Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.

  Publicat: 16 Jun 2019       353 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
„Dupa cum bine se cunoaste, in Romania, in perioada 1945-1989, statul comunist a preluat in mod abuziv de la populatie si de la persoane juridice terenuri, case si alte imobile, fara a oferi nimic in schimb, sau contra unor despagubiri modice. O parte din constructiile astfel preluate au fost demolate si in locul lor au fost edificate constructii noi, iar o parte au fost inchiriate.”[1]

Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.

1. Exceptia de neconstitutionalitate



1.1 Obiectul exceptiei



Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, in varianta redactionala anterioara modificarii textului de lege criticat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele masuri pentru finalizarea activitatilor cuprinse in contractele incheiate in cadrul Acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru finantarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucuresti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Avand in vedere motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, precum si faptul ca solutia legislativa este, in esenta, aceeasi cu cea existenta inaintea modificarii, Curtea urmeaza a se pronunta asupra constitutionalitatii prevederilor noii reglementari, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioara a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.



Prevederile legale criticate au urmatorul cuprins: "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, [...], si se exprima in puncte. Un punct are valoarea de un leu."



1.2 Pozitia autorului exceptiei



In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca prevederile legale criticate incalca accesul liber la justitie, deoarece nu exista posibilitatea contestarii cuantumului si modului de calcul al despagubirilor stabilite prin raportul de evaluare. Se mai arata ca raportul de evaluare a fost intocmit fara participarea partilor, nu se refera la valoarea reala de circulatie a imobilelor si nu poate fi contestat in instanta. Se mai sustine ca textul de lege criticat valideaza raportul de evaluare intocmit in speta, fara posibilitatea contestarii acestuia in instanta, desi in chiar cuprinsul respectivului raport de evaluare se arata ca "datele au fost preluate ca atare, fara verificari suplimentare privind exactitatea, corectitudinea sau veridicitatea acestora".



In ceea ce priveste incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi, se arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, respectarea acestuia presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. Or, tratamentul juridic aplicat in scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, si cel aplicat in cazul vanzarii spatiilor comerciale proprietate privata a statului, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, in temeiul Legii nr. 550/2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, pe de alta parte, sunt diferite. Astfel, se arata ca, in primul caz, evaluarea imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013, iar in cel de-al doilea caz, principiul este acela al vanzarii in baza unui raport de evaluare.



Astfel, in opinia autoarelor exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 16 - Egalitatea in drepturi si art. 21 - Accesul liber la justitie.



1.3 Pozitiile instantei si autoritatilor publice sesizate conform legii



Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, arata ca, prin reglementarea unei metode previzibile si transparente de stabilire a cuantumului despagubirilor, prin raportare la un criteriu obiectiv, legiuitorul s-a conformat dispozitiilor constitutionale invocate. Se mai apreciaza ca nu este incalcat accesul liber la justitie, dat fiind faptul ca, in temeiul prevederilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, persoana interesata poate supune controlului jurisdictional inclusiv problema corectitudinii stabilirii punctelor, iar in ceea ce priveste invocarea incalcarii principiului constitutional al egalitatii in drepturi, se apreciaza ca in speta sunt invocate situatii diferite.



Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Curtea Constitutionala a statuat ca accesul liber la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti. Pe cale de consecinta, legiuitorul poate stabili, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, precum si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justitie presupunand posibilitatea neingradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, in formele si modalitatile instituite de lege. Dispozitiile legale criticate reprezinta tocmai o concretizare a accesului liber la justitie, in conditiile in care legiuitorul a dat posibilitatea persoanei care se considera indreptatita sa atace decizia emisa cu respectarea prevederilor art. 33 si 34 din lege. Apreciaza ca, prin continutul reglementarii lor, nu se pun in discutie restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. In virtutea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, stabilirea continutului si a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care este competent sa fixeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate . Referitor la criticile de neconstitutionalitate raportate la celelalte norme constitutionale, considera ca nu pot fi retinute, cu atat mai mult cu cat, analizate dintr-o perspectiva mai larga, motivele invocate, legate de continutul deciziei emise de Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, dar si de termenul legal in care persoana indreptatita se poate adresa instantei de judecata, releva, mai degraba, aspecte ce tin de modul de interpretare si aplicare a legii. Or, interpretarea unei legi si aplicarea asupra unor cazuri concrete reprezinta competenta exclusiva a instantei de judecata, singura competenta sa decida cu privire la sensul, intelesul si modul de aplicare a normelor criticate la situatia autorului.



1.4 Pozitia Curtii Constitutionale



Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 si 34 pot fi atacate de persoana care se considera indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul entitatii, in termen de 30 de zile de la data comunicarii. Prin art. 33 si art. 34 din Legea nr. 165/2013 au fost stabilite noi termene, in care entitatile investite trebuie sa solutioneze notificarile, ceea ce se inscrie in ratiunea pentru care Legea nr. 165/2013 a fost conceputa, aceea de a crea un mecanism care sa confere eficienta procesului reparatoriu al masurilor abuzive de preluare a unor imobile in timpul regimului comunist. Prin urmare, prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013 confera persoanelor interesate dreptul de a se adresa instantei, pentru ca aceasta sa se pronunte asupra existentei si intinderii dreptului de proprietate, inclusiv asupra modalitatii de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei. Acest drept poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei emise in termenele prevazute in art. 33 si 34 din Legea nr. 165/2013.



