Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Concurential » Prezentarea unui act de identitate valabil pentru executarea unei hotarari judecatoresti – regula de conduita necesara ci nu limitare a liberului acces la justitie

Prezentarea unui act de identitate valabil pentru executarea unei hotarari judecatoresti – regula de conduita necesara ci nu limitare a liberului acces la justitie

  Publicat: 08 May 2019       306 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Concurential  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
1. Notiuni introductive

Constitutia Romaniei recunoaste si garanteaza o serie de drepturi si libertati pentru cetatenii romani. Desi acestea reprezinta reperul suprem in tot ceea ce inseamna realizarea si punerea in aplicare a normelor juridice, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca pentru a putea vorbi despre o societate organizata si armonioasa, aceste drepturi, in cvasimajoritatea lor, nu pot fi absolute. Este, deci, necesar a fi recunoscute o serie de limitari, restrangeri si obligatii corelative pentru ca exercitarea acestor drepturi sa se desfasoare in conditii care sa permita buna convietuire a cetatenilor romani.

Depasire a legalitatii,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica data persoanelor care participa la proces in calitate de parti, intervenienti, chemati in garantie etc.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Astfel, ``consacrarea si garantarea drepturilor omului prin reglementari interne si internationale nu exclude posibilitatea limitarii acestora. De altfel, existenta unor drepturi neconditionate, teoretic, nu poate fi admisa intr-un sistem constitutional democratic. Absenta limitelor si a conditiilor de exercitare, prevazute de lege, constitutii sau instrumente juridice internationale poate sa duca la arbitrariu sau la abuz de drept, deoarece nu ar permite diferentierea comportamentului legal de cel ilegal.``[1]


Liberul acces la justitie nu reprezinta nicidecum o exceptie de la aceasta regula . Din contra, acesta face parte din seria drepturilor a caror exercitare necesita o conditionare atenta pentru a preveni abuzurile si a asigura bunul mers al justitiei.


In jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale, a fost reafirmat acest fapt, prin Decizia nr. 853/2018, cu ocazia ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate ce sustinea ca prin impunerea conditiei aflarii in termen de valabilitate pentru ca un act de identitate sa poata fi folosit in sensul executarii unei hotarari judecatoresti ar reprezenta o atingere a liberului acces la justitie.


2. Exceptia de neconstitutionalitate


2.1 Obiectul exceptiei


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 12 alin. (3) si art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, avand urmatorul continut:


- Art. 12 alin. (3): "In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin act de identitate se intelege cartea de identitate, cartea electronica de identitate, cartea de identitate provizorie si buletinul de identitate, aflate in termen de valabilitate."


- Art. 13 alin. (1): "Actul de identitate face dovada identitatii, a cetateniei romane, a adresei de domiciliu si, dupa caz, a adresei de resedinta."


2.2 Pozitia autorului exceptiei


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, in esenta, ca textul de lege criticat contravine accesului liber la justitie "in masura in care conduce la ingradirea si excluderea de la dreptul fundamental de acces la justitie", in componenta referitoare la executarea hotararilor judecatoresti. Autorul arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, executarea hotararilor judecatoresti face parte din proces. Or, cei obligati sa execute hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus comunicarea anumitor acte catre autor, au invocat ca motiv pentru neexecutarea acesteia si pentru sustragerea de la raspunderea juridica pentru neexecutare, expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate apartinand autorului. Autorul face referire la hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 19 martie 1997 si din 20 iulie 2004, pronuntate in cauzele Hornsby impotriva Greciei si Croitoru impotriva Republicii Moldova.


Astfel, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca textul de lege criticat aduce atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (5) si art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justitie.


2.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii


Curtea de Apel Brasov- Sectia contencios administrativ si fiscal apreciaza ca textele de lege criticate sunt constitutionale.


Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, deoarece critica de neconstitutionalitate este nemotivata sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textele de lege criticate si normele constitutionale invocate, ceea ce contravine art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.


Avocatul Poporului apreciaza ca textele de lege criticate sunt constitutionale, deoarece exercitarea dreptului, iar nu existenta acestuia, este conditionata de prezentarea unui act de identitate valabil.


2.4 Pozitia Curtii Constitutionale


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca autorul acesteia apreciaza ca textele de lege criticate incalca accesul liber la justitie, in componenta referitoare la executarea hotararilor judecatoresti, deoarece "debitorii sai entitati/functionari de stat cat si instanta de executare de fond au invocat ca motiv pentru neexecutarea unei hotarari judecatoresti" si pentru sustragerea de la raspunderea juridica pentru neexecutare expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate. Prin critica formulata, autorul urmareste declararea neconstitutionalitatii art. 12 alin. (3) si art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005, efectul unei eventuale decizii de admitere constand in posibilitatea utilizarii de catre acesta a buletinului de identitate care a depasit perioada de valabilitate.


Curtea observa ca prin Decizia nr. 72 din 23 februarie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 362 din 11 mai 2016, paragraful 21, a constatat ca regimul juridic al actelor de identitate apartinand cetatenilor romani a cunoscut modificari succesive in timp, modificari determinate de necesitatea asigurarii unui cadru legislativ adaptat atat realitatii sociale - dinamica miscarii populatiei atat in tara, cat si peste hotare, necesitatea identificarii corecte a cetatenilor prevenind astfel tentativele de substituire a identitatii, cat si politice - aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Curtea a retinut, de asemenea, ca statul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate.


Curtea constata ca in prezenta cauza autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 21 referitor la accesul liber la justitie, prin prisma jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.


Prin Decizia nr. 56 din 17 februarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 215 din 11 martie 2004, Curtea Constitutionala a statuat ca reglementarea de catre legiuitor, in limitele competentei ce i-a fost conferita prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - constituie o modalitate eficienta de a preveni exercitarea sa abuziva, in detrimentul altor titulari de drepturi . Intrucat accesul liber la justitie, ca, de altfel, oricare alt drept fundamental, consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, Curtea a considerat ca stabilirea de catre legiuitor a acestor limite nu aduce nicio ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept .


Curtea retine ca, in situatia autorului exceptiei din prezenta cauza, imposibilitatea de executare a hotararii judecatoresti se datoreaza obligatiei impuse, de a prezenta un act de identitate aflat in termen de valabilitate. Or, accesul liber la justitie, sub aspectul executarii hotararii judecatoresti depinde, in acest caz, exclusiv de atitudinea autorului exceptiei.


Curtea retine asadar ca legiuitorul are libertatea de a reglementa cadrul legal referitor la actele de identitate, iar conditia ca acestea sa se afle in termen de valabilitate pentru a fi folosite nu este de natura sa aduca atingere accesului liber la justitie, in componenta referitoare la executarea hotararilor judecatoresti. Neindeplinirea conditiei de a prezenta un act de identitate aflat in termen de valabilitate reprezinta o conduita culpabila a autorului, din cauza careia suporta consecinte negative cu privire la drepturile sale.


Referitor la incalcarea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, Curtea constata ca nici aceasta nu poate fi retinuta, prin textele de lege criticate nefiind incalcat principiul suprematiei Constitutiei.


2.5 Solutia Curtii Constitutionale


Avand in vedere argumentele prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia 853/2018, ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 12 alin. (3) si art. 13 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3. Concluzii


Concluzionand, putem retine urmatoarele: nerespectarea conduitei impuse de lege de catre justitiabil nu poate fi considerata o incalcare a liberului acces la justitie al acestuia. Astfel, intrucat accesul liber la justitie, ca, de altfel, oricare alt drept fundamental, consacrat ca atare de Constitutie, are caracter legitim numai in masura in care este exercitat cu buna-credinta, in limite rezonabile, cu respectarea drepturilor si intereselor in egala masura ocrotite ale celorlalte subiecte de drept, stabilirea de catre legiuitor a unor limite, respectiv, conditionarea executarii hotararii judecatoresti de prezentarea unui act de identitate valabil, nu aduce nicio ingradire dreptului in sine, ci, dimpotriva, creeaza premisele valorificarii sale in concordanta cu exigentele generale proprii unui stat de drept


Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie


I. Articole de specialitate


1. M. Andreescu, A. N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editura Sitech, Craiova, 2015


II. Legislatie


1.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, republicata


III. Jurisprudenta


1. Decizia C.C.R. 853/2018








[1] M. Andreescu, A. N. Puran, Drept Constitutional. Teoria generala. Drepturi, libertati si indatoriri fundamentale. Institutia cetateniei, Editura Sitech, Craiova, 2015







Citeşte mai multe despre:    Act de identitate valabil    Liberul acces la justitie    OUG 97/2005    Executarea hotararilor judecatoresti    CCR    Decizia 853/2018



Comentează: Prezentarea unui act de identitate valabil pentru executarea unei hotarari judecatoresti – regula de conduita necesara ci nu limitare a liberului acces la justitie
Alte Titluri

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de prescriptie pentru solicitarea de reparatii materiale in urma condamnarii politice a unui ascendent din perspectiva liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

CCR: prevederile NCPC cu privire la termenul de decadere pentru depunerea cererii reconventionale sunt constitutionale
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Regimul juridic al avizelor CSM in materia perchezitiei, retinerii si arestarii preventive
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 687 din 9 februarie 2012

Interpretarea art.7 alin.1 din Legea 554/2004. Consecinte.
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Galati - Sectia CAF Decizie 54 (09.02.2006)