Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Remediile clasice vs. remediile actuale pentru iesirea din contractele paguboase

Remediile clasice vs. remediile actuale pentru iesirea din contractele paguboase

  Publicat: 02 Apr 2013       3843 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Respectarea intelegerii cu partenerii comerciali, oricare ar fi forma pe care o imbraca acest acord, este una din regulile pe care se bazeaza orice economie functionala.

Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Obligatie care nu poate fi impartita intre creditori sau debitori, fie datorita naturii insasi a obiectului ei, fie ca urmare a conventiei partilor.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,


Aceasta regula se traduce in plan juridic prin forta obligatorie a contractului - o data ce si-a dat acordul, partea unui contract are o obligatie juridica sa-si indeplineasca obligatiie asumate, si nu doar o simpla obligatie morala .

Desi acest principiu este, fara indoiala, unul din fundamentele unui climat comercial sanatos, exista si situatii exceptionale in care tocmai aplicarea lui in mod rigid poate afecta relatiile comerciale si in care se justifica anumite ajustari ale acestuia. Ne referim la unele din acele circumstante in care, desi una din parti intra cu buna-credinta intr-un contract cu intentia de a executa obligatiile ce ii revin, ulterior, din motive neimputabile ei, ajunge la concluzia ca executarea contractului ar fi pagubitoare pentru activitatea sa.


Remediile clasice


Situatia tipica este cea in care se cumpara un bun sau un serviciu, iar furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii desi nu livreaza bunul/nu presteaza serviciul (in totalitate sau in parte) potrivit clauzelor contractuale, pretinde plata intregului pret la scadenta. In teorie, contractul il obliga pe beneficiar sa-si onoreze obligatiile de plata, ceea ce evident ar fi inechitabil si i-ar aduce prejudicii.


Fara a insista foarte mult pe aceasta situatie, mentionam ca la dispozitia comerciantului beneficiar exista o serie de optiuni, destul de bine cunoscute si folosite in practica, care il protejeaza de efectele pagubitoare ale obligativitatii platii. Dintre acestea, amintim:


(a) Invocarea exceptiei de neexecutare (i.e. atat timp cat bunul nu a fost livrat/serviciul nu a fost prestat, obligatia de plata este suspendata) - conform art. 1556 din Noul Cod Civil (``NCC``),


(b) Reducerea proportionala a platii in masura prestatiei celeilalte parti - conform art. 1551 NCC,


(c) Rezolutiunea/rezilierea unilaterala a contractului prin simpla notificare - conform art. 1552 NCC, etc.


Facem mentiunea ca posibilitatea rezolutiunii/rezilierii unilaterale a contractului, fara a se apela la o instanta judecatoreasca si in absenta unui pact comisoriu, este o noutate introdusa relativ recent prin NCC si care se poate dovedi foarte eficienta in practica, in masura in care clauzele contractuale sunt formulate in mod corespunzator.


Ceva mai neobisnuite sunt insa situatiile in care, in absenta oricarei culpe contractuale a vreuneia dintre parti, executarea sau continuarea executarii contractului este vadit pagubitoare pentru una dintre ele din cauza unor imprejurari exceptionale, iar iesirea din contract poate fi esentiala pentru supravietuirea comerciantului.


In cele ce urmeaza, ne-am oprit asupra a doua din aceste (numeroase) scenarii.


Impreviziunea (art. 1271 NCC).


In cazul in care ulterior incheierii unui contract, executarea acestuia a devenit excesiv de impovaratoare (dar nu imposibila) pentru una din parti din motive neimputabile acesteia, ea poate cere instantei (a) adaptarea contractului la noile imprejurari (i.e. ajustarea contraprestatiilor) sau (b) incetarea contractului.


Conceptul de impreviziune are ca scop evitarea unui dezechilibru contractual creat ca urmare a unor imprejurari exterioare vointei partilor, stabilindu-se o exceptie de la obligativitatea efectelor contractelor. Aplicabilitatea acestui concept inca nu a fost suficient testata in practica, insa pot fi imaginate situatii din realitate, in care impreviziunea s-ar dovedi utila, de exemplu: modificarea radicala a ratei dobanzii in contractele de finantare ca urmare a crizei financiare, fluctuatiile nebisnuite ale cursului valutar, etc.


Remediile oferite in cazul impreviziunii nu sunt o modalitate de a evita consecintele nefaste ale unor decizii de management eronate, intrucat aplicarea ei este exclusa atunci cand circumstantele ce au dus la dezechilibrul contractual puteau fi prevazute intr-un mod rezonabil la momentul incheierii contractului. De asemenea, impreviziunea nu-si gaseste aplicarea nici in situatia in care riscul aparitiei dezechilbrului contractual a fost asumat de catre partea in cauza (de exemplu: o clauza contractuala in care sunt asumate expres riscurile valutare).


Prin urmare, pentru a beneficia de efectele impreviziunii, un rol important il poate juca insasi modalitatea de redactare de la bun inceput a clauzelor contractuale de catre comerciant impreuna cu consultantii sai.


Desigur, ultimul cuvant ii revine instantei in a aprecia daca un anumit eveniment este de natura sa fie calificat ca impreviziune sau nu; insa opinia judecatorului ar putea fi influentata in mod semnificativ printr-o pregatire atenta a documentatiei contractuale, anterior implementarii acesteia.


Insolventa


Procedura insolventei ofera mai multe exemple de situatii in care principiul fortei obligatorii a contractului este infrant. Fara a intra in foarte multe detalii cu privire la specificul acestei proceduri, ne referim doar la posibilitatea debitorului de a determina incetarea acelor contracte paguboase pentru el, fara acordul co-contractantului (denuntarea unilaterala).


Conform art. 86 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, in vederea valorificarii la maximum a averii debitorului, administratorul judiciar poate sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atat timp cat aceste contracte nu au fost executate in totalitate sau in mod substantial de catre toate partile implicate. Desi dispozitiile legii sunt intr-o oarecare masura neclare, rezulta ca indiferent de intelegerea initiala cu partenerii comerciali reflectata in dispozitiile contractuale, administratorul judiciar poate sa denunte practic orice tip de contract (de exemplu: contractele cu furnizorii de utilitati neesentiale pentru redresarea activitatii).


Ratiunea acestei exceptii de la obligativitatea efectelor contractului este de a da o sansa comerciantului aflat in dificultate, prin asanarea portofoliului sau de contracte . Trebuie totusi mentionat ca cealalta parte contractanta are posibilitatea de a introduce o actiune in justitie pentru recuperarea prejudiciului suferit prin incetarea intempestiva a contractului.


Cele de mai sus reprezinta doar cateva din supapele legale aflate la dispozitia comerciantului prins intr-un cadru contractual obligatoriu care a devenit pagubitor din motive ce nu tin de el. Totusi, ele nu sunt si nu trebuie interpretate ca modalitati de a acoperi decizii gresite de management sau cai de a frauda partenerii contractuali; de aceea, fiind vorba de situatii de exceptie de la o regula de baza in mediul economic, ele trebuie cantarite cu mare atentie si fructificate doar dupa consultarea specialistilor in domeniu .



Mihai Jelea, Senior Associate, Eversheds Lina & Guia



***


Despre Eversheds


Eversheds este o societate internationala de avocatura cu 45 de birouri in 28 de tari . Eversheds este una dintre cele mai mari societati de avocatura din lume, cu peste 2.100 de avocati si 4.000 de angajati care acopera toate ariile de practica si sectoarele importante.



In Romania, Eversheds este prezenta prin Eversheds Lina & Guia, o societate de avocatura ce ofera servicii juridice la cel mai inalt standard, intr-o gama larga de arii de practica.



Eversheds Lina & Guia are un portofoliu impresionant de clienti, incluzand companii internationale precum Tyco International, HSBC, Sony, LVMH, Autoliv, Cosmote, Merrill Lynch, AECOM, CEEG sau Smiths Group.





Citeşte mai multe despre:    Teoria impreviziunii    Exceptia de neexecutare    Rezolutiue    Reziliere    Insolventa    Faliment    Legea 85/2006



Comentează: Remediile clasice vs. remediile actuale pentru iesirea din contractele paguboase
Alte Titluri

Legea darii in plata: plafonul sumei imprumutate mijloc de protectie sau element discriminatoriu
Sursa: Irina Maria Diculescu

Cauze justificate de neexecutare a obligatiilor contractuale (Art. 1.555 - 1.557 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contractul de comision (Art. 2.043 - 2.053 - Noul Cod Civil)
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR 62/2017. Neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Situatia creditelor in franci elvetiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Invocarea de catre parat a exceptiei de neexecutare a contractului in faza apelului. Contract de locatiune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 92 din 26 ianuarie 2016

Conditiile si efectele actiunii in constatarea nulitatii absolute intemeiata pe dispozitiile art. 966 din VCC
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 435 din 11 februarie 2015

Consecintele neindeplinirii conditiei suspensive in cazul contractului de vanzare-cumparare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 865 din 18 martie 2015