Trasaturile caracteristice ale contractului individual de munca ii definesc specificitatea naturii sale juridice. Acestea sunt:

a) Este un act juridic – o manifestare de vointa ce nu poate avea decat doi subiecti, deosebindu-se de contractele civile sau comerciale care pot avea o pluralitate de debitori sau creditori.
b) Este un contract sinalagmatic – inducand drepturi si obligatii pentru ambele parti.
c) Este un contract consensual, pentru incheierea sa valabila nefiind nevoie de o anumita forma .
Actualul cod prevede ca obligatorie forma scrisa, dar aceasta nu-i confera un caracter solemn, fiind ceruta ad probationem, iar nu ad validitatem. Totusi, neindeplinirea formei scrise duce la imposibilitatea inregistrarii la camerele de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca (respectiv municipiului Bucuresti), obligatie legala in sarcina societatilor romane sau straine, avand sediul in Romania, cu capital integral ori partial privat, a asociatiilor fammiliale, reprezentantelor in Romania ale societatilor comerciale din strainatate, a persoanelor fizice care incadreaza personal salarizat.
d) Este un contract cu titlu oneros si comutativ, ambele parti urmarind un folos, prestatiile fiind cunoscute de la inceput, executarea lor nefiind legata de un eveniment incert.
e) Este un contract cu caracter intuitu personae, fiind exclusa reprezentarea si transmiterea pentru cauza de moarte. Contractul individual de munca inceteaza in cazul decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica ori al incetarii activitatii persoanei juridice.
f) Este un contract cu executare succesiva, fiind, prin urmare, supus rezilierii care produce efecte ex nunc si nu rezolutiunii care produce efecte ex tunc. Nulitatea contractului de munca produce efecte numai pentru viitor, nu si pentru trecut, deoarece prestatiile efectuate sunt ireversibile.
Desfacerea contractului de munca pentru neindeplinirea culpabila sau neculpabila a atributiunilor poate fi dispusa numai de catre unitate . Angajatul nu poate refuza prestarea muncii si nici solicita desfacerea contractului invocand exceptia non adimpleti contractus, ci are doar deschisa calea actiunii in justitie .
O alta consecinta este aceea a posibilitatii suspendarii sale in caz de forta majora, si reluarea sa ulterioara. Tot ca o consecinta a acestei caracteristici se prezinta si posibilitatea revizuirii contractului in cazul unor noi circumstante, revizuire care nu poate fi insa unilaterala atunci cand ea urmeaza sa afecteze un element esential al contractului (locul de munca, felul muncii, salariul) cu exceptia situatiilor de forta majora sau contract colectiv contrar.
g) Este un contract numit, deoarece este reglementat amanuntit de normele dreptului muncii, inclusiv prin Contractul colectiv de munca la nivel national. Partile au obligatia sa incheie contractul individual de munca cu respectarea conditiilor prevazute in actele normative.
h) Contractul individual de munca este un contract prin care angajatul isi asuma obligatia de a face. Cu toate acestea dispozitiile ert. 1077 Cod Civil nu sunt aplicabile, nefiind aplicabile nici dispozitiile art. 1075 Cod civil, conform carora orice obligatie de a face se schimba in dezdaunari in caz de neexecutare. Partile pot cere totusi daune compensatorii prin emiterea deciziei de imputare sau luarea angajamentului de plata de catre unitate si respectiv formularea actiunii in pretentii impotriva unitatii conform art. 111 sau 136 din Codul muncii de catre angajat. Nu pot fi pretinse nici daune cominatorii si nici daune moratorii.
i) Contractul individual de munca nu poate fi incheiat sub conditie suspensiva si nici sub conditie rezolutorie. Exceptional, poate fi afectat de un termen extinctiv, precum si de un termen suspensiv, dar cert.
j) Obligatia asumata este una de mijloace si nu de rezultat, cel angajat obligandu-se la a presta munca si nu de a da un produs final (astfel, se deosebeste de contractul de antrepriza).