In motivarea exceptiei este invocata si incalcarea principiului constitutional al egalitatii in drepturi, dat fiind faptul ca tratamentul juridic aplicat in scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, si cel aplicat in cazul vanzarii spatiilor comerciale proprietate privata a statului, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, in temeiul Legii nr. 550/2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pe de alta parte, sunt diferite.



In legatura cu aceste sustineri, Curtea retine ca, asa cum reiese din jurisprudenta sa, principiul egalitatii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite. In consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice rational, in respectul principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).



Or, in prezenta cauza, situatia persoanelor indreptatite la restituirea imobilelor preluate in mod abuziv, in privinta carora se aplica sistemul de evaluare prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, este in mod evident diferita de cea reglementata prin Legea nr. 550/2002, cele doua acte normative avand un obiect de reglementare ce raspund unor cerinte sociale diferite.



De altfel, si in prezenta cauza sunt valabile cele statuate de Curte prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 si 24, potrivit carora, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmarit sa introduca un sistem unitar si previzibil de evaluare a imobilelor, astfel incat atat imobilele din Fondul national al terenurilor agricole si al altor imobile, cat si imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesolutionate sa fie evaluate prin raportare la acelasi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrarii in vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despagubirilor acordate, sub forma de puncte, sa fie inferioara celei rezultate prin aplicarea legislatiei anterioare in materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 si Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piata a imobilului de la data notificarii, prin aplicarea standardelor internationale de evaluare. Insa legiuitorul dispune de o larga marja de apreciere in determinarea celor mai potrivite modalitati prin care sunt acordate despagubirile cuvenite in urma abuzurilor din regimul comunist, avand obligatia ca masurile adoptate sa respecte principiul proportionalitatii, asadar, sa fie adecvate, rezonabile si sa asigure un just echilibru intre interesul individual si cel general, al societatii. Astfel, daca printre exemplele oferite de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cuprinsul Hotararii- pilot din 12 octombrie 2010, care sa conduca la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietatilor, se numara si plafonarea despagubirilor (paragraful 235), statul roman a optat, in cadrul marjei de apreciere de care dispune, sa acorde integral despagubiri, modificand, insa, doar sistemul de referinta al evaluarii. Or, daca aceasta modificare legislativa genereaza, in concret, o diminuare a valorii totale a despagubirilor obtinute de catre persoanele indreptatite, aceasta este o masura proportionala cu scopul legitim urmarit (constand in mentinerea echilibrului bugetar), putand avea, sub aspectul consecintelor produse, valentele unei plafonari.



Prin urmare, avand in vedere ca cele retinute prin deciziile la care s-a facut referire mai sus isi mentin valabilitatea, mutatis mutandis, si in prezenta cauza, exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.



1.5 Solutia Curtii Constitutionale



In considerarea argumentelor expuse anterior, Curtea Constitutionala a respins, prin Decizia nr. 164/2019, a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate, si a constatat constitutionalitatea dispozitiilor articolului 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.



2. Concluzii



In urma analizei argumentelor Curtii concluzionam urmatoarele: ,prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmarit sa introduca un sistem unitar si previzibil de evaluare a imobilelor, astfel incat atat imobilele din Fondul national al terenurilor agricole si al altor imobile, cat si imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesolutionate sa fie evaluate prin raportare la acelasi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrarii in vigoare a noii legi. Desi prin aceasta modalitate de calcul pot aparea diferente fata de legislatia anterioara, marja larga de apreciere in ceea ce priveste determinarea modalitatilor de acordare a despagubirilor atenueaza aceasta problema.



Retinem, de asemenea, faptul ca, daca, aceasta modificare legislativa genereaza, in concret, o diminuare a valorii totale a despagubirilor obtinute de catre persoanele indreptatite, aceasta este o masura proportionala cu scopul legitim urmarit (constand in mentinerea echilibrului bugetar), putand avea, sub aspectul consecintelor produse, valentele unei plafonari.




Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal





Bibliografie



I. Tratate, Monografii



1. L.E. Radu, M. Chelaru, Restituirea caselor nationalizate - o problema in continuare actuala, universuljuridic.ro, 2018



II. Legislatie



1. Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania



III. Jurisprudenta



1. Decizia C.C.R. nr. 164/2019







[1] L.E. Radu, M. Chelaru, Restituirea caselor nationalizate - o problema in continuare actuala, universuljuridic.ro, 2018







Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de Neconstitutionalitate    Decizia 164/2019    Imobile preluate abuziv    Legea 165/2013    Evaluarea imobilelor    Accesul liber la justitie



Comentează: Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Alte Titluri

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei