[CUM A FOST] Conferintele Online UpDate Work (V): Masurile de protectie a salariatilor in contextul crizei economice

Conferinta organizata in data de 30.04.2020, avand ca tema �Masurile de protectie a salariatilor in contextul crizei economice� a concluzionat seria UpDate Work, serie de 5 conferinte organizate de Universul Juridic in parteneriat cu MCP Cabinet Avocati (fondat in anul 2008 de avocat Marius-Catalin Predut).

In cadrul primelor conferinte s-a avut in vedere lamurirea impactului carantinei si fortei majore asupra raporturilor de munca, ajungandu-se la concluzia ca situatia carantinei trebuie analizata pe durata determinata, respectiv pe durata starii de urgenta. In ceea ce priveste, insa, forta majora, s-a argumentat faptul ca efectele acesteia se vor resimti pe un termen ma lung si ca, prin ea insasi, nu poate constitui unicul motiv pentru modificarea sau incetarea unilaterala a contractelor individuale de munca, ci reprezinta un context in care angajatorii, impreuna cu salariatii, au posibilitatea modificarii, adaptarii si reorganizarii raporturilor de munca . De asemenea, s-a aratat faptul ca distantarea impusa prin actele normative a generat un context pentru digitalizarea raporturilor de munca . Astfel, au fost puse in discutie, analizate si dezbatute o serie de solutii in ceea ce priveste adaptarea raporturilor de munca la industria 4.0.

Cu toate acestea, s-a concluzionat asupra fapului ca daca prin aceasta reorganizare nu se reuseste adaptarea politicilor organizationale ale angajatorilor si adaptarea contractelor individuale de munca la noile realitati economice si sociale, punctul terminus al reorganizarii angajatorilor va fi, ca un ultim resort, desfiintarea posturilor ocupate de salariati.

Aceasta ultima conferinta din seria UpDate Work a avut in vedere protectia salariatilor, atat in interiorul contractelor individuale de munca, precum si protectia ulterioara de care ar beneficia acestia dupa o eventuala incetare a acestor contracte .

Astfel, s-a pus in discutie faptul ca, daca in afara contractului individual de munca riscul este preluat de catre stat prin acordarea de catre autoritati a diferite ajutoare financiare sau de alta natura, in ceea ce priveste protectia salariatilor in interiorul contractului individual de munca, actualul cadru legislativ este insuficient pentru asigurarea unei protectii reale, efective, a salariatilor.

In ceea ce priveste protectia salariatilor in interiorul contractelor individuale de munca, au fost puse in discutie masura somajului tehnic, solutiile adoptate in perioada starii de urgenta in sensul acordarii unor zile libere platite pentru supravegherea copilului in varsta de pana la 12 ani pe perioada inchiderii scolilor, precum si masurile referitoare la acordarea sau prelungirea perioadei de acordare a concediului pentru cresterea copilului si a stimulentului de insertie pe perioada starii de urgenta.

In vederea acordarii de catre stat a unei protectii reale, efective si pe termen lung, s-au aprofundat beneficiile solutiei sistemului short-time working. Acest sistem de protectie sociala presupune ca in situatia in care angajatorul se confrunta cu o reducerea activitatii, acesta sa aiba posibilitaea reducerii proportionale a timpului de lucru si remuneratiei acordate salariatului, urmand ca diferenta pana la nivelul salariului stabilit prin contractul individual de munca sa fie compensata de catre stat .

Astfel, s-ar permite realizarea unei diferentieri intre eventualitatea in care angajatorul este pus in situatia incetarii temporare a activitati si situatia reducerii activitatii acestuia. Aceasta flexibilitate ar fi de natura a oferi o protectie sociala adaptata realitatilor de la un anumit moment, conducand astfel la salvarea locurilor de munca . Importanta acestei salvgradari a relatiilor contractuale a fost sublinata in cadrul conferintei, aratandu-se faptul ca cea mai eficace masura de protectie de care poate beneficia un salariat este insusi contractul individual de munca .

Totodata, a fost pusa in discutie si situatia in care incercarile de flexibilizare si adaptare a angajatorilor ar esua, conducand la masuri de restructurare. Astfel, in ceea ce priveste masurile de protectie a salariatilor in eventualitatea restructurarii locurilor de munca ocupate, au fost avute in vedere atat protectia oferita prin lege salariatilor in situatia concedierilor colective, cat si somajul si fondul de garantare a creantelor salariale ca institutii menite sa atenueze efectele pierderii locului de munca de catre fostul salariat .

In ceea ce priveste masurile de protectie in cadrul concedierilor colective, s-a pus accentul pe componenta de formare si reconversie profesionala a salariatilor, aratandu-se faptul ca aceasta se poate face cu sprijinul angajatorului, chiar in cadrul aceleiasi companii . Asadar, momentul demararii unor negocieri in sensul unor concedieri colective nu trebuie privit ca tardiv pentru initierea uneri reorganizari in sensul redistribuirii resursei umane.

Importanta unei formari profesionale reale si efective s-a subliniat si in ceea ce priveste institutia somajului, aratandu-se ca aceasta nu ar trebui privita ca pe o forma de ajutor social, ci ca o componenta in reformarea profesionala si reinsertia pe piata muncii a salariatilor.

In incheierea acestei serii de conferinte s-a constatat caracterul aparte al contextului socio-economic generat de pandemia CoVID-19, care a produs o serie de efecte juridice in baza carora carora pe parcursul celor cinci conferinte s-au formulat observatii, analize, constatari si s-au propus solutii.

Astfel, s-a relevat faptul ca distantarea reala, efectiva, fizica, de lunga durata, produsa intre cele doua parti ale contractului individual de munca a survenit ca efect al pandemiei CoVID-19 si a fost facilitata de mijloacele tehnologice si comunicationale disponibile in prezent. S-a concluzionat ca un alt efect, indirect, al prezentului cadru economico-social este acela al digitalizarii raporturilor de munca . Asadar, s-a subliniat faptul ca aceasta noua revolutie industriala nu trebuie privita in sensul unei autodistrugeri a pietei, ci al unei adaptari a acesteia, adaptare ce poate avea loc doar in contextul consensualismului si al unei flexibilitati, atat din partea angajatorilor, cat si din partea salariatilor.

Concluzionand, s-a aratat ca anul 2020 va trebui privit ca un an al discutiilor, un an de reflexii asupra tuturor aspectelor care sa contureze noi modalitati de desfasurare a raporturilor de munca, prin dezvoltarea unor noi proceduri de lucru si de relationare, pana la momentul la care sarcina acestei adaptari va fi preluata de legislativ, deoarece nu se poate concepe o functionalitate a unor raporturi de munca desfasurate sub egida unor norme si reguli concepute in urma cu aproape doua decenii.

Speakerii invitati au fost:

Marius-Catalin Predut, avocat, membru al Baroului Bucuresti, este fondatorul si coordonatorul MCP Cabinet avocati (www.mcp-avocati.ro), specializat, inca de la infiintare, in domeniul relatiilor de munca si comerciale, precum si, ulterior, in domeniul protectiei datelor personale, a drepturilor deautorsi a vietii private.

Catalina Bordianu Calangiu - Avocat Fondator Bordianu & Asociatii

Ioana Fecioru Gogalniceanu - Avocat Partener Bordianu & Asociatii

Irina-Maria Diculescu - Avocat MCP Cabinet Avocati

Toate aceste Conferinte au fost organizate de Universul Juridic in parteneriat cu MCP Cabinet avocati (fondator avocat Marius-Catalin Predut,autoral Codului muncii comentat si Speaker in cadrul tuturor conferintelor)