Intalnirea ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, cu presedintii curtilor de apel, organizata la sediul CSM

La reuniune au mai participat, din partea Ministerului Justitiei, Lidia Barac, secretar de stat, Gabriel Tanasescu, secretar general si Madalina Manolache, consilier in cadrul Departamentului de Afaceri Europene, responsabil cu Mecanismul de Cooperare si Verificare .
Cu aceasta ocazie s-a antamat un dialog deschis si a rezultat un consens cu privire la prioritatile sistemului judiciar, la necesitatea disciplinei, integritatii si responsabilitatii judecatorilor din cadrul tuturor instantelor.

Presedintii curtilor de apel si-au manifestat disponibilitatea de a coopera pentru identificarea tehnicilor de lucru necesare in vederea reflectarii indicatorilor de performanta adecvati, in scopul fundamentarii unor politici realiste de resurse umane. In acest context s-a convenit asupra necesitatii efectuarii unei analize clare si obiective, pe baza datelor reale furnizate de curti si a concluziilor studiilor de impact, a situatiei actuale a resurselor umane din sistem . In functie de rezultatele acestei analize, vor fi luate masuri de redistribuire si suplimentare a schemelor de personal.

S-a convenit ca acest tip de dialog sa continue, in vederea identificarii de solutii viabile pentru problemele sensibile si reale ale sistemului judiciar.

"Am expus reprezentatilor CSM si presedintilor de curti de apel viziunea Ministerului Justitiei asupra unor probleme esentiale ale sistemului judiciar, cum ar fi schemele de personal, disciplina, integritatea, Codurile, combaterea infractionalitatii, administrarea bugetului, personalul de specialitate si, pe un plan mai general, rolul si misiunea puterii judecatoresti in stat .

In privinta schemelor de personal, prima operatiune necesara este stabilirea, de catre CSM, a necesarului de resurse umane din sistem, apoi echilibrarea repartizarii resurselor umane in sistem prin redistribuirea pe orizontala. Succesul acestor operatiuni depinde de acuratetea datelor furnizate de curtile de apel, deci, de corectitudinea raportarilor volumului de dosare, precum si de eliminarea statisticilor distorsionate de inregistrarile neregulamentare ale unor dosare asociate. Un factor pozitiv ar fi eliminarea prezentei forme a Programului Volumului Optim de Activitate, gandit si impus de vechea conducere a CSM, care a condus la deprecierea calitatii actului de justitie, prelungirea termenelor, cresterea procentului de casari si scaderea indicelui de operativitate. In paralel, Ministerul Justitiei se va ocupa sa finalizeze, impreuna cu consultantii sai independenti, Studiile de impact privind noile Coduri. Pe aceste baze, dupa redistribuirea pe orizontala a resurselor umane, putem trece sa gandim rational schemele de personal. Acest demers trebuie finalizat pana la aplicarea noilor Coduri.

Presedintii Curtilor de Apel nu trebuie sa se focalizeze exclusiv pe schemele de personal, probleme precum disciplina jurisdictionala si profesionala, integritatea si combaterea coruptiei sunt obiective permanente ale oricarui sef de instanta.
Judecatorii trebuie sa pronunte sanctiuni severe, prin decizii descurajante in cazurile de crima organizata si coruptie, pentru a proteja drepturile cetatenilor, avutul lor, siguranta publica si patrimoniul statului.

Dorim sa acordam responsabilitati si puteri mai largi presedintilor de curti de apel, pentru ca ei sa aiba parghiile necesare pentru impunerea disciplinei in curti. S-a ajuns prea departe cu unele fenomene negative si presedintii curtilor trebuie sa-si faca ordine in propria ograda. Ei isi cunosc colegii si instantele, ei trebuie sa puna lucrurile la punct . CSM e prea departe la centru si prin natura componentei sale prea eterogen in abordari si interese ca sa poata face acest lucru singur, iar MJ nu are, si nu trebuie sa aiba, atributii de disciplina jurisdictionala sau profesionala. CSM si MJ pot furniza mijloace, parghii si conceptii institutionale, dar schimbarea de la `firul ierbii` sistemului este in mana presedintilor de curti. La randul ei, autonomizarea Inspectiei Judiciare, preconizata prin proiectul legii raspunderii disciplinare, va contribui la aceasta ordonare.

Ministerul Justitiei va conduce procesul de reforma a personalului de specialitate, dupa adoptarea proiectului de lege privind personalul de specialitate din instante si parchete.

In sinteza, propunem o noua abordare a problemelor de functionare a sistemului judiciar. In locul actiunii unilaterale a CSM, sau bilateral CSM - MJ, sa instituim un triunghi institutional CSM - MJ - presedinti de curti de apel, prin care sa strangem suruburile unui sistem prea lax in acest moment, sub aspectul disciplinei profesionale si jurisdictionale.

Puterea judecatoreasca are responsabilitati la fel de mari in functionarea statului roman ca si celelalte doua puteri si poate influenta in bine sau rau functionarea celorlalte doua puteri, executiva si legislativa, in aceeasi masura in care acestea pot afecta Puterea Judecatoreasca.

Alternativa interventiei decisive a CSM si a Presedintilor Curtilor de Apel in ordonarea sistemului judiciar este derapajul acestuia si aceasta perspectiva este inacceptabila. In timp, dupa reformarea lor si echiparea cu personal suficient si adecvat profesional, ICCJ si Inspectia Judiciara se pot alatura in acest efort si contribui la eficientizarea sistemului judiciar.


In alte cuvinte, nu mai e timp de pierdut cu declaratii si angajamente, trebuie actionat acum pentru disciplinarea si profesionalizarea unui sistem cheie pentru functionarea intregii societati si pastrarea ordinii publice si a sigurantei cetateanului. La intalnirea din 20 octombrie a parut ca atat CSM, cat si presedintii curtilor de apel si-au impartit judicios rolurile si au inteles necesitatea acestei actiuni concertate. MJ se va concentra pe partea sa de agenda si va continua sa sprijine CSM si presedintii curtilor de apel in actiunea lor, ori de cate ori aceasta va merge in directia ordonarii logice si profesionalizarii sistemului judiciar", a declarat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu .