Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Penal » Formele de vinovatie in dreptul penal

Formele de vinovatie in dreptul penal

  Publicat: 01 Jan 2008       38529 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Potrivit art. 19, Cod penal, vinovatia prezinta doua forme Intentia si Culpa. In plus doctriva si jurisprudenta recunoaste si Praeterintentia ca forma a vinavatiei.

Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
Una dintre cele doua laturi ale infractiunii constand din manifestarile exterioare prin care se realizeaza actiunea sau interactiunea si se produc urmarile socialmente periculoase.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire generica,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Este activitatea de natura preponderent psihica care precede infaptuirea unei infractiuni
Imprejurare ori situatie de natura sa releve pericolul social mai ridicat al unei fapte ilicite.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Realizarea veniturilor bugetare si folosirea lor pentru acoperirea cheltuielilor aprobate de buget.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Reprezinta o circumstanta atenuanta cand infractiunea a fost savarsita sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
Persoana ce initiaza emiterea unei cambii asupra unei alte persoane numita tras, aceasta din urma fiind obligata sa o plateasca la scadenta.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Cauza de impiedicare a punerii in miscare sau exercitarea actiunii penale,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma a vinovatiei , reglementata in cap. I , t. II, art. 19, C. pen., partea generala.Legea arata ca fapta este savarsita cu intentie cand infractorul:
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
Este persoana care a savarsit cu vinovatie o infractiune ori care a participat la comiterea ei ca autor, instigator sau complice.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Intentia
Fapta este savarsita cu intentie atunci cand infractorul prevede rezultatul actiunii sale, rezultat pe care il doreste sau il accepta.

Felurile intentiei:
1) Intentia directa
Suntem in prezenta acesteia atunci cand infractorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea acestui rezultat.
Ex: Lovitura cu un topor in cap.
Elementele laturii subiective se deduc, intotdeauna, pe baza elementelor care caracterizeaza latura obiectiva.
Existenta intentiei de a ucide se stabileste, avand in vedere instrumentul folosit pentru aplicarea loviturilor, tinand cont de zona vizata de lovitura, de numarul si intensitatea loviturilor, de starea fizica si raportul de forte dintre infractor si victima. Astfel, se are in vedere nu zona lezata, ci zona vizata de lovitura.

Intentia directa prezinta si doua forme speciale:
a) Intentia premeditata
Se caracterizeaza prin doua elemente:
- Luarea hotararii infractionale intr-o stare de relativ calm.
- Trecerea unui interval de timp din momentul adoptarii hotararii si pana la punerea ei in executare .
Unii autori considera ca exista si un al treilea element:
- Efectuarea unor acte de pregatire.
In realitate, actul de pregatire nu este de esenta premeditarii, ci doar probeaza existenta ei. Premeditarea apare ca circumstanta agravanta. E posibil retinerea ca o agravanta judiciara la alte actiuni potrivit art. 75 (2), cod penal.

b) Intentia repentina (spontana)
Se caracterizeaza prin luarea hotararii sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie si punerea ei imediata in executare .
In codul penal este reglementata in trei situatii:
- Circumstanta atenuanta a starii de provocare (art. 73, lit. b)
- Infractiunea de pruncucidere (art. 177)
- Infractiunea de incaierare (art. 322)
Intentia repentina este o cauza de atenuare a raspunderii penale (fata de cea premeditata care e o cauza agravanta). Totusi, intentia repentina nu exclude existenta unor acte de pregatire.

2) Intentia indirecta (eventuala)
Ne aflam in prezenta acesteia atunci cand infractorul nu urmareste producerea rezultatului, dar il accepta.
In cazul intentiei eventuale avem doua urmari:
- Prima pe care infractorul o doreste si in considerarea careia el efectueaza actiunea .
- Cea de-a doua, pe care o prevede, dar nu o doreste, ci doar o accepta, fiindu-i indiferent daca ea se produce sau nu.
- Prima urmare poate sau nu poate fi prevazuta de legea penala. Cea de-a doua trebuie sa fie prevazuta de legea penala.
Exista intentie indirecta atunci cand, dupa ce infractorul ii aplica victimei mai multe lovituri nesusceptibile sa-i produca moartea, lasa victima cazuta in zapada in timp ce temperatura de afara este scazuta.
S-a retinut tot intentie eventuala situatia in care o persoana isi imprejmuieste un teren cultivat cu un gard de sarma care il alimenteaza cu curent electric. Fapta nu este prevazuta de legea penala. Insa exista eventualitatea ca o persoana sa se electrocuteze, fapta care nu e dorita, dar acceptata de catre proprietarul terenului.

Culpa

1) Culpa cu prevedere
In cazul culpei cu prevedere, infractorul prevede rezultatul faptei sale, rezultat pe care nu il accepta, socotind, fara temei, ca el nu se va produce. In aceasta situatie, fata de intentie, faptuitorul nu accepta producerea rezultatului. Autorul isi fundamenteaza convingerea ca rezultatul nu se va produce pe anumite imprejurari obiective pe care insa, el le apreciaza in mod eronat.
Ex: Persoana care, aflata la vanat, incearca sa ucida animalul vanat, dar vede o alta persoana care se afla tot la vanat. Convingerea ca nu va trage in acesta se bazeaza pe calitatea sa de bun tragator.
Si in cazul culpei cu prevedere infractorul prevede doua urmari:
- o urmare pe care o doreste si care poate sa fie sau sa nu fie prevazuta de legea penala.
- o urmare pe care o prevede, dar nu o accepta si care este intotdeauna prevazuta de legea penala.

2) Culpa fara prevedere
In cazul acesteia, infractorul nu prevede rezultatul, desi putea si trebuia sa-l prevada.
In acest caz, spre deosebire de toate celelalte feluri ale vinovatiei, infractorul nu prevede urmarea faptei .
Ex: O persoana care are un copil mic uita un recipient ce contine o substanta toxica intr-un loc aflat la indemana copilului. In acest caz, persoana nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea sa-l prevada.
Posibilitatea si obligatia de prevedere
Obligatia si posibilitatea obiectiva, care se apreciaza in raport de situatia omului (persoanei) sau subiectiva, care tine de o situatie concreta.
Cazul fortuit -; Imposibilitatea fortuita de prevedere (art. 47, cod penal).

Praeterintentia

Forma mixta de vinovatie ce consta in suprapunerea unei culpe peste o intentie directa.
In cazul praeterintentiei, infractorul urmareste producerea unui rezultat prevazut de legea penala, dar se produce un rezultat mai grav, pe care faptuitorul nu-l prevede, dar putea si trebuia sa-l prevada, sau il prevede, dar nu-l accepta.
Cel mai adesea, la praeterintentie se intalneste culpa fara prevedere.
Avem doua urmari:
- Urmarea pe care infractorul o dorea.
- Urmarea pe care infractorul nu a prevazut-o, desi putea si trebuia.
Ex: O persoana, care urmareste ranirea alteia cu un cutit, arunca spre aceasta, in directia picioarelor, un cutit. Cutitul raneste, insa, victima in abdomen si aceasta decedeaza.
Praeterintentia se deosebeste de culpa cu prevedere prin aceea ca, desi avem doua urmari, in cazul culpei cu prevedere urmarea dorita poate sa fie sau sa nu fie prevazuta de legea penala. In cazul praeterintentiei, urmarea dorita este intotdeauna prevazuta de legea penala.
Situatia in care actiunea de baza este savarsita cu titlu de gluma este tot o praeterintentie.


Citeşte mai multe despre:   

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Jurisprudenţă

Concedierea pe durata in care femeia salariata este gravida
Pronuntaţă de: Decizia Curtii Constitutionale nr. 1/2020

Dreptul de deducere a TVA este conditionat de completarea in facturi a elementelor obligatorii prevazute de lege si-sau cu alte documente justificativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 2718/2019

Revendicare imobiliara a unui bun proprietate comuna pe cote-parti (coproprietate). Exceptie de la opozabilitatea hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - ICCJ



Ştiri Juridice

Obtine certificatul CSU, Albastru (TIP 1) si Galben (TIP 2)!
26 Mar 2020 | 1243

Efectele noilor reglementari asupra profesiei de avocat, in contextul starii de urgenta
24 Mar 2020 | 562

Legea 24/2020: Valoarea unui tichet de masa nu va putea depasi suma de 20 de lei
21 Mar 2020 | 431

Legislaţie

Ordinul nr. 1799/2020 pentru aprobarea modalitatii de amanare la plata a ratelor si dobanzilor aferente imprumuturilor acordate de Ministerul Finantel
Ordinul nr. 1799/2020 pentru aprobarea modalitatii de amanare la plata a ratelor si dobanzilor afere ...

Ordinul 791/2020 privind acordarea certificatelor de situatii de urgenta operatorilor economici a caror activitate este afectata in contextul pandemie
Ordinul nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situatii de urgenta operatorilor economici ...

ORDONANTA MILITARA nr. 3/2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVID-19
ORDONANTA MILITARA nr. 3 din 24.03.2020 privind masuri de prevenire a raspandirii COVID-19 ...