Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod de procedura Penala (Comparatii cu vechiul Cod) » Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale. Art. 234 - 235 - NCPP

Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale. Art. 234 - 235 - NCPP

  Publicat: 18 Nov 2013       4605 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Noul Cod de procedura Penala (Comparatii cu vechiul Cod)  


Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
PARTEA GENERALA

TITLUL V: Masurile preventive si alte masuri procesuale

CAPITOLUL I: Masurile preventive

SECTIUNEA 6: Arestarea preventiva

Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.

Art. 234: Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale
(1)Arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii.
(2)Prelungirea arestarii preventive se poate dispune numai la propunerea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(3)In cazul prevazut la alin. (1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
(4)Daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati de la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de un judecator de drepturi si libertati de la instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de prelungire sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
(5)Cand, in aceeasi cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati cu propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpatii.


Reglementarea in Vechiul Cod de Procedura Penala (din 1968)
Art. 155: Prelungirea duratei arestarii in cursul urmaririi penale
(1) Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
(2) In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.


Art. 235: Procedura prelungirii arestarii preventive in cursul urmaririi penale
(1)Propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi si libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.
(2)Judecatorul de drepturi si libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea masurii. Ziua si ora stabilite se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta in fata judecatorului de drepturi si libertati a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este incunostintat si i se acorda, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
(3)Inculpatul este ascultat de judecatorul de drepturi si libertati asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza propunerea de prelungire a arestarii preventive, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu .
(4)In cazul in care inculpatul arestat preventiv se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului de drepturi si libertati sau cand, din cauza de forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta avocatului acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
(5)Participarea procurorului este obligatorie.
(6)Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea duratei acesteia.


Reglementarea in Vechiul Cod de Procedura Penala (din 1968)
Art. 156: Propunerea pentru prelungirea arestarii dispuse in cursul urmaririi penale
(1) Prelungirea duratei arestarii preventive prevazute in art. 155 se dispune pe baza propunerii motivate a procurorului care, dupa caz, efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
(2) In cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de catre organul de cercetare penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.
(3) Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente.
(4) Propunerea se anexeaza la adresa de sesizare a instantei. In cuprinsul adresei se pot arata si alte motive care justifica prelungirea arestarii decat cele cuprinse in propunere.
(5) Cand in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.

Art. 159: Procedura prelungirii arestarii preventive dispuse in cursul urmaririi penale
(1) Dosarul cauzei va fi depus la instanta, impreuna cu propunerea de prelungire a arestarii preventive, intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, si va putea fi consultat de aparator.
(2) Propunerea de prelungire a arestarii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.
(3) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
(4) In cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
(5) Participarea procurorului este obligatorie.
(6) In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea depasi 30 de zile .
(7) Judecatorul solutioneaza propunerea si se pronunta asupra prelungirii arestarii preventive, in termen de 24 de ore de la primirea dosarului, si comunica incheierea celor lipsa de la judecata in acelasi termen.
(8) Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa . Recursul se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.
(9) Recursul, declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii preventive, nu este suspensiv de executare .
(10) Dispozitiile art. 1403 alin. 3-7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului.
(11) Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului.
(12) Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.
(13) Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile . Dispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator. Durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile .





Citeşte mai multe despre:    Arestare preventiva    Urmarire penala    Judecator de drepturi si libertati    Noul cod de procedura penala

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Ordinul de protectie. Masuri care pot fi dispuse. Garantii pentru respectarea masurilor dispuse
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dreptul Uniunii nu impiedica statele membre sa prevada proceduri civile de confiscare independent de constatarea unei infractiuni
Sursa: EuroAvocatura.ro

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

C.C.R: Respingerea motivata a probelor nu aduce atingere oralitatii, nemijlocirii si contradictorialitatii.
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Restituirea cauzei la parchet in ipoteza excluderii probelor administrate in cursul urmaririi penale
Pronuntaţă de: I.C.C.J., Sectia penala, completul de 2 judecatori de camera preliminara, incheierea nr. 90 din 6 februarie 2020

Decizia C.C.R. nr. 115/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 399 alin. (9) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 8/2019 -RIL admis: Competenta solutionarii cererii cererii de acordare a zilelor compensatorii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 67/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Codul de Procedura penala si din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia nr. 696/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (16) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala