din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1744 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » MODIFICARE LEGEA 36/1995. Notarii pot avea dubla cetatenie

MODIFICARE LEGEA 36/1995. Notarii pot avea dubla cetatenie

  Publicat: 25 Nov 2008       2963 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


Acest proiect propune eliminarea condiţiei deţinerii în exclusivitate a cetăţeniei române pentru accesul la profesia de notar.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Scopul modificării menţionate îl reprezintă uniformizarea accesului la profesia de notar public pentru toţi cetăţenii români, indiferent dacă aceştia deţin exclusiv cetăţenia română ori dacă, alături de cetăţenia română, mai deţin şi o altă cetăţenie.
Raţiunea care a stat la baza acestei modificări a vizat trei aspecte: asumarea obligaţiilor României în calitate de parte la Convenţia europeană asupra cetăţeniei; aplicarea principiului constituţional conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, precum şi Hotărârea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a constatat existenţa unei fapte de discriminare, prin refuzul acceptării participării la concursul de ocupare a funcţiei de notar public datorită dublei cetăţenii, recomandând, totodată, Ministerului Justiţiei să promoveze un act normativ prin care acest tratament discriminatoriu să fie eliminat.
Totodată, potrivit art. 17 din Convenţia mai sus menţionată, statului român îi revine obligaţia de a asigura egalitate de tratament pentru toţi cetăţenii români cu domiciliul în România, indiferent dacă aceştia deţin sau nu şi cetăţenia altui stat . O aplicare a acestei prevederi s-a materializat şi în dreptul intern încă din anul 2003, odată cu revizuirea Constituţiei, prin eliminarea condiţionării accesului la funcţiile şi demnităţile publice de deţinerea în exclusivitate a cetăţeniei române.
Având în vedere că activitatea notarului public implică în mod indubitabil exerciţiul autorităţii publice, acesta fiind învestit să îndeplinească un serviciu public, iar actul îndeplinit de el este unul de autoritate publică, este necesar ca accesul la această profesie să fie condiţionat, în continuare, de deţinerea calităţii de cetăţean român, însă, în mod obligatoriu, această condiţionare trebuie să se situeze în limitele stabilite de Legea fundamentală.

Anterior, în cadrul şedinţei Guvernului din data de 12 noiembrie a.c., a fost adoptat proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Proiectul detaliază, în capitolul destinat asistenţei judiciare, cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare, precum şi organizarea, în cadrul profesiei, a activităţii de acordare a asistenţei judiciare.
Astfel, pe de o parte, sunt reglementate cazurile care, potrivit legii, reprezintă modalităţi de acordare a asistenţei judiciare, iar pe de altă parte este precizată procedura în urma căreia, în cadrul barourilor, se realizează desemnarea avocaţilor care urmează a acorda asistenţa judiciară. Coordonarea metodologică a activităţii în cadrul profesiei se realizează prin intermediul Departamentului pentru coordonarea asistenţei judiciare, care va fi înfiinţat, în acest scop, în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
De asemenea, la nivelul fiecărui barou, vor fi organizate servicii de asistenţă judiciară care vor avea ca scop organizarea, la nivel local, a activităţii de desemnare a avocaţilor care vor acorda asistenţă judiciară în cazurile prevăzute de lege.
Desemnarea avocaţilor care vor îndeplini această activitate va avea loc, prin urmare, în urma unei proceduri stabilite prin prezentul proiect, dintre avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară ce va fi constituit în temeiul legii.
Prin proiect se reglementează, totodată, unele aspecte care ţin de organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, rezultate din experienţa practică a aplicării Legii nr.51/1995 şi semnalate, în principal, de reprezentanţii avocaţilor, în urma Congresului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, desfăşurat în luna iunie a anului curent.
Astfel, sunt avute în vedere aspecte care privesc:

- formele de exercitare a profesiei. Se propune, în acest sens, exercitarea profesiei şi în cadrul societăţilor profesionale cu răspundere limitată, reglementate prin reconsiderarea formei de exercitare a profesiei în vigoare – societatea civilă profesională cu răspundere limitată;
- lărgirea accesului în profesia de avocat, prin eliminarea condiţiei cetăţeniei române cerute în acest scop;
- crearea cadrului pentru organizarea în mod unitar a accesului în profesie, prin examenul ce va fi organizat la nivel naţional de Uniunea Naţională a Barourilor din România, reglementări ce se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2009, având în vedere gradul avansat de organizare a examenului de intrare în profesie din anul în curs;
- clarificarea efectelor juridice ale folosirii, în afara cadrului legal, a denumirilor specifice profesiei de avocat, organelor reprezentative ale acesteia, precum şi a calităţii înseşi de avocat, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.
- reconsiderarea unor aspecte care se referă la procedura de alegere a organelor reprezentative ale profesiei.

Necesitatea reglementărilor propuse are în vedere faptul că organizarea eficientă a profesiei de avocat reprezintă o premisă pentru asigurarea unei asistenţe juridice de calitate şi, implicit, a unei asistenţe judiciare de un nivel optim, iar organizarea activităţii de acordare a ajutorului public judiciar în orice formă face parte dintre măsurile de asigurare a standardelor minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, întârzierea în organizarea acestui sistem putând avea consecinţe grave cu privire la eficienţa şi operativitatea acordării asistenţei, atât pentru cetăţenii români, cât şi pentru cetăţenii din celelalte state membre ale Uniunii Europene.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Articole Juridice

Gestionarea sesizarii adresate profesionistului direct de catre consumator
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu

Cererea in anularea ordonantei de plata. Calea de atac a debitorului in situatia in care instanta judeca in echitate, cu incalcarea principiului legal
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu

Cercetarea disciplinara - Strategia in prevenirea si solutionarea litigiilor de munca in favoarea angajatorului
Sursa: Avocat Bogdan Deaconu



Jurisprudenţă

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Legislaţie

OUG nr. 36/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri publice
ORDONANTA DE URGENTA nr. 35/2025 pentru stabilirea unor masuri privind personalul platit din fonduri ...

HG 295/2025, privind REVISAL-ul - Registrul electronic de evidenta a salariatilor
HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor REGES-ONLINE ...

OUG nr. 156/2024 (Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austeritatii 2025) privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publi
Ordonanta de urgenta nr. 156/2024 (denumita si Ordonanta trenulet 2024 - 2025 sau Ordonanta Austerit ...