Domnul Oliver Brustle este detinator al unui brevet, depus in decembrie 1997, care priveste celule precursoare¹ neurale² izolate si purificate, obtinute din celule stem embrionare umane utilizate pentru tratarea unor boli neurologice. Potrivit indicatiilor furnizate de domnul BrAĽstle, exista deja aplicatii clinice, in special in cazul unor pacienti afectati de boala Parkinson.

In urma cererii introduse de Greenpeace eV, Bundespatentgericht (Tribunalul Federal pentru Brevete) a constatat nulitatea brevetului domnului Brustle, in masura in care acesta priveste procedee care permit obtinerea de celule precursoare din celule stem embrionare umane.

Bundesgerichtshof (Curtea federala de justitie, Germania), sesizata in apel de domnul Brustle, a decis sa intrebe Curtea de Justitie cu privire la interpretarea, printre altele, a notiunii de ``embrion uman``, nedefinita in Directiva 98/44/CE privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice³. Se solicita sa se stabilieasca daca excluderea de la brevetare a embrionului uman vizeaza toate etapele de viata incepand de la fecundarea ovulului sau daca trebuie sa fie indeplinite si alte conditii, de exemplu ca o anumita etapa de dezvoltare sa fie atinsa.

Cu ocazia examinarii notiunii ``embrion uman``, Curtea subliniaza, mai intai, ca nu este chemata sa abordeze probleme de natura medicala sau etica, ci trebuie sa se limiteze la o interpretare juridica a dispozitiilor relevante ale directivei. Astfel, contextul si obiectivul acesteia arata ca legiuitorul Uniunii a intentionat sa excluda orice posibilitate de brevetare, in masura in care respectul datorat demnitatii umane poate fi afectat prin aceasta. In consecinta, potrivit Curtii, notiunea ``embrion uman`` trebuie inteleasa in sens larg. In acest sens, Curtea considera ca orice ovul uman, inca din stadiul fecundarii, trebuie considerat un ``embrion uman``, dat fiind ca aceasta fecundare este de natura sa declanseze procesul de dezvoltare a unei fiinte umane. Ovulul uman nefecundat in care a fost implantat nucleul unei celule umane mature si ovulul uman nefecundat stimulat sa se divida si sa se dezvolte prin partenogeneza trebuie, de asemenea, sa fie calificate drept ``embrion uman``. Chiar daca nu au facut propriu-zis obiectul unei fecundari, aceste organisme sunt de natura sa declanseze, ca urmare a tehnicii utilizate pentru obtinerea lor, procesul de dezvoltare a unei fiinte umane, precum embrionul creat prin fecundarea unui ovul.

In ceea ce priveste celulele stem obtinute pornind de la un embrion uman in stadiul de blastocist⁴ - vizate de inventia brevetata a domnului BrAĽstle -, Curtea constata ca revine instantei nationale competenta de a determina, in lumina progreselor stiintei, daca acestea sunt de natura sa declanseze procesul de dezvoltare a unei fiinte umane si, in consecinta, fac parte din sfera notiunii ``embrion uman``.

In continuare, Curtea a examinat problema daca notiunea ``utilizarea embrionilor umani in scopuri industriale sau comerciale``, exclusi de la brevetare, include si utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare stiintifica. Astfel, referitor la aceasta din urma utilizare, Curtea constata ca acordarea unui brevet pentru o inventie implica, in principiu, exploatarea industriala si comerciala a acesteia. Or, desi trebuie sa se faca distinctie intre scopul cercetarii stiintifice si scopurile industriale sau comerciale, utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare care ar constitui obiectul cererii de brevet nu poate fi separata de brevetul propriu-zis si de drepturile aferente acestuia. In aceasta privinta, utilizarea embrionilor umani in scopuri de cercetare stiintifica care ar face obiectul unei cereri de brevet nu poate fi distinsa de o exploatare industriala si comerciala si, astfel, nu poate evita excluderea de la brevetare. In consecinta, Curtea concluzioneaza ca cercetarea stiintifica care presupune utilizarea de embrioni umani nu poate beneficia de protectia dreptului brevetelor. Cu toate acestea, Curtea aminteste ca brevetarea utilizarilor de embrioni umani in scopuri industriale sau comerciale nu este interzisa, potrivit directivei, atunci cand aceasta priveste utilizarea in scopuri terapeutice sau de diagnosticare care se aplica embrionului uman si care sunt utile acestuia - de exemplu, pentru a corecta o malformatie si pentru a spori sansele de viata ale acestuia.

In sfarsit, Curtea raspunde la intrebarea referitoare la brevetarea unei inventii privind celulele precursoare neurale. Ea subliniaza, pe de o parte, ca aceasta presupune prelevarea de celule stem obtinute dintr-un embrion uman in stadiul de blastocist, si, pe de alta parte, ca prelevarea implica distrugerea acestui embrion. Neexcluderea de la brevetare a unei asemenea inventii revendicate ar avea drept consecinta sa i se permita solicitantului unui brevet sa eludeze interdictia brevetarii printr-o redactare abila a revendicarilor. In concluzie, Curtea considera ca o inventie nu poate fi brevetata in cazul in care punerea in aplicare a procedeului presupune distrugerea prealabila a unor embrioni umani sau utilizarea acestora drept material de pornire, chiar daca, in cererea de brevet, descrierea acestui procedeu nu mentioneaza, precum in speta, utilizarea de embrioni umani.

¹ Celulele precursoare sunt celule corporale imature care sunt inca in masura sa se multiplice. Aceste celule precursoare au capacitatea de a se dezvolta si de a se diferentia in celule corporale mature determinate.
² Celulele precursoare neurale sunt celule imature care au capacitatea de a forma celule mature ale sistemului nervos, ca de exemplu neuroni.
³ Directiva 98/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 iulie 1998 privind protectia juridica a inventiilor biotehnologice (JO L 213, p. 13, Editie speciala, 13/vol. 23, p. 268).