Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Afaceri, Crime si Procese celebre » GIGANTUL SANGVINAR DIN SANTA CRUZ

GIGANTUL SANGVINAR DIN SANTA CRUZ

  Publicat: 01 Jan 2008       4393 citiri       Sursa: Politia Romana - IGPR        Secţiunea: Afaceri, Crime si Procese celebre  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A inceput cu decapitarea pisicilor si jocul „de-a scaunul electric“.

Termen prin care se desemneaza persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Persoana asupra careia s-a emis o cambie pe care este obligata sa o onoreze la scadenta. In situatia in care trasul nu accepta la
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Instanta judecatoreasca, ce functioneaza in unele state si are competenta de a judeca faptele penale cele mai grave.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Ed Kemper s-a nascut in ziua de 18 decembrie 1968, in California. Asemenea majoritatii asasinilor „recurenti“, el a trait in sanul unei familii macinate de conflicte. Parintii se certau mereu si au sfarsit prin a divorta. Crescut de o mama extrem de severa care il incuia mereu in subsolul intunecos al casei, Ed a ajuns un solitar claustrofob si foarte timid. A inceput sa viseze la razbunare si sa-si imagineaze jocuri morbide in care moartea si mutilarea erau „esentiale“. Nimeni nu l-a luat, insa, in serios, nici macar atunci cand a inceput sa se joace cu sora lui „de-a scaunul electric“ sau de-a „camera de gazare“. Ed intra „in pielea“ victimei, in timp ce sora lui o facea pe-a calaul si il executa. Prima „lichidata“ si decapitata a fost pisica familiei. Mandru peste poate de isprava sa, Ed i-a expus capul ca pe un „trofeu“ si a inceput sa tinteasca in el cu sageti.
Despre Kemper se spune ca era incapabil sa-si exprime vreun sentiment de afectiune si ca „prietenii“ il evitau. Motivul?! Ii inspaimanta privirea lui fixa si tacerea de plumb. La varsta de 11 ani, el a ucis, pentru a doua oara, tot o pisica. Bucati din animalul macelarit cu o maceta au fost descoperite de mama sa, intr-un dulap.

„Am vrut doar sa vad ce senzatii o sa am daca imi ucid bunicii“

In 1963, pentru rea purtare, Ed Kemper a fost „expediat“ la un ranch din California unde locuiau bunicii din partea tatalui. La varsta de 16 ani, el si-a impuscat bunica cu un pistol calibru 22 mm si, ca si cum asta n-ar fi fost de-ajuns, a injunghiat-o de mai multe ori cu pumnalul. Motivul acestui naprasnic puseu de ura?! Revolta impotriva pedepselor foarte aspre pe care i le aplica bunica, pentru nazbatiile copilaresti. La putina vreme, „nepotul rebel“ si-a impuscat si bunicul, ingropandu-i cadavrul in gradina casei. Dupa aceste crime abominabile, Ed a sunat-o pe maica-sa sa-i dea „marea veste“. Cand politistii l-au interogat in privinta mobilului acestor izbucniri sangeroase, el le - a raspuns sec : „Am vrut doar sa vad ce senzatii o sa am daca imi ucid bunicii.“
Autoritatile l-au internat pe Ed Kemper intr-un spital de inalta siguranta, dar in 1969, in ciuda opozitiei psihiatrilor, a fost incredintat din nou spre supraveghere mamei sale. La acea varsta, avea deja inaltimea de 2,05 metri si cantarea 150 de kilograme. Gigantul asasin din Santa Cruz nu-si alegea victimele la intamplare ci isi facuse o lista cu caracteristicile lor fizice si morale. Era absolut necesar ca acestea sa corespunda perfect imaginii studentelor pe care maica-sa i-a interzis sa le frecventeze. In mai 1972, Ed a luat cu masina doua tinere autostopiste pe care le-a dus intr-un loc izolat si le-a casapit cu pumnalul. Apoi, le-a luat cadavrele acasa, unde le-a decapitat, sectionat si fotografiat cu Polaroidul, pentru a avea niste poze „de suflet“. In ziua urmatoare, Kemper a dus fragmente din corpurile victimelor in munti si le-a aruncat intr-o mlastina.

Cadavre fara cap „imortalizate“ cu Polaroidul

In septembrie 1972, „gigantul sangvinar“ a ucis o alta tanara de 15 ani, pe care a luat-o pe cand facea autostopul, a strangulat-o, decapitat-o si violat-o post-mortem. Dupa ce s-a abandonat acestei orgii criminale s-a grabit spre expertii psihiatri, pentru una dintre evaluarile la care era supus periodic. Acolo, a simulat atata luciditate incat, conform expertilor, a reiesit ca nu reprezenta o amenintare pentru el insusi sau pentru ceilalti. Si, totusi, in acea zi, Ed Kemper a transportat in portbagajul masinii, capul ultimei sale victime. Inainte de a ucide din nou a asteptat cam patru luni. In februarie 1973 a amenintat o studenta si a bagat-o cu forta in portbagaj. Inainte de a ajunge acasa a ucis-o si violat-o. I-a dezmembrat cadavrul in baie si a aruncat in mare resturile, iar capul l-a ingropat sub fereastra casei. Tot in februarie 1973, alte doua fete au cazut in mainile gigantului din Santa Cruz. Kemper a bagat cadavrele in portbagaj si s-a intors acasa, unde a mancat linistit. Dupa cina a coborat la subsol si le-a decapitat.

„Imi place enorm sa vad cum mor altii, in timp ce eu supravietuiesc!“

In cele din urma, Kemper si-a asasinat mama cu un cutit, in timp ce dormea si, inainte de a o decapita, i-a violat cadavrul. Apoi i-a asezat capul pe semineu si a tras cu sageti in el. In aceeasi noapte, el i-a telefonat unei prietene a victimei pe care a invitat-o la cina. Si pe aceasta a lovit-o, strangulat-o si decapitat-o, apoi a decis sa se predea politiei. In declaratiile date in fata anchetatorilor, a recunoscut ca ii placea enorm sa savureze moartea celorlalti. Astfel, se convingea pe sine insusi ca era un „supravietuitor“. Doar altii mureau el era „nemuritor“ si „invincibil.“ Aceasta convingere diabolica actiona asupra lui ca un drog, impingandu-l sa doreasca, in fiecare zi, tot mai multa glorie, in lupta pe cont propriu impotriva mortii. Cand a fost intrebat cum reactioneaza cand vede o fata frumoasa pe strada a spus: „O parte din mine zice: ce tipa atractiva! Doamne, cat mi-ar placea sa ma-mprietenesc si sa ies in oras cu ea! Dar alta parte din mine se intreaba retoric: cum ar fi daca i-as vedea capul infipt intr-o teapa?!“

Cat pe ce sa-l „lichideze“ si pe criminologul Robert Ressler !

Edmund Kemper a fost declarat vinovat de opt crime de gradul unu. Cand l-au intrebat ce pedeapsa credea ca merita a raspuns: „moartea prin tortura.“ Gratie circumstantelor a scapat, insa, de pedeapsa capitala, care tocmai fusese abolita in California. Ulterior, aceasta avea sa fie restabilita. In 1976, Robert Ressler (psiholog si criminolog care l-a incadrat in tipologia serial - killerilor) si John Douglas, seful Unitatii de Stiinte Comportamentale al F.B.I., au decis sa-l interogheze pe Kemper, in celula sa din inchisoarea californiana, unde se afla pentru a ispasi mai multe condamnari, la inchisoare pe viata. Detinutul a acceptat cu entuziasm interviul, iar Ressler s-a vazut fata-n fata cu acel asasin ciudat, cu mustata de husar si croit pe dimensiunile gigantilor. Ca si inaltimea, inteligenta individului era iesita din comun. Avea coeficientul de 145, adica unul propriu „briliantilor.“ Kemper i-a spus lui Ressler ca maica-sa il ura fiindca semana leit cu tatal sau. Cand a implinit varsta de 10 ani era, deja, un urias, pentru varsta lui. Si cum maica-sa se temea ca ar fi putut abuza sexual de ea l-a obligat sa doarma, in acel subsol imund, fara ferestre.
Inchis ca un puscarias si obligat sa se simta vinovat si periculos desi, pe atunci facuse rau nimanui, a devenit obsedat de ideea de a ucide. Cand parintii s-au despartit, a ucis si macelarit toate pisicile din curte . Dupa cum se stie, cruzimea fata de animale este o alta caracteristica a asasinilor multipli. Celelalte doua sunt piromania si enurezisul. Kemper a vrut, la un moment dat, sa devina politist la circulatie, dar a fost refuzat. Si aceasta este o caracteristica comuna multor criminali odiosi. Daca tinem seama ca multi dintre ei sunt indivizi frustrati, nu trebuie sa ne mire faptul ca, intr-un anume moment al vietii lor, isi fac iluzia ca ar putea deveni politisti purtatori de autoritate, temuti si respectati.
Kemper i-a povestit lui Ressler ca frecventa locurile de intalnire ale agentilor de politie, lega discutii cu ei, ceea ce il facea sa se simta membru al grupului si, simultan, ii furniza informatii despre evolutia investigatiilor judiciare. O anecdota nelinistitoare pe care anchetatorii au relatat-o a fost aceea potrivit careia, la sfarsitul celui de-al treilea interviu, Robert Ressler a apasat soneria pentru a chema gardianul care venea cam de trei ori, intr-un sfert de ora. Fara a primi raspuns, el si-a avertizat anchetatorul ca nu-i foloseste la nimic daca se enerveaza. Era ora mesei pentru condamnatii la moarte si nimeni nu i-ar fi putut raspunde la apel. „Daca ma superi, mama ce probleme o sa ai! As putea sa-ti tai capul si sa-l pun pe masa ca sa zica «bun venit» gardienilor.“ - l-a amenintat el pe Ressler, adaugand ca daca ar ucide un agent F.B.I. s-ar bucura de un enorm respect printre puscariasi. „Sa nu-ti imaginezi ca am venit aici fara mijloace de aparare“, i-a spus Ressler. „Stii la fel de bine ca mine ca vizitatorilor le este interzis sa poarte arme.“ - i-a dat replica Kemper, stapan pe situatie. Bun cunoscator al tehnicilor de negociere in situatii de criza, Ressler a incercat sa castige timp . In final, gardianul a aparut si i-a deschis usa. Abia atunci psihologul criminalist a rasuflat usurat. Gigantul din Santa Cruz i-a aruncat un zambet si, luandu-l de dupa umar, i-a spus surazand: „Cred ca ti-ai dat seama ca am glumit. Nu-i asa?!“



Citeşte mai multe despre:   



Comentează: GIGANTUL SANGVINAR DIN SANTA CRUZ
Jurisprudenţă

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Ştiri Juridice

Monitorul Oficial din data de 15 iunie 2017
15 Jun 2017 | 776

Monitorul Oficial din data de 14 iunie 2017
14 Jun 2017 | 320

Legislaţie

Legea 50/2017 privind modificarea Legii-cadru salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice
Legea nr. 50/2017 privind modificarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a persona ...

Legea 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata
Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata Publicata in ...

Legea 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi
Legea nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi Publicata Mo ...