentului cod, dar nu mai tarziu de expirarea valabilitatii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate raman in vigoare pana la data intocmirii amenajamentului silvic, in conditiile prezentului cod.
(4) Dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizeaza lucrarile prevazute in amenajamentele silvice in vigoare.
Art. 122
La data intrarii in vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea in valoare si autorizarea spre exploatare de masa lemnoasa din paduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, in conditiile prezentului cod.
Art. 123
Pana la elaborarea metodologiei prevazute la art. 43 se aplica metodologia in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 124
(1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2) , infiintate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, sunt obligate sa se inscrie in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod, si sunt continuatoarele in drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevazute la alin. (1) se radiaza din Registrul comertului, respectiv din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in temeiul autorizatiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justitiei si ai ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
(3) Autorizatiile de functionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 125
(1) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau utilaje apartinand persoanelor juridice se realizeaza numai dupa autorizarea persoanei juridice si a fiecarei instalatii si/sau utilaj de o comisie constituita de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si dupa inregistrarea acesteia in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(2) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau cu utilaje apartinand persoanelor fizice se realizeaza dupa inregistrarea persoanei fizice in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul subunitatilor teritoriale ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
(3) Procedura si criteriile de inregistrare si autorizare a persoanelor si instalatiilor prevazute la alin. (1) si (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 126
(1) Pentru fondul forestier proprietate publica nu se platesc taxe si impozite.
(2) Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se platesc taxele si impozitele prevazute de lege.
Art. 127
Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publica a statului, pe care il administreaza in scopurile prevazute la art. 11 alin. (4) si (5) , potrivit metodologiei aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
Art. 128
(1) Pana la punerea in posesie a terenurilor forestiere in temeiul legilor funciare, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are obligatia sa execute lucrarile tehnice silvice conform amenajamentelor silvice si reglementarilor impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acorda in bani sau in natura, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare si punerea in posesie.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercita de la data emiterii procesului-verbal de punere in posesie a acestora, data la care noii proprietari sunt obligati sa-si asigure administrarea/serviciile silvice in conditiile prezentei legi.
Art. 129
(1) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva plateste administratorului sau ocolului silvic care asigura serviciile silvice pentru suprafetele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare si regenerare a padurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin taieri de produse principale si accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului, pana la punerea in posesie a suprafetei.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) se platesc pentru suprafetele de padure neregenerate, indiferent de data punerii in posesie, si nu pot fi mai mici decat sumele necesare impaduririi si efectuarii lucrarilor de intretinere pana la realizarea starii de masiv, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
Art. 130
- Art. 130 din titlul VII a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. 502, alin. (1) , punctul 4. din titlul XI din Codul Fiscal din 2015
Art. 131
Legislatia subsecventa Legii nr. 26/1996 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei Guvernului nr. 96/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane in vigoare pana la elaborarea legislatiei in conditiile prezentului cod.
Art. 132
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) Ordonanta Guvernului nr. 81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotararea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe care le au in proprietate si pe care le administreaza prin structuri silvice de stat, pe baza contractuala, precum si a obligatiilor acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu modificarile ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
f) Ordonanta Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de paduri private in scopul gospodaririi durabile a acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 515/2004, cu modificarile ulterioare;
g) Ordonanta Guvernului nr. 82/2004 privind masurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 81/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat si a complexurilor de vanatoare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 si art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare;
j) orice alta dispozitie contrara prevederilor prezentului cod.
Art. 133
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.
OUG 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum si unele masuri bugetare Ordonanta de urgenta 127/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative, prorogarea unor ...
OUG 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invatamant si alte sectoare de activitate bugetara Ordonanta de urgenta 128/2023 pentru unele masuri referitoare la salarizarea personalului din invata ...
Legea 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor Legea nr. 414/2023 privind desfasurarea actiunilor in reprezentare pentru protectia intereselor cole ...
Legea 188/1999, actualizata 2024, privind Statutul functionarilor publici Legea 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, actualizata 2024 - Republicare Actualizat ...
Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Legea nr. 412/2023 pentru infiintarea si functionarea punctelor gastronomice locale Publicata in ...
Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Legea 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului Publicat in Monitorul Oficial cu numar ...
Legea finantelor publice locale, actualizata 2024 - Legea 273/2006 Legea 273/2006 privind finantele publice locale Actualizata prin Legea 387/2023 pentru modificare ...
Legea 500/2002 privind finantele publice, actualizata 2024 Legea 500/2002 privind finantele publice Actualizata prin Legea 262/2023 privind aprobarea Ordona ...
OUG 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Ordonanta de urgenta nr. 21/2023 privind Statutul lucratorului cultural profesionist Publicata in ...
Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Formularul 230 model editabil 2024 PDF. Completeaza Declaratia 230! Sursa: EuroAvocatura.ro
In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti