Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Constitutional » Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate

  Publicat: 24 Jun 2019       1005 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Constitutional  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Fenomenul coruptiei reprezinta unul dintre cele mai prevalente si controversate subiecte ale forurilor romanesti. Pentru combaterea acestuia, legiuitorul roman a ales atat o reglementare cu caracter general a unor infractiuni de coruptie in Codul Penal, cat si sa dedice o lege speciala in acest sens, respectiv Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Categorie de operatiuni intalnita in clasa 1 de conturi si care se refera la operatiunile de casa, operatiunile care se realizeaza in relatie cu BNR;
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
A fost promulgat la 11.09.1865
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
inseamna persoana fizica sau juridica, autoritatea publica, agentia sau alt organism care,
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
Ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor,
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asociatie de intreprinderi sau de persoane fizice, constituita pentru a realiza un anumit proiect de afacere. Conform regulilor de concurenta comunitare, „intreprinderile comune” sunt intreprinderi controlate in comun de catre cel putin alte doua intreprinderi.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Categorie de operatiuni intalnita in clasa 1 de conturi si care se refera la operatiunile de casa, operatiunile care se realizeaza in relatie cu BNR;


Printre faptele avute in vedere in aceasta lege speciala se afla si obtinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul prin efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indelpineste o persoana .



``Subiectul activ al infractiunii este unul calificat, putand fi doar persoana care indeplineste calitatile prevazute de art. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie.



Pentru ca operatiunile financiare ca acte de comert sa poata constitui elementul material al infractiunii, legea impune ca ele sa fie incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana; prin ea insesi, simpla efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert nu determina existenta elementului material al infractiunii, efectuarea de operatiuni financiare avand, asadar, relevanta penala si putand constitui elementul material al infractiunii, numai daca este savarsita ca act de comert si daca acestea sunt incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana .



Astfel, legiuitorul prezuma ca autorul faptei si-a creat avantajul fata de ceilalti participanti la circuitul economic prin insasi incalcarea interdictiei la care este supus, in acest caz nefiind nevoie ca acesta sa si utilizezeze efectiv informatiile la care are acces.``[1]



Aceste dispozitii au ridicat, insa, critici in practica judiciara, sub aspectul lipsei unei definitii legale pentr expresia expresia "efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert". Curtea Constitutionala a raspuns acestor critici in jurisprudenta sa recenta, prin Decizia nr. 252/2019.



1. Exceptia de neconstitutionalitate



1.1 Obiectul exceptiei



Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au urmatorul cuprins: Art. 12 din Legea nr. 78/2000: "Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;".



1.2 Pozitia autorului exceptiei



In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece simpla examinare a jurisprudentei nationale releva o practica judiciara neunitara, fiind pronuntate numeroase solutii definitive de condamnare, dar si de achitare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000, contrarietatea solutiilor fiind generata de interpretarea diferita data expresiei "efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert", in lipsa unei definiri legale date, dupa caz, chiar in textul incriminator, in Legea nr. 78/2000 ori in alt act normativ cu putere de lege.



In aceste conditii, destinatarul normei penale (de regula persoane fara studii juridice) nu poate intelege norma de incriminare a conduitei, chiar daca examineaza solutiile jurisprudentiale contradictorii (care sugereaza ca si instantele se confrunta cu acelasi aspecte legate de interpretarea expresiei aratate) ori doctrina juridica (aceasta evidentiind, de asemenea, exprimarea unor opinii divergente).



In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca lipsa unei definitii legale pentru expresia "efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert" nu poate fi complinita printr-o interpretare jurisprudentiala, mai ales ca vizeaza domeniul dreptului penal substantial, al incriminarii faptelor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, printr-o jurisprudenta constanta si indelungata, atragand atentia judecatorilor nationali asupra "limitelor interpretarii normelor de drept penal substantial".



Astfel, autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea calitatii legilor.



1.3 Pozitia autoritatilor publice sesizate conform legii



Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, din interpretarea sistematica a dispozitiilor legale in materie civila (art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 6 si 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil) se observa ca, desi noul Cod civil a introdus o serie de notiuni cu caracter de noutate, nu se poate sustine ca acestea sunt imprevizibile din perspectiva incriminarii in materie penala. Astfel, in conditiile in care Legea nr. 71/2011 prevede in mod expres faptul ca notiunea de "acte de comert" se inlocuieste cu expresia "activitati de productie, comert sau prestari de servicii", se apreciaza ca o astfel de detaliere si fixare a notiunii este de natura a califica norma drept previzibila, in conditiile in care normele civile (si normele penale cu ramificatii in domeniul civil) permit identificarea faptelor de productie, comert sau prestari de servicii, fiind evident ca notiunea anterioara de fapte/acte de comert este inclusa in notiunea de "fapte de productie, comert sau prestari de servicii".



De asemenea, textul de lege sanctioneaza fapta persoanei care efectueaza operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea sa, notiunile utilizate fiind interpretate in conformitate cu cele deja reglementate prin legislatia civila.



Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata si face trimitere la opinia exprimata in Decizia nr. 243 din 6 aprilie 2017.



1.4 Pozitia Curtii Constitutionale



Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curtii Constitutionale, din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 243 din 6 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 527 din 6 iulie 2017, s-a statuat ca, in concordanta cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, dispozitiile art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 sunt clare si neechivoce, intrucat destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea ei, sens in care isi poate adapta conduita in mod corespunzator. In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) ca, de principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate sa fie dificil sa se redacteze legi de o precizie totala si o anumita suplete poate chiar sa se dovedeasca de dorit, suplete care nu trebuie sa afecteze, insa, previzibilitatea legii (a se vedea, in acest sens, si Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, si Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011).



Asa fiind, cu privire la intelesul sintagmei "operatiuni financiare, ca acte de comert", Curtea a constatat ca, dimpotriva, formularea, desi generica, nu contine nicio doza de imprevizibilitate, ingloband toate elementele necesare pentru identificarea existentei infractiunii intr-o speta sau alta, iar destinatarul normei penale de incriminare, chiar daca nu este circumstantiat, are posibilitatea sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea ei si isi poate adapta conduita in mod corespunzator. De altfel, aspectele semnalate pun in discutie modul de interpretare si aplicare a dispozitiilor legale contestate. In absenta unei practici judiciare cvasiunanime intr-un anumit sens (a se vedea Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, paragraful 21), faptul ca exista interpretari si aplicari diferite ale intelesului unei norme nu conduce automat la neconcordanta acesteia cu Legea fundamentala, dar constituie eo ipso elemente care justifica promovarea unui/unor recurs/recursuri in interesul legii.



Astfel, potrivit art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000, este pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani, daca este savarsita in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fapta care consta in efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana . Prin urmare, pentru ca efectuarea de operatiuni financiare sa constituie elementul material al laturii obiective, legea impune realizarea a doua conditii/cerinte esentiale, si anume, operatiunile financiare sa fie efectuate ca acte de comert, iar operatiunile financiare, ca acte de comert, sa fie incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana .



Prohibirea unor asemenea operatiuni financiare, ca acte de comert, are ca finalitate atat asigurarea respectarii principiilor economiei de piata si a libertatii economice, cat si protejarea demnitatii persoanelor care ocupa anumite functii/atributii/insarcinari publice, scopul incriminarii infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relatiilor sociale referitoare la cinstea, onestitatea persoanelor care, datorita functiei, atributiei sau insarcinarii primite, trebuie sa se abtina de la efectuarea de astfel de operatiuni .



Curtea a retinut ca efectuarea de operatiuni financiare inseamna realizarea unor tranzactii referitoare la bani si credite si vizeaza desfasurarea oricarei activitati care presupune o plata, o circulatie a banilor sau a creditelor.



Totodata, avand in vedere exigentele prevazute in anexa la Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 293 din 3 mai 2007, din multitudinea de intermedieri si tranzactii financiare prevazute, numai cele care se circumscriu activitatilor si domeniilor limitativ enumerate in art. 1 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pot intra in categoria operatiunilor financiare avute in vedere de legiuitor la incriminarea faptelor prevazute de art. 12 lit. a) din aceeasi lege si acestea vizeaza "operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, in burse, in asigurari, in plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale".



De asemenea, legea cere ca operatiunea financiara sa fie efectuata ca act de comert, deci sa constituie un act de specula sau o actiune de intermediere in circulatia bunurilor, facuta in mod organizat. De aceea, retragerile de numerar si operatiunile de emitere a ordinelor de plata, chiar daca sunt operatiuni financiare, nu constituie, in acelasi timp, si acte de comert.



Astfel, potrivit art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 696 din 30 septembrie 2011, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 60/2012, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009, republicata, sintagma "contract comercial" sau "contracte comerciale" se inlocuieste cu sintagma "contract civil" sau, dupa caz, "contracte sau acte de comert" se inlocuieste cu termenul "contracte". De asemenea, Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, aduce clarificari terminologice. Astfel, potrivit art. 8, "(1) Notiunea de A«profesionistA» prevazuta la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil. (2) In toate actele normative in vigoare, expresiile A«acte de comertA», respectiv A«fapte de comertA» se inlocuiesc cu expresia A«activitati de productie, comert sau prestari de serviciiA»".



Inlocuirea expresiilor clasice de "acte de comert" si, respectiv, "fapte de comert" are meritul de a stabili continutul juridic actual al noilor notiuni care vizeaza sensul economic al notiunii de comert, adica acela de interpunere in schimbul si circulatia marfurilor. Aceasta inseamna ca, in acceptiunea actuala a legiuitorului, actele de comert, respectiv activitatea comerciala, sunt alcatuite din operatiunile ce privesc activitatile de productie, comert sau prestari de servicii .



De asemenea, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, notiunea de profesionist include si calitatea de comerciant. Aceasta inseamna ca legiuitorul a introdus un sistem subiectiv de reglementare a raporturilor comerciale. In plus, fata de continutul normativ al art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, legiuitorul, in completarea sistemului subiectiv de reglementare prin raportarea normelor juridice la calitatea de profesionist comerciant, a avut in vedere normele referitoare la activitatile de productie, prestari servicii si comert, adica un sistem obiectiv de reglementare.



Totodata, potrivit dispozitiilor art. 3 din Codul civil,



" (1) Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.



(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere .



(3) Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ".



Prin urmare, intrucat legiuitorul a prevazut expres care este intelesul sintagmei "acte de comert", critica autorului este neintemeiata.



De asemenea, o alta conditie pentru existenta infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 este aceea a scopului pentru care se efectueaza operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, si anume acela de a obtine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fara a avea relevanta daca scopul a fost sau nu atins.



Prin urmare, prin ea insasi, simpla efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert nu determina existenta elementului material al infractiunii, efectuarea de operatiuni financiare avand, asadar, relevanta penala si putand constitui elementul material al infractiunii numai daca este savarsita ca act de comert, daca operatiunile financiare sunt incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana si daca sunt savarsite in scopul determinat de legiuitor.



Deoarece pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia care au fundamentat decizia mai sus mentionata isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.



1.5 Solutia Curtii Constitutionale



In considerarea acestor argumente, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata, prin Decizia nr. 252/2019, cererea de neconstitutionalitate si a constatat ca ca dispozitiile art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.



2. Concluzii



Analizand considerentele expuse anterior, retinem urmatoarele: cu privire la intelesul sintagmei "operatiuni financiare, ca acte de comert``, formularea, desi generica, nu contine nicio doza de imprevizibilitate, ingloband toate elementele necesare pentru identificarea existentei infractiunii intr-o speta sau alta, iar destinatarul normei penale de incriminare, chiar daca nu este circumstantiat, are posibilitatea sa prevada consecintele ce decurg din nerespectarea ei si isi poate adapta conduita in mod corespunzator. Pentru ca efectuarea de operatiuni financiare sa constituie elementul material al laturii obiective, legea impune realizarea a doua conditii/cerinte esentiale, si anume, operatiunile financiare sa fie efectuate ca acte de comert, iar operatiunile financiare, ca acte de comert, sa fie incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana .



Prohibirea unor asemenea operatiuni financiare, ca acte de comert, are ca finalitate atat asigurarea respectarii principiilor economiei de piata si a libertatii economice, cat si protejarea demnitatii persoanelor care ocupa anumite functii/atributii/insarcinari publice, scopul incriminarii infractiunii prevazute de art. 12 lit. a) teza intai din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relatiilor sociale referitoare la cinstea, onestitatea persoanelor care, datorita functiei, atributiei sau insarcinarii primite, trebuie sa se abtina de la efectuarea de astfel de operatiuni .



Autor: Diculescu Irina-Maria, Intern MCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal





Bibliografie



I. Tratate, Monografii, Articole



1.M.A. Dinu, Analiza art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, www.juridice.ro



II. Legislatie



1. Legea nr 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie



III. Jurisprudenta


Decizia C.C.R. nr. 252/2019









[1] M.A. Dinu, Analiza art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, www.juridice.ro






Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 252/2019    Legea anticoruptie    Legea 78/2000    Acte de comert    Operatiuni financiare incompatibile cu functia

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Titluri

Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 657/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a sintagmei "pe baza de abonament" - Legea 1/2011
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 466/2019 - admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 439/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea art. 109 din Codul Rutier
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